Nemtean, sef al Administratiei Prezidentiale doar c�teva ore
• Valeriu Arteni a fost numit de Traian B�sescu �n functia amintit� • dup� c�teva ore, presedintele a semnat un decret de revocare • decizia nu a fost motivat� �n nici un fel • nemteanul a fost ambasador al Rom�niei �n Vietnam, Pakistan si Coreea de Sud • Performant� f�r� precedent la Administratia Prezidential�: Valeriu Arteni, de loc din Neamt, noul sef al Protocolului, a rezistat �n functie doar jum�tate de zi. Ieri, la doar c�teva ore dup� ce semnase decretul de numire a lui Arteni, B�sescu a semnat altul, prin care acesta a fost revocat din functie. Cel de-al doilea decret nu are nici o motivatie. Valeriu Arteni (foto) a fost ambasador �n Coreea de Sud, Vietnam si Pakistan. Conform agentiei de stiri HotNews, presa a relatat c� Arteni ar fi fost racolat de Securitate �nc� din anii studentiei, motiv pentru care ar fi urmat si cursurile Universit�tii din Hanoi �ntre 1971-1976. Agentia de stiri mai arat� c� �ntr-un interviu acordat Monitorului de Neamt, �n mai 2006, diplomatul sustinea c� a plecat la facultate �n „cadrul schimburilor culturale rom�no-vietnameze“. Valeriu Arteni s-a n�scut �n 1952, �n Hoisesti, comuna M�rgineni, a urmat cursurile Liceului „Calistrat Hogas“ din Piatra Neamt, apoi a f�cut un semestru la Facultatea de Litere din Bucuresti, restul studiilor urm�ndu-le �n Vietnam. El voia s� studieze limba chinez�, dar examen pentru aceast� specializare se d�dea o dat� la doi ani, iar �n ‘71, nu s-a tinut concursul. Asa c� a dat examen pentru limba arab�. Aceste specializ�ri le stabilea Ministerul de Externe, �n functie de necesit�ti. Din 125 de candidati, au luat examenul cinci - patru fete si Valeriu Arteni. A f�cut un semestru arab� la Bucuresti, dup� care i s-a prezentat o list� cu mai multe t�ri �n care putea s� �si continue studiile. El a ales Vietnamul, cu toate c� aceast� tar� era �n plin r�zboi cu americanii. Nemteanul, al�turi de alti 23 de studenti din alte t�ri si de c�tiva din Vietnam, au fost evacuati �n Muntii Chinei, unde s-au hr�nit cu ou� de rat� s�lbatic� si cu l�stari de bambus. �n februarie ‘77, a terminat facultatea si a fost repartizat la Ministerul de Externe, iar toamna s-a �ntors ca diplomat �n Vietnam. Dup� Vietnam, a urmat Pakistanul. Dup� c�tiva ani, s-a �ntors la Bucuresti, de unde a fost trimis, �n calitate de consilier diplomat, �n Pakistan. A stat acolo trei ani si a revenit �n Vietnam, �n calitate de ambasador, pentru opt ani. Apoi a fost �n tar�, pentru doi ani, ca director la Protocol, la Ministerul de Externe. Din prim�vara lui 2003, a fost ambasadorul Rom�niei �n Coreea de Sud. El sustinea c� �i place �n Coreea si c� oamenii s�nt foarte curati si harnici. Una dintre cele mai emotionante �nt�mpl�ri prin care a trecut Valeriu Arteni este legat� de vietnamezi, care l-au hr�nit �n vremea c�nd era evacuat �n Muntii Chinei. Dup� mai multi ani, c�nd a devenit ambasador �n Vietnam, oamenii care l-au g�zduit si-au construit un fel de biseric�, iar diplomatul din Neamt a participat, �n calitate de oficial, la inaugurare. Extrem de emotionati, localnicii au aprins f�clii pentru a-l �nt�mpina si strigau „Vine ambasadorul Valeriu“.
Interviu acordat Monitorului
�n mai 2006, cotidianul Monitorul publica, �n exclusivitate, un interviu cu Excelenta Sa Valeriu Arteni, pe atunci ambasador al Rom�niei �n Coreea de Sud. Titlul interviului era „�n Vietnam, pe urmele lui Mircea Eliade“, din care red�m o parte.
Reporter: Domnule ambasador, ati fost inclus �ntr-o selectie foarte restrictiv� de absolventi ai Universit�tii Nationale Vietnam din Hanoi, care a detasat, din miile sau chiar sutele de mii de absolventi de pe durata a o sut� de ani, doar o sut� de nume ilustre.
Valeriu Arteni: Am r�spuns solicit�rii onorante a Universit�tii din Hanoi, a c�rei propunere m-a surprins. Cu ocazia anivers�rii �mplinirii a 100 de ani de la �nfiintarea, la 16 mai 1906, a Universit�tii Indochineze, s-a decis publicarea unei monografii originale, intitulat� «Centenarul Universit�tii Nationale.100 de portrete», a celor mai ilustri absolventi din cei o sut� de ani de existent�. A fost stabilit� o list�, iar «juriul» a hot�r�t si includerea mea. Ministerul Educatiei din Vietnam a notificat Ambasada Rom�niei la Hanoi, �n leg�tur� cu aceasta, solicit�nd sprijinul pentru materializarea proiectului. Chiar �n ziua anivers�rii, pe 16 mai anul acesta, volumul a ap�rut.
Rep.: Experienta pe care ati tr�it-o �n Vietnam cuprinde, probabil, mult exotism, dar si asumarea tuturor pericolelor presupuse de unul
dintre cele mai s�ngeroase r�zboaie ale istoriei recente.
V.A.: E greu de descris �n c�teva cuvinte experienta mea vietnamez� f�r� egal. Am ajuns la Hanoi ca student, �n cadrul schimburilor culturale rom�no-vietnameze. Mi-am �nceput c�l�toria pe 24 martie 1971 si m-am re�ntors pe 17 februarie 1976 (petrec�ndu-mi fiecare vacant� de var� �n Rom�nia si China). Asadar, mi-am petrecut acolo cinci ani. Am plecat cu inima �ndoit� pentru familia r�mas� acas�, mai ales tat�l meu, veteran al frontului de Est �n timpul Celui de-al Doilea R�zboi Mondial, era anxios �n privinta deciziei mele de a merge �ntr-o tar� sf�siat� de r�zboi, dar nu m-a oprit. O �ntrebare legitim� ar fi de ce tocmai �n Vietnam si cum de m-am decis s� urmez tocmai Facultatea de Litere a Universit�tii din Hanoi. Cauzele majore s�nt dou�. Fac parte dintr-o generatie puternic implicat� �n militanta transnational�, care a crezut �n idealurile nobile ale lui Ho Si Min, Che Guevara, Martin Luther King, Nelson Mandela si ale altora care au luptat pentru libertate si dreptate social� si pentru a f�uri o lume mai dreapt� si mai bun�. Am fost si r�m�n un optimist incorigibil. De aceea am dorit s� fiu un martor impartial al f�uririi istoriei si nu un simplu spectator, manipulat nu rareori de distorsiunile media �ntr-o lume divizat� ideologic. Al doilea motiv, cel putin la fel de puternic ca primul, este o atractie special� pentru limba si cultura vietnamez�. S�nt un cititor pasionat si un mare amator al marelui orientalist si scriitor Mircea Eliade. Citind al s�u Jurnal m-am �ndr�gostit de ideea de a continua acest periplu prin limba si literatura vietnamez�. Eram la Institutul de Studii Orientale c�nd am aflat despre sansa de a mai alege o „limb� rar�“ (dintre cele necunoscute �n Rom�nia, �n privinta c�reia tara noastr� suferea de lips� de experti) si s� studiez �n str�in�tate cu o burs� guvernamental�. Date fiind dificult�tile economice prin care trecea familia mea, am decis, nu f�r� regret, s� renunt la studiile de limba arab� si s� merg �n Vietnam, �ndeplinindu-mi astfel visul secret de a urma exemplul ilustrului savant rom�n pe care mi-l alesesem de model.
Rep.: Cum a fost prima �nt�lnire cu Vietnamul?
V.A.: Prima �nt�lnire cu Vietnamul a dezmintit, �n multe privinte, cliseele legate integral de artocit�tile r�zboiului. Ceea ce m-a izbit a fost frumusetea magic� a Hanoiului, normalitatea vietii oamenilor,
filosofia lor �n privinta vietii si a mortii, care �mi aminteau de celebrul roman al alui Malraux, Calea regal�. Am descoperit frumusetea extraordinar� a unui t�r�m �nc� virgin, neexplorat, calda ospitalitate,
prietenia sincer� si temperamentul optimist al poporului vietnamez. R�zboiul f�cea parte din viata lor de zi cu zi. A devenit si parte din
viata mea.
Rep.: Cum s-a putut �nv�ta �n acel Vietnam aflat �n plin r�zboi?
V.A.: Am g�sit �nv�t�m�nt de �nalt� clas�, profesori excelenti si un grup larg de prieteni din Europa, America Latin� si Asia. Experienta mea aici a durat un an; un an de studiu intensiv al limbajului, �ntr-o clas� cu doi studenti rom�ni. Am venit la Facultatea de litere mai t�rziu, �n toamna lui 1972, �n districtul Hiep Hoa din provincia Ha Bac, unde Universitatea din Hanoi a fost evacuat� �n urma bombardamentului masiv care a durat din aprilie, p�n� �n decembrie 1972. Locuiam �ntr-un templu vechi, �mpreun� cu c�tiva studenti str�ini care nu au p�r�sit Vietnamul la repatrierea majorit�tii colegilor lor europeni. �n ciuda s�lb�ticiei r�zboiului, viata mergea �nainte si studiile noastre la fel. Curajul si eroismul colegilor si profesorilor mei din acele zile a l�sat imagini nesterse �n mintea mea, care �mi dau totdeauna curaj si putere. �n prim�vara lui 1973, �n urma semn�rii Tratatului de Pace de la Paris, m-am �ntors la Hanoi �mpreun� cu universitatea si am �nceput o viat� ceva mai „normal�“ f�r� r�zboi. �mi amintesc entuziasmul si pasiunea profesorilor mei, caldul lor suport si prietenia. �mi amintesc, de asemenea, �nc�nt�toarele excursii care mi-au permis s� aflu si mai mult despre cultura, istoria si traditiile vietnameze.
|