DOMNIA C�NELUI
• padocurile Salubritas au devenit ne�nc�p�toare pentru c�inii comunitari adunati de pe str�zi, pentru c� legea nu-i mai permite s� euthanasieze patrupedele dec�t dac� s�nt foarte bolnave • „Extindem tarcurile si c�ut�m alternative, c� nu mai avem voie s�-i euthanasiem, iar cu adoptiile nu facem fat�“, declar� Tatiana Ciucanu, director la Salubritas • �ntre timp, maidanezii se �nmultesc pe str�zi: numai �n primele dou� luni ale anului au fost adunati aproape 400 de c�ini • numai unul singur a fost adoptat, iar 13 au fost dati asociatiei Prieten Credincios • Maidanezii pot zburda �n voia cea bun� prin judet, pentru c� au legea de partea lor. Actul normativ privind protectia animalelor, celebra de acum Lege nr. 9/2008, este, ca mai toate cele rom�nesti, plin� de aberatii care paralizeaz� activitatea serviciilor de ecarisaj. Conform legii, animalele adunate de pe strad� s�nt duse la ad�posturi, s�nt deparazitate si sterilizate, �ns� nu mai pot fi euthanasiate dec�t dac� s�nt grav bolnave, f�r� sanse de supravietuire. Legea anterioar�, 205/2004, zicea c� animalele nerevendicate si neadoptate pot fi euthanasiate dup� dou� s�pt�m�ni de la prindere. Acum, modific�rile aduse interzic celor de la Ecarisaj s� dea drumul animalelor �napoi �n strad�, dac� nu s�nt adoptate sau luate spre �ngrijire de iubitori de patrupede sau asociatii de profil. Asa s-a ajuns ca �n putinul timp trecut de la intrarea �n vigoare a legii, ad�posturile cu maidanezi s� fie pline ochi. �n general, �n toat� tara. Piatra Neamt nu face exceptie. Societatea Salubritas, care are �n grij� problema c�inilor vagabonzi, e blocat� �n acest moment. Nu poate face nimic p�n� nu apar normele metodologice de aplicare a legii nr. 9. De fapt, ceva-ceva tot face: adun� c�ini, �i g�zduieste si �i hr�neste. De euthanasiat nu mai poate fi vorba, pentru c� o astfel de operatiune f�cut� �n acest moment e caz penal. Directorul Tatiana Ciucanu spune c� ultimele euthanasieri s-au f�cut p�n� s� fie publicat� legea �n Monitorul Oficial, p�n� s� intre �n vigoare. De atunci... s-au creat conditii patrupedelor. „�n acest moment, ad�posturile noastre s�nt ocupate. Noi ne desf�sur�m activitatea �n continuare, captur�m animalele, �ns� nu le mai putem euthanasia pe cele care nu s�nt revendicate sau adoptate. Asta desi legea nou� nu abrog� ordonanta 155, cea �n baza c�reia function�m noi. Am euthanasiat �n prim� serie, dar dup� intrarea �n vigoare a noilor reglement�ri am renuntat. C�nd dou� acte normative se bat cap �n cap... Trebuie armonizat� legislatia. Sper�m s� ne l�murim dup� aparitia normelor metodologice. P�n� atunci, noi captur�m c�inii, �n special la sesiz�rile cet�tenilor, si �i ducem la padocuri. Am fost nevoiti s� extindem tarcurile, pentru c� s�nt foarte multi si nu mai aveam loc“, a declarat Tatiana Ciucanu. Directorul de la Salubritas a ad�ugat c� are totusi informatii, de la colegii din tar�, c� se preg�teste modificarea Ordonantei 155 �n spiritul legii Marinescu, adic� euthanasierea va fi interzis� complet. Cu g�ndul la acel moment, cei implicati �n serviciile de ecarisaj au �nceput deja s� caute solutii. „�i captur�m si �i ducem �n ad�posturi si c�ut�m metode alternative, dat fiind c� nu mai avem voie s�-i euthanasiem. Dar va trebui s� g�sim o solutie, alta dec�t extinderea ad�posturilor, pentru c� deja padocurile nu mai fac fat�, iar cu adoptiile nici at�t, num�rul c�inilor adoptati fiind infim fat� de cel al c�inilor capturati“, a mai spus Tatiana Ciucanu.
Cu buletin de oras sau nu neap�rat?
�n ultimele s�pt�m�ni, pe str�zile din Piatra Neamt au ap�rut din ce �n ce mai multi c�ini vagabonzi. Cei de la Ecarisaj au putut constata asta zilnic, prin num�rul sesiz�rilor si prin c�inii capturati. Haitele de patrupede f�r� st�p�n continu� s� fac� probleme �n zonele deja clasice - pe strada Rozelor, �n zona Montana, �n zona Pietricica, �n zona Reconstructia - �ns� prezenta lor se simte si �n Precista sau centrul orasului. Pot�ile, care si-au petrecut toate zilele de iarn� pe Pietricica si noptile prin tomberoanele dintre blocuri, au prins curaj si, profit�nd de �nc�lzirea vremii, se afiseaz� ziua-n amiaza mare �n t�rg. Ba, pare-se c� au intrat si �n perioada de amor. Oficialii nu exclud nici varianta ca vreo c�teva transporturi de patrupede vagaboande s� fi fost l�sate pe c�mpiile din jurul orasului, c� parc� s�nt prea multi comparativ cu anii anteriori. „Nu putem afirma asta cu certitudine, av�nd �n vedere c� nu putem aduce dovezi �n acest sens, dar am remarcat c� s�nt mai multi, s�nt chiar foarte multi si e din ce �n ce mai greu s�-i captur�m. Noi ne-am intensificat activitatea. S�nt foarte multi cet�teni care ne solicit� s� captur�m animalele dintr-o anumit� zon�, pentru c� s�nt violente si atac� trec�torii sau copiii. �n acelasi timp, s�nt si destui care vin s� �si cear� c�inii �napoi, desi c�nd am capturat animalul nu avea nici zgard� si era liber pe strad�. �i �napoiem numai c�tre cei care pot face dovada c� �i vor �ngriji si nu �i vor l�sa pe strad�. Dar, �n general, tot �n strad� ajung“, spune Tatiana Ciucanu. Singurii care nu ajung �n strad� si care �ntr-adev�r o sf�rsesc r�u s�nt c�inii foarte bolnavi, pentru care medicul veterinar de la ad�posturile de pe malul Bistritei recomand� euthanasierea. Au fost cazuri c�nd maidanezul capturat era fie foarte bolnav, fie r�nit serios �n lupta cu alti semeni de-ai lui si medicul a considerat c� nu mai poate face nimic s�-l salveze. �ns�, asemenea situatii s�nt rare. Dup� cum rare s�nt si cazurile �n care asociatiile de protectie a animalelor iau �n grij� c�inii capturati. Cei mai multi r�m�n la Salubritas si cost� cam 150 de lei fiecare (24 de lei capturarea, 56 de lei hrana si ad�postul s�pt�m�nal, alti 6 lei tratamentul si deparazitarea fiec�ruia). Neutralizarea unui comunitar cost� 8 lei, �ns� p�n� la noi ordine s-a �ntrerupt. Salubritas a prins anul trecut peste o mie de c�ini maidanezi si asta numai �n opt luni de activitate, pentru c� patru luni ecarisajul a fost �n sarcina celor de la Urban. Iar 2008 a �nceput foarte prolific din acest punct de vedere: numai �n ianuarie fiind adunate peste 150 de pot�i de pe str�zi, iar luna trecut� num�rul lor a fost de 145. Din acestia, 13 au fost preluati la �nceputul lunii martie de Asociatia Prieten Credincios si numai unul singur a fost adoptat.
Tratamente antirabice de 252 de milioane
821 de nemteni au ajuns la Spitalul Judetean de Urgent� Neamt si au necesitat efectuarea tratamentului antirabic �n cursul anului trecut, dup� ce au fost muscati sau zg�riati de animale domestice sau s�lbatice. Dintre acestia, 160 s�nt copii. Cei mai multi dintre pacientii care au avut nevoie de tratament �mpotriva rabiei provin din mediul urban si au fost �ncoltiti de c�tre c�inii maidanezi.
Vinovate, �ns�, de agresarea persoanelor au mai fost pisicile, caii, hamsterii, porcusorii de Guineea, sobolanii, vulpile etc. Potrivit statisticilor �ntocmite de cadrele medicale ale sectiei Contagioase a celei mai mari unit�ti sanitare din judet, au fost utilizate pentru profilaxia rabiei, la cei care au avut de suferit de pe urma animalelor, 2.520 fiole de vaccin antirabic. Contravaloarea tratamentului antirabic administrat pacientilor de cadrele medicale ale sectiei Contagioase a Spitalului Judetean Neamt �n cursul anului 2007 a fost de aproximativ 252 de milioane de lei vechi.
O persoan� care este muscat� de un animal trebuie neap�rat s� se prezinte la medic, care s� stabileasc� dac� este sau nu nevoie de tratament pentru profilaxia rabiei. Astfel, pacientului trebuie s� i se fac� desensibilizare cu ser antirabic, dup� care, �n prima, a treia, a saptea, a patrusprezecea si a dou�zeci si opta zi de la producerea incidentului i se administreaz� vaccinul antirabic.
Rabia sau turbarea este o boal� infectioas� acut� produs� de virusul rabic. Aceasta se caracterizeaz� prin grave tulbur�ri ale sistemului nervos central si evolueaz� spre paralizie sau deces. Transmiterea virusului se face prin musc�tura sau zg�rietura produs� de animale bolnave. Cele mai grave s�nt musc�turile localizate �n regiunea g�tului si capului, deoarece virusul ajunge mult mai repede la creier. Prezenta virusului rabic este frecvent� la animale domestice (c�ini, pisici, vite, porci, cai) si la animale s�lbatice (vulpi, lupi, sobolani, lilieci). Perioada de incubatie a bolii este �n medie de 1-3 luni, iar debutul acesteia poate dura �ntre dou� si patru zile. Boala se manifest� prin dureri, amorteli si m�nc�rime a locului unde s-a produs musc�tura, dureri de cap, ameteli, insomnie, lipsa poftei de m�ncare, greturi, v�rs�turi, modific�ri de caracter. �n caz de neprezentare la medic pentru tratament, boala poate duce la deces.
|