Pretul Drujbei
Summit-ul NATO de la Bucuresti macheaz� �n fond finalul unui tempo istoric: doi presedinti, George Bush si Vladimir Putin, �si �ncheie mandatul. Fiecare dintre ei a pus, �n felul s�u, o amprent� asupra felului �n care s-au modificat harta si balanta geopolitic� a ultimului deceniu. Se poate spune c� asist�m la ultima negociere cu focuri artificii dintre cei doi domni. Ce vedem? C� „harta“ de ader�ri, mult discutat� �naintea summit-ului, este discutabil� si poate aduce surprize nepl�cute, cum ar fi retragerea Macedoniei, la veto-ul Greciei. R�m�ne valabil� invitatia pentru Albania si Croatia, dublat� de o surpriz� din zona fostei Iugoslavii: oficialii NATO au anuntat c� au �nceput negocierile cu Bosnia-Hertegovina si Muntenergu si c� au �n vedere deschiderea discutiilor cu Serbia.
Despre acordarea de „membership action plan“ pentru Georgia si Ucraina „se va vorbi la iarn�“. Ultimele aspecte erau previzibile �n conditiile unei opozitii tenace din partea Rusiei, f�cut� pe toate vocile si pe toate tonurile. Exprimarea deschis� a posibilit�tii de a aplica precedentul Kosovo pe conflictele �nghetate din Abhazia, Ossetia si Transnistria a fost egal�, �n domeniul tonalit�tilor acute, cu declaratia lui Dimitri Rogozin, reprezentant permanent al Rusiei la NATO. La �ntrebarea, de ce Rusia nu vrea ca Ucraina s� intre �n NATO, el a r�spuns: „Nim�nui nu-i place c�nd tot mai aproape de casa lui se apropie tancuri si avioane str�ine“. Declaratie transmis� pe toate canalele media cu dou� zile �nainte de summit.
Parcursul de p�n� acum al summit-ului arat� c� Alianta face fat� unei situatii de criz� per ansamblu: un Iraq instabil; un Afganistan al c�rui sud este considerat periculos si notat cu rosu pe h�rtile ultimelor luni, ca si partea de nord a Pakistanului, considerate �n zon� de influent� taliban�. Probleme marcante ale pietelor financiare pe ambele maluri ale Atlanticului, combinate cu preturile �n continu� crestere ale gazului si petrolului. Ultimele depind �ntr-o m�sur� semnificativ� de un juc�tor important, exterior NATO, respectiv Rusia, a c�rei prezent�, fie si indirect�, s-a f�cut continuu simtit� asupra summit-ului. Dependenta crescut� a Europei fat� de gazul rusesc constituie o verig� slab� pentru t�rile Aliantei membre UE. Veto-ul francez si german (�n urm� cu mai bine de un an, Germania avea o pozitie net diferit�) fat� de acordarea MAP Ucrainei si Georgiei se constituie ca un ecou bine conturat al �ngrijor�rilor Rusiei. Si acestea s�nt justificate: circa 80% din teava de transport a gazului c�tre Europa, Drujba, trece pe teritoriul Ucrainei. Europa nu a uitat �ntreruperea gazului din iarna lui 2006, moment �n care Rusia a ap�sat pedala geopolitic� a energiei �n mod semnificativ. Georgia �nseamn� de asemeni o zon� de tranzit din aria Caspicii si o tar� cu posibilit�ti naturale semnificative.
Nu e de mirare c� presedintele Bush a repetat c� tara sa sustine intrarea celor dou� t�ri, semnificative �n zona extins� a M�rii Negre, �n MAP. Dup� cum nu e de mirare c�, �n mod constant, Europa s-a �nclinat si a executat altceva dec�t �i este cu adev�rat necesar.
Important este altceva: c� un actor exterior Aliantei Nord Atlantice pare s� aib� capacitatea de a influenta procesul intern de luare a deciziilor. S� nu uit�m c� politica energetic� a Rusiei prin bratul comercial numit Gazprom s-a f�cut exclusiv prin negocieri bilaterale si niciodat� printr-o negociere comprehensiv� Rusia-UE. Un bun motiv pentru ca UE nici s� nu detin� o strategie de securitate energetic�. Un bun motiv ca, pentru prima dat�, s� fie luate �n discutie subiecte cum s�nt securitatea energetic�, securitatea maritim� si infrastructurile critice. Subiectele acestea s�nt �ns� inevitabil legate de actorul numit Rusia. E greu de crezut c� se va discuta foarte deschis despre militarizarea transportului de energie sau al infrastructurilor critice �n domeniu, desi toat� lumea stie c�t de important� este securitatea energetic�. Dar rareori este atins �n public elefantul din salon.
A reprezentat un moment de respiro prezenta primei doamne Laura Bush la Summit-ul Tinerilor Atlantisti, �n sediul national al SRI. Laura Bush s-a dedicat muncii �n folosul femeilor afgane - procent de alfabetizare de 12%, �ntr-o tar� cu universit�tile �nchise de talibani si interdictie asupra femeilor de a merge la scoal�. O pl�cut� surpriz�, discursul liber al presedintelui Hamid Karzai, �ntr-o englez� educat�, fluent�, cu carism�. A multumit comunit�tii internationale pentru sprijinul acordat unei t�ri care a trecut prin 30 de ani de r�zboi. A enumerat eforturile semnificative de reconstructie ale t�rii sale si a citat sume impresionante. Nu m-am putut �mpiedica s� nu-mi amintesc c�, �n statistici, se vede c� Afganistanul a primit sensibil mai putini bani pentru reconstructie dec�t Kosovo, per cap de locuitor. Iar �n contextul �n care operatiunea NATO din Afganistan „nu se simte tocmai bine“, s�nt de asteptat pretentii crescute din partea Rusiei �n cazul cooper�rii. �ntrebarea este ce si c�t va costa asta NATO per ansamblu.
|