FEMEILE �SI PROPUN, B�RBATII MOR
• 66 de nemteni si-au pus cap�t zilelor anul trecut • 60 dintre cei care s-au sinucis erau b�rbati si au ales sp�nzur�toarea • psihiatrii spun c� principalele cauze ale suicidului s�nt depresiile netratate si consumul de alcool • „Prejudecata c� dac� mergi la psiholog sau psihiatru esti nebun, ca atare, esti stigmatizat de c�tre cei din jur, continu� s� �ntunece mintea rom�nilor“, arat� doctor Cornelia Vulpe, sefa sectiei Psihiatrie a Spitalului Judetean • studiile de specialitate arat� c� femeile doar „anunt�“ un suicid, iar b�rbatii merg p�n� la cap�t • Sinuciderea continu� s� fie o form� de moarte violent� des �nt�lnit� �n r�ndul nemtenilor. Potrivit statisticilor de specialitate �ntocmite de cadrele medicale ale Serviciului Medicin� Legal� Neamt, �n cursul anului 2007, 66 de nemteni si-au pus cap�t zilelor �n mod deliberat. Fat� de ultimii doi ani num�rul celor care si-au suprimat viata cu bun� stiint� a sc�zut, fiind 93 de cazuri �n 2005 si 77 �n 2006. Matematic, pentru anul trecut, rata sinuciderilor a fost de cinci pe lun�, dar cele mai multe, opt, au fost �nregistrate �n iulie, iar c�te sapte �n mai, august si octombrie. Cei mai multi dintre nemtenii care s-au sinucis, mai exact 54, au recurs la sp�nzur�toare, iar ceilalti fie s-au aruncat de la �n�ltime, fie si-au dat foc, au �nghitit substante toxice, ori cantit�ti imense de medicamente, s-au aruncat �n ap� sau sub rotile trenului. 60 dintre nemtenii care au decis, anul trecut, s� �ncheie socotelile cu viata au fost b�rbati, iar restul femei. Statisticile efectuate la nivel national arat� c�, �n fiecare zi, �n medie, cel putin un rom�n �si curm� viata �n mod deliberat.
Referindu-se la aceia c�rora le �ncolteste �n minte ideea sinuciderii, psihiatrii spun c� unele persoane amenint� c� se sinucid, dar nu o fac, dorind astfel s� atrag� atentia asupra suferintei lor, iar altele care chiar trec la fapte. Dintre cei din a doua categorie, unii �ncearc� s�-si suprime viata, dar �si mai dau o sans�, adic� o fac tot demonstrativ, iar o parte s�nt decisi s� moar� si aleg metode f�r� sc�pare.
Femeile doar �si propun s� moar�, b�rbatii chiar reusesc
Tentativele de sinucidere s�nt mult mai frecvente la femei, �n proportie de 67%, fat� de 33% �n cazul b�rbatilor. Totusi, raportul femei-b�rbati privind suicidul realizat arat� c�, �n urma unor asemenea acte, b�rbatii sf�rsesc �n proportie de 75%, �n timp ce doar 25% dintre femei �si iau viata cu adev�rat. „Num�rul b�rbatilor care se sinucid este mult mai mare dec�t cel al femeilor din cauza consumului exagerat de alcool, pe de o parte, iar pe de alta, din cauza depresiilor de care sufer� si nu numai c� nu le trateaz�, dar nici nu accept� ideea c� le au. Dup� ce trece efectul euforizant al alcoolului, apare o stare de depresie accentuat� si, de aici, sentimentul de culpabilitate si inutilitate. Ritmul vietii s-a schimbat, problemele societ�tii rom�nesti s�nt din ce �n ce mai multe si mai grave, iar oamenii nu pot face fat�, nu se pot adapta. Desi afectiunile psihice, adic� bolile sufletului, s�nt tot mai des �nt�lnite �n r�ndul populatiei, adresabilitatea c�tre psiholog si psihiatru continu� s� fie sc�zut�. Prejudecata c� dac� mergi la psiholog sau psihiatru esti nebun, ca atare, esti stigmatizat de c�tre cei din jur, continu� s� �ntunece mintea rom�nilor. Iar efectele se v�d - tot mai multe relatii interumane deteriorate, divorturi foarte multe, la fel si tentative de suicid si sinucideri“, a declarat doctor Cornelia Vulpe, sefa sectiei Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgent� Neamt.
Sinuciderile, mai multe la oras
Un raport �ntre num�rul de crime, sinucideri si accidente arat� c� unei crime �i corespund 1,6 sinucideri si 3,3 accidente. Cele mai
multe acte de sinucidere, �n proportie de 60%, se produc �n mediul urban. Num�rul mai redus al celor din mediul rural care recurg la suicid se explic� prin faptul c� aici oamenii frecventeaz� biserica mai mult dec�t la oras, iar sinuciderea este privit� ca p�cat capital, act necrestinesc. �n functie de ocupatia sinucigasilor, studiile arat� c� nu exist� diferente semnificative (36% muncitori, 32% agricultori, 30% functionari). �n ceea ce priveste cauzele sinuciderilor, pe primul loc se situeaz� conflictele familiale, urmate de afectiunile psihice. Pe fondul unui psihic labil, accentuat de astenia de prim�var�, ori de vreun eveniment nefericit legat de un scandal familial sau de locul de munc�, se poate instala o stare de depresie profund�. De aici si p�n� la comiterea gestului fatal nu este dec�t un pas. �n topul celor care au predispozitie pentru sinucidere s�nt persoanele deprimate, alcoolicii, consumatorii de droguri, v�duvii, b�tr�nii, adolescentii, nec�s�toritii si detinutii.
Sinucidere din cauza greut�tilor
Unul dintre cele mai neverosimile cazuri de suicid, dac� avem �n vedere metoda aleas�, s-a consumat pe 25 aprilie, la S�vinesti. Un locanic, de 48 de ani, a fost g�sit �ntr-o balt� de s�nge, �ntr-o anex� a locuintei, cu g�tul pe jum�tate t�iat. Macabra descoperire a fost f�cut� chiar de c�tre sotia victimei. Echipa de investigatii a g�sit cadavrul �ntins pe spate, �n jurul g�tului fiind o t�ietur� de aproximativ 12 cm, produs� cu lama unui cutit. „Era o scen� de cosmar. Asa ceva nu am mai v�zut �n viata mea. Era s�nge peste tot, iar b�rbatul avea g�tul pe jum�tate t�iat, de la o ureche la alta. �n prima faz�, am crezut c� este vorba de o crim�, fiindu-ne greu s� credem c� un om poate avea at�ta s�nge rece, �nc�t s�-si taie singur g�tul cu cutitul“, declara un politist care a participat la anchet�.
Ulterior, s-a stabilit c� s�teanul a mai avut o tentativ� de suicid �n urm� cu trei ani, c�nd a �ncercat s�-si taie venele de la m�ini, dar a fost salvat de sotie. �n ceea ce priveste cauzele acestei tragedii, cercet�rile au ar�tat c� b�rbatul avea probleme financiare, dar nu at�t de mari c�t s� explice gestul comis dup� ce a b�ut o jum�tate de litru de votc�. END
|