Si cu terenul ocupat, si cu banii luati
• terenul unei femei din B�ra a fost ocupat de statia de pompare a aliment�rii cu ap� a Companiei Apa Serv • fiul s�u a apelat la subprefect, spun�nd c� desi mama sa nu se foloseste de suprafat�, pl�teste impozit pentru ea • primarul localit�tii sustine c� fostul sef al administratiei locale i-a oferit, la schimb, suprafata de 5.000 mp de teren agricol, dar pe care femeia a refuzat-o • Gheorghe Loghin, din Roman, a venit cu jalba la subprefectul Vasile Sendrea joi, 14 februarie, pentru o bucat� de p�m�nt apartin�nd mamei sale, Elena Loghin, din B�ra. Pe acea suprafat� a fost amplasat� statia de pompare a retelei de alimentare cu ap� apartin�nd ApaServ Neamt, investitie demarat� �n 2002. Mai mult, femeia a pl�tit si impozit pe cei 650 de metri p�trati de teren pe care �i posed� doar �n acte, nu si �n fapt. Prin urmare, Gheorghe Loghin a cerut o solutionare a problemei. „Terenul este ocupat de Statia de pompare, mama pl�teste impozit pe el si nici nu-l poate folosi. Vreau s� primeasc� desp�gubiri, s� i se pl�teasc� chirie sau s� �i fie cump�rati cei 650 de metri p�trati“, a declarat Gheorghe Loghin. Subprefectul Vasile Sendrea i-a explicat c�, potrivit noilor prevederi legale, terenurile pot fi folosite cu titlu gratuit de companiile de utilit�ti. „Prim�riile vor pierde miliardele pe care le �ncasau de la companiile de utilit�ti, pentru c� acum administratiile trebuie s� le pun� gratuit la dispozitie terenurile pe care trec conducte sau retele electrice. �n aceste sens, avem la Prefectur� si o adres� de la E-ON Moldova, prin care ni se cere s� aducem la cunostinta administratiilor locale din judet aceste noi modific�ri legislative. Deci chirie nu puteti cere, dar prim�ria este obligat� s� v� dea teren la schimb sau s� v� desp�gubeasc� �n alt mod. Dac� nu veti fi multumit de compensatiile care vi se vor propune, atunci puteti merge si pe calea justitiei, deci chemati prim�ria �n judecat�“, a declarat Vasile Sendrea.
Administratia local� are alt� versiune
Primarul de B�ra, Adrian Stirbu, cunoaste toate am�nuntele problemei, dar versiunea lui este putin diferit�. Acesta sustine c� a dat teren la schimb, lucru de altfel recunoscut si de Gheorghe Loghin, dar s�teanul a spus c� nu i-a convenit afacerea, deoarece suprafata �n discutie se afl� �n intravilan si la sosea, iar ce i s-a dat �n schimb era un teren agricol. „Am m�surat cei 650 de metri p�trati si mi-a iesit c� erau de fapt... 248, pentru care am oferit la schimb 5.000 de metri p�trati teren arabil �n Oteleni, la un kilometru de locul unde are casa Elena Loghin. Aceast� chestiune trebuia, �ns�, reglat� de fostul primar, Niculina Samson, pentru c� s-a �nt�mplat �n 2002, �naintea mandatului meu. Atunci a existat doar o �ntelegere verbal� �ntre prim�rit� si Elena Loghin, cele dou� fiind si rude. Acum, l-am delegat pe viceprimarul D�nut Petrariu s� se ocupe de acest caz si dac� nu se va c�dea la �ntelegere, familia Loghin este liber� s� dea �n judecat� fostul primar, pentru c� atunci s-au �ncurcat lucrurile“, a declarat Adrian Stirbu. �n aceeasi situatie, cu p�m�ntul sub statia de pompare a apei, se g�seste si Simion M�rt, din B�ra, dar acesta a semnat la notariat o �ntelegere prin care ofer� terenul gratuit, pe durata de viat� a investitiei, cu conditia s� primeasc� ap� si curent electric gratuit. Interesant din toat� aceast� tevatura este c�, �n prezent, instalatia de ap�, desi functional�, nu este pornit�, pentru simplul motiv s� s�tenii nu au bani s� se racordeze. Numai vreo 10 si-au exprimat dorinta de a se conecta la retea, iar, pentru a fi rentabil� pornirea instalatiilor, trebuie s� fie racordati cel putin 100 de abonati. Primarul Adrian Stirbu a explicat c� oamenii cu stare prefer� s�-si monteze hidrofoare, iar cei s�raci oricum nu au cele 50-100 milioane necesare pentru a-si trage ap�. Aceasta �n conditiile �n care �n localitate nu exist� canalizare, iar oamenii ce doresc beneficiul civilizatiei ar trebui s� aib� si posibilitatea s� evacueze apa rezidual�, deci m�car o fos�. Cu toate acestea, planurile de viitor s�nt mari, s� fie crescut� lungimea retelei de la 3,5 la 8 kilometri, totul �n speranta c� s�tenii, deveniti acum europeni, vor vrea si s� tr�iasc� „europeneste“.
END
|