Alegeri parlamentare �n Cecenia
• Moscova afirm� c� alegerile s�nt o dovad� de revenire la normalitate • separati�tii ceceni �i organiza�iile pentru drepturile omului au criticat alegerile, spun�nd c� s�nt o simpl� fars� • �n Cecenia s-au desf�urat, ieri, alegeri parlamentare pentru prima dat� de c�nd trupele ruse au reinstaurat controlul Moscovei asupra regiunii, �n 1999. Sec�iile de votare au fost deschise la orele dimine�ii sub paz� sever� iar atorit��ile afirm� c� �n primele ore a fost atins minimul de 25% de care e nevoie pentru validarea scrutinului.
Moscova afirm� c� aceste alegeri s�nt o dovad� c� situa�ia din Cecenia revine la normal dup� mai bine de 10 ani de conflict.
Separati�tii ceceni �i organiza�iile pentru drepturile omului au criticat alegerile, spun�nd c� s�nt o simpl� fars�.
Reprezentan�ii acestora au subliniat c� e imposibil s� ai un scrutin liber �i corect �n condi�iile �n care violen�ele continu�.
�n ajunul alegerilor, rebelii ceceni au lansat o serie de atacuri �i corespondentul BBC �n Cecenia transmite c� s�nt pu�ine semne de pace.
Scrutinul „nu va fi perfect“
Pre�edintele pro-moscovit al Ceceniei, Alu Alkhanov, a declarat �n ajunul alegerilor c� scrutinul nu va fi „perfect dup� standardele europene, fiindc� �nc� au loc atacuri teroriste“. El sus�ine �ns� c� regiunea Caucazului de Nord este „suficient de matur� s� organizeze alegeri parlamentare“.
�n urma scrutinului vor fi ale�i 58 de parlamentari din cei aproximativ 350 care s-au �nscris �n cursa parlamentar�.
S�nt candida�i ai opt partide ruse�ti dar �i candida�i independen�i. Se crede �ns� c� majoritatea s�nt oameni loiali Kremlinului.
Scrutinul e monitorizat de observatori trimi�i de Rusia, Liga Arab� �i Organiza�ia Conferin�ei Islamice.
�n Cecenia au mai avut loc o serie de voturi controversate, �ntre care �i cel pentru adoptarea unei noi Constitu�ii, prin care a fost consfiin�it statutul regiunii drept parte a Rusiei.
Un alt vot asupra c�ruia a planat �ndoiala a fost cel pentru alegerea pre�edintelui Alu Alkhanov.
Conflictul cecen: repere esen�iale
Cecenia continu� s� fie afectat� de r�zboiul care a pref�cut multe din ora�ele sale �n ruine. Cecenia �i-a declarat independen�a de Federa�ia Rus� �n noiembrie 1991, �ns� pre�edintele Boris El��n a a�teptat p�n� �n 1994, c�nd a trimis �n Cecenia armata ca s� restabilieasc� autoritatea Moscovei.
Primul r�zboi cecen s-a �ncheiat �n 1996, prin �nfr�ngerea umilitoare a for�elor ruse.
Pe 1 octombrie 1999, Vladimir Putin (pe atunci prim-ministru), a lansat o nou� ofensiv�, pe care a calificat-o drept o opera�iune anti-terorist�. Aparent, interven�ia a fost urmarea unor atacuri cu bomb� la c�teva apartamente din Moscova �i din alte ora�e, pe care autorit��ile ruse le-au pus pe seama separati�tilor ceceni.
�n acela�i an, ceva mai devreme, rebelii ceceni au luat parte la �ncercarea de a �nfiin�a unui stat islamic �n Dagestanul �nvecinat.
Ce doresc cecenii
Marea majoritate a oamenilor de r�nd s�nt interesa�i �n pace �i stabilitatea republicii. Gherilele separatiste doresc �ns� independen�a sau m�car autonomia, pe care aproape c� au ob�inut-o dup� 1996. Dup� p�r�sirea ��rii de c�tre for�ele ruse, cecenii �i-au ales, �n 1997, propriul pre�edinte, �n persoana lui Aslan Mashadov, fost ofi�er rus de artilerie, principalul comandant militar cecen �n perioada r�zboiului. Conform acordului de pace negociat cu Moscova, decizia privind statutul final al Ceceniei urma s� fie am�nat cu cinci ani. �ns� Mashadov a fost incapabil s� �in� sub control comandan�ii mai radicali dec�t el, a�a c� Cecenia avea s� cad� rapid �n anarhie. Unul din ei a fost Arbi Baraiev, care a contribuit la punerea la cale a numeroase r�piri.
Situa�ia de acum din Cecenia
�n martie 2003, Kremlinul a organizat un referendum, la care a fost aprobat� noua Constitu�ie, care confer� Ceceniei un plus de autonomie, dar care stipuleaz� �n mod clar c� r�m�ne parte a Federa�iei Ruse. �n octombrie, �eful administra�iei pro-moscovite, Ahmad Kad�rov, a fost ales pre�edinte. �i referendumul �i scrutinul preziden�ial au avut loc pe fundalul prezen�ei a mii de solda�i ru�i, f�r� ca violen�ele s� �nceteze vreun moment. Principalii rivali ai lui Kad�rov s-au retras de altfel din curs� �nainte ca scrutinul s� aib� loc.
�n octombrie 2002, un grup de lupt�tori ceceni au luat mai multe sute de ostatici la un teatru din Moscova, ac�iune �nn�bu�it� �n s�nge de for�ele speciale ruse�ti. Separati�tii ceceni au pus totodat� la cale mai multe atacuri sinuciga�e cu bomb� �mpotriva unor obiective ruse�ti.
Zilnic au loc atacuri �mpotriva solda�ilor ru�i. �n acela�i timp, �n urma opera�iunilor militare ruse�ti dispar f�r� urm� civili ceceni.
�n august 2002 rebelii au reu�it s� doboare un elicopter militar rusesc - cea mai mare pierdere de vie�i omene�ti �nregistrat� �ntr-o singur� zi de armata rus� de la cel de-al doilea r�zboi mondial �ncoace.
Exist� vreo perspectiv� de pace?
Din c�nd �n c�nd apar relat�ri c� guvernul de la Moscova ar fi dispus s� �nceap� negocieri de pace. La un moment dat au fost ini�iate o serie de contacte �ntre Moscova �i reprezentantul rebelilor, Ahmed Zakaiev. Numai c� ulterior Rusia l-a calificat drept terorist �i a cerut extr�darea sa din Occident. Se pare c� �n acest moment Moscova nu mai este dispus� s� stea de vorb� cu nici un reprezentant al separati�tilor.
Dup� atacurile de la 11 septembrie, de la New York �i Washington, aproape c� nu au mai existat presiuni diplomatice asupra Rusiei �n direc�ia g�sirii unei solu�ii diplomatice la conflictul cecen. Cel pu�in Statele Unite par s� accepte acum acuza�ia autorit��ilor ruse, c� Mashadov are leg�turi cu terorismul interna�ional, spun�nd c� nu mai poate fi recomandat ca partener de discu�ie.
Rebelii ceceni �i al Qaida
E mai mult ca probabil c� rebelii ceceni au leg�turi cu al Qaida. Se �tie de mai mul�i ani c� voluntari musulmani s-au dus s� lupte �n Cecenia, dup� ce �n prealabil fuseser� instrui�i �n Afganistan sau Pakistan. �n octombrie 2002, un individ suspectat c� i-a ajutat pe atentatorii de la 11 septembrie a m�rturisit �n fa�a unei instan�e din Germania c� �eful grupului de atentatori, Mohamed Atta, dorea s� lupte �n Cecenia.
Unul din principalii comandan�i militari de pe teren - p�n� la uciderea sa, �n aprilie, de c�tre for�ele ruse - era un oarecare Hattab, un arab, veteran al r�zboiului din Afganistan, �mpotriva invaziei sovietice. S-a afirmat c� Hattab ar fi discutat de mai multe ori telefonic cu Osama Bin Laden. �n urma intercept�rii unor convorbiri telefonice, de c�tre serviciile secrete americane, anul acesta, oficialii de la Washington au afirmat c� lupt�torii ceceni afla�i �n Valea Pankisi, din Georgia, se afl� �n contact cu re�eaua al Qaeda.
|