Cr�ciunul a pustiit str�zile

�n urm� cu 18 ani, S�rb�toarea Nasterii Domnului scotea �n strad� lumea revoltat� si �nfometat� a comunismului. Acum, Cr�ciunul a �ndesat �n case populatia �n genere misc�cioas� a Capitalei. A m�turat, de oameni, str�zile. Le-a l�sat orfane de pasi, �nghionteli, v�nzoleal�. Masinile nu mai claxoneaz� �n intersectii. Videanu a c�zut dramatic �n folclorul �njur�turilor unde se l�f�ia ca rege. Am iesit la pas, seara t�rziu, acompaniat de socrul meu octogenar prin centru s� respir�m o gur� de aer rece (curat nu poate fi!) si s� omor�m �n noi excesul de c�rnati si piftii. Pustiu pe Calea Victoriei, pustiu �n Piata Roman�, dou�, trei mog�ldete sprijinite cu privirea �n fata unor vitrine pe Magheru, care, la aceast� or� nu comunic� nimic. Obiecte de plastic, sticle de plastic, manechine cu un sur�s sintetic. �n fata Teatrului National dou� june decoltate se pozeaz� reciproc, prin fanta minuscul� a telefonului mobil cu statuia lui Caragiale, unicul client disponibil pentru o tranzactie metalic�. M� g�ndesc c� nici Caragiale nu e Caragiale, bronzul si trei sferturi din anatomia monumentului provenind, �ntr-o retet� perfect rom�neasc�, dintr-un monument reprezent�ndu-l pe Stalin. Nimic nu se pierde, totul se transform�. O fat� are pulpe lungi, dezvelite p�n� la proximitatea chilotului presupus. Coboar� ea dintr-o pies� a genialului dramaturg, perpetu�nd �n contimporaneitate Zitele si Vetele unui veac revolut? E seara de Cr�ciun �n Bucuresti si ne �ntoarcem de la Universitate printr-un Cismigiu iluminat si la fel de mort, acas�. Fiu-meu a instalat �n curte un Mos Cr�ciun gonflabil, �nalt de trei metri, iluminat interior si cu o instalatie care �i sufl� �n permanent� �n alc�tuire aer cald. Mosul se b�t�ie caraghios si face cu m�na volierei porumbeilor mei voltati. Martha si Alexandra, nepotelele mele, dorm deja tin�nd �n brate ursuletii de plus pe care i-au ales din noianul de daruri aduse de Mos. Martha, care e mai mare, a v�zut cu o noapte �nainte umbra lui Mos Cr�ciun travers�ndu-i camera. A fost din cale afar� de emotionat�. Asa am fost si eu, copil. Nasterea Pruncului lui Dumnezeu, colindele, Leru-i Ler, si fireste Mosul cu barb� alb� venind din n�metii lui niciodat� f�r� daruri. Butonez, dup� o zi obositoare, pentru prima oar� tasta televizorului. Trei ani de la tragicul tsunami, soldat cu peste 250 de mii de morti �n sudul Asiei, cutremure vechi si cutremure actuale, bariere la Bethleem, slujbe, preoti, mitre si potcapuri aurite. O televiziune prezint� �ntr-un film care se vrea documentar o alt� viat� a lui Iisus, socant�. Pruncul divin, rezultat al unui concubinaj al Mariei cu Duhul Sf�nt, este prezentat �ntr-o familie numeros� cu frati si surori rezultati pesemne din c�snicia legitim� cu t�mplarul Iosif. Maria, Fecioara n�sc�toare de Dumnezeu, devine o femeie de la tar� cu o gr�mad� de plozi. Fiecare joac� un rol �n r�stignire, s�nt sau nu martori la �nviere. Toma Necredinciosul e fratele lui Iisus, iar Nasterea si �nvierea devin scene de biografie a unui rege care a ratat preluarea puterii. �nchid. �l vreau �nd�r�t pe Fiul Domnului, singular, tragic, irepetabil. �nchid nervos si un alt program care dezvolt� Mosi Cr�ciuni erotici, cu t�te si bichini. Au r�mas at�t de putine lucruri �n virginitatea aurei lor �nc�t m� �nsp�im�nt� o lume v�duvit� de mituri. M� uit �n preajm� si constat linistit c� ai mei dorm, c�, �n cochilia somnului, nepotelele mele s�nt protejate de furia - luminat� sau �ntunecat� - a demitiz�rii. �n copil�rie priveam cu groaz� operatiunea brutal� a tunderii, cu niste foarfeci uriase de fier, a oilor. Bietele animale erau �ntotdeauna r�nite. Ciobanii n-aveau r�gazul unei frizerii miloase si nepripite. Nu stiu de ce m-am g�ndit la aceleasi foarfeci tunz�nd din biserici si catedrale, din pronaosuri si de pe catapetesme, aura magic� a Sfintilor, a Proorocilor, a Martirilor, acel nimb care deosebeste personajele populatiei ceresti, din gr�dina cu pomi �nfloriti a lui Dumnezeu, de lucr�torii comuni ai gr�dinilor cu zarzavaturi din viata noastr� p�m�ntean�.