„DOAMNA“ NU MAI ESTE
• Iulia H�l�ucescu, „Doamna acuarelei rom�nesti“, s-a stins asear�, �n jurul orei 18, la locuinta sa din Piatra Neamt • p�n� la ultima suflare, ca de altfel, pe parcursul ultimilor ani, al�turi de artist� au stat sotii Lia si Iosif K�szeghi • „Am muncit si-am respectat harul cu care m-a �nzestrat natura, Dumnezeu si doar at�t. Restul a venit f�r� stirea si vrerea mea. M-am d�ruit artei si oamenilor, tr�ind pentru ei “, declara artista • Artista plastic� Iulia H�l�ucescu, supranumit� „Doamna acuarelei rom�nesti“ ne-a p�r�sit, plec�nd c�tre lumea �ngerilor, unde �n ultimele luni �si dorea s� ajung�, pentru a i se al�tura celui care i-a fost sot mai bine de sase decenii. R�pus� de boal�, de v�rst�, dar mai ales de dorul nesf�rsit de dragostea vietii ei, de care s-a desp�rtit �n prim�vara acestui an, �nainte de Paste, Iulia H�l�ucescu a plecat din lumea noastr� asear� �n jurul orei 18, �n casa sa din Piatra Neamt. P�n� la ultima suflare si b�taie a inimii i-au fost al�turi sotii Lia si Iosif K�szeghi. Dragostea si grija acestora nu au putut �ns� s� suplineasc� absenta „printului consort“ Lucian Petronius H�l�ucescu, cu care artista vorbea mereu �n ultimele zile, presimtind c� se apropie clipa re�nt�lnirii. Viata �n doi a sotilor Iulia si Petronius, �nceput� - dup� cum m�rturisea cu emotie „Doamna acuarelei rom�nesti“ la �mplinirea a 60 de ani de la c�s�torie - �n „dramatice timpuri, dar binef�c�toare destinului nostru“ - s-a �ntrerupt brusc si iremediabil �n aprilie 2007.
Traiul celor doi oameni - care s-au completat reciproc si s-au unit „devenind dup� ani si ani dou� trupuri �ntr-o fiint�“ - r�m�ne un exemplu al tr�iniciei familiei, al prieteniei adev�rate si neconditionate. Pentru c�, dup� cum m�rturisea la �mplinirea a 60 de ani de c�snicie, Lucian Petronius H�l�ucescu, „toti ar trebui s� stie �ns� c� micile ne�ntelegeri dintr-o viat� �n doi nu s�nt dec�t un fum trec�tor fat� de eternitatea lumii“.
Iulia H�l�ucescu s-a n�scut �n 1924, la Tarc�u si a fost membru al comitetului de conducere al Uniunii Artistilor Plastici din Rom�nia.
A absolvit Facultatea de Litere si Filosofie Bucuresti, Facultatea de Belle Arte Iasi, Institutul Nicolae Grigorescu Bucuresti si a f�cut studii �n particular cu pictorul emerit R. Schweitzer-Cump�na.
A participat la expozitia de art� plastic� din 1947 ( peste 150 de prezente) figur�nd pe simezele a 33 saloane republicane de grafic�, �n 16 bienale de pictur�. A deschis peste 60 de expozitii personale �n tar� si str�in�tate, dintre care patru mari restrospective, ultima �n 2001 la Bucuresti - la Parlamentul Rom�niei, �n Sala Br�ncusi.
A participat la peste 30 de expozitii retrospective organizate de Ministerul Culturii. Mesajul s�u artistic a ajuns �n 75 de t�ri din Europa, America de Nord si de Sud, Africa si Asia.
A realizat nenum�rate lucr�ri de art� monumental�, pictur� mural�, grafic� si mozaic �n marmur� colorat�, tapiserii monumentale. Marii critici de art� au apreciat lucr�rile artistei, �ncep�nd cu Petru Comarnescu, care a numit-o „Rapsod al Bicazului“, George Popa - „Fiic� a muntilor si cerului Moldav“ si „Doamn� a florilor“, Aurel Leon - „Poeta Bicazului“, Ion Frunzetti, Eugen Schileru, Dan Grigorescu, Virgil Mocanu, Valentin Ciuc�, Gabriela Bidu, Grigore Ilisei.
Referindu-se la opera sa, criticul Ion Parhon aprecia: „Rodul deceniilor de creatie al artistei de o exemplar� tinut� profesional�, care cu uimitoarea ei tenacitate, cu o modestie nepereche si cu o impetouas� �ntelepciune, a vrut si a reusit s� fac� din Piatra Neamt orasul unde «si-a ajuns siesi» o capital� european� a acuarelei“. Pentru �ntreaga sa activitate artistic�, a primit numeroase distinctii, o mic� parte dintre acestea fiind „Diploma de Onoare“ acordat� de c�tre International Biographical Center - Cambridge din Anglia, si premiul pentru �ntreaga carier� din secolul XXI, acordat de The American Biographical Institute.
Chiar dac� trupul obosit de ani si boli a cedat, spiritul artistei nemtene va d�inui peste ani �n tinutul Neamtului, gratie operei sale.
Aprecierile proprii fat� de viata, munca si opera sa s�nt sintetizate �n crezul s�u artistic: „Am muncit si-am respectat harul cu care m-a �nzestrat natura, Dumnezeu si doar at�t. Restul a venit f�r� stirea si vrerea mea. M-am d�ruit artei si oamenilor, tr�ind pentru ei“.
|