Stresul ne bagďż˝-n boalďż˝

• afectiunile cardiace sau neurologice, diabetul, bolile gastrointestinale sau hepatice, tulburďż˝ri de metabolism sau bolile tiroidei sďż˝nt numai o parte ale problemelor de sďż˝nďż˝tate provocate de stres • acesta se manifestďż˝ de multe ori prin dureri de cap inexplicabile, insomnii, incapacitate de concentrare, obosealďż˝ cronicďż˝ •

Nemtenii s�nt m�cinati de boli, care mai de care mai grave, ap�rute la v�rste din ce �n ce mai tinere. Conform statisticilor, tot mai multi nemteni cu v�rste nu mult peste 30 de ani sufer� de afectiuni cardiace sau neurologice grave, diabet, tulbur�ri de metabolism, boli ale tiroidei, afectiuni gastrointestoinale sau hepatice.
Num�rul bolnavilor de cancer este �n crestere de la an la an, multi dintre cei diagnosticati cu aceast� maladie fiind foarte tineri. Medicii spun c� instalarea bolilor severe la v�rste destul de tinere, lipsa de r�spuns a organismului pacientilor la tratamentul administrat, ori agravarea st�rii acestora chiar �n timpul tratamentului, au drept cauz� stresul. Se apreciaz� c� 80% dintre bolile sau st�rile de r�u au la baz� tulbur�rile generate de stres. Acesta se manifest� de multe ori prin dureri de cap, aparent inexplicabile, care apar din senin si se repet�, tulbur�ri ale somnului sau chiar insomnii, tulbur�ri de respiratie, palpitatii cardiace, tulbur�ri gastrointestinale, psoriazis sau alte probleme dermatologice. Creserea colesterolului poate fi determinat� adesea de stres, �n mult mai mare m�sur� dec�t alimentele bogate �n gr�simi. Hipertensiunea arterial�, prezent� din ce �n ce mai mult la persoane tinere care se cred perfect s�n�toase, dar sufer� un accident vascular cerebral sau un infarct, este �n multe situatii un efect al stresului. Netratarea stresului ori a problemelor generate de acesta pot determina epuizare psihic� si chiar oboseal� cronic�, sc�derea capacit�tii de concentrare, ceea ce �n timp are ca efect sc�derea performantei profesionale.
„Fiecare dintre noi simte, la un moment dat cďż˝ este obosit fďż˝rďż˝ vreo explicatie, cďż˝ nu mai are chef de muncďż˝, cďż˝ i-a dispďż˝rut pofta de viatďż˝. Unii ďż˝ncep sďż˝ aibďż˝ reactii negativiste si sďż˝ nu mai fie multumiti de propria persoanďż˝, scďż˝zďż˝nd respectul de sine pďż˝nďż˝ ďż˝ntr-acolo ďż˝ncďż˝t ajung sďż˝ creadďż˝ cďż˝ nu mai au nici o valoare. Acestea sďż˝nt trďż˝iri care apar atunci cďż˝nd o persoanďż˝ este afectatďż˝ de stres. Cďż˝nd ele se acumuleazďż˝ si modificďż˝ starea unei persoane mai mult de cďż˝teva sďż˝ptďż˝mďż˝ni, ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ este vorba despre mai mult decďż˝t stres si cďż˝ s-a instalat depresia. ďż˝ntre cele douďż˝, nu este prea mult drum de parcurs. ďż˝n aceastďż˝ situatie se instaleazďż˝ adesea dispozitia tristďż˝ si scďż˝derea interesului pentru oricare dintre activitďż˝tile zilnice. La unii apare scďż˝derea poftei de mďż˝ncare si pierderea ďż˝n greutate, iar la altii, din contra, se manifestďż˝ o dorintďż˝ permanentďż˝ de a mďż˝nca. Apare apoi insomnia, starea de agitatie sau ďż˝ncetinirea ritmului de activitate, oboseala permanentďż˝. Stresul este un proces biologic complex, un mecanism de adaptare a functionalitďż˝tii individului la realitďż˝tile ďż˝nconjurďż˝toare“, a declarat doctor Cornelia Vulpe, sefa sectiei Psihiatrie a Spitalului Judetean.
Studii de specialitate arat� c� rom�nii s�nt printre cei mai stresati europeni - 52 % se consider� prea �ncordati, iar 56% au dureri de cap, aparent inexplicabile.