„Blocada sutanelor“, 10 miliarde
• Directia Silvic� intentioneaz� s� dea �n judecat� Mitropolia c�reia �i va cere daune de 10 miliarde de lei • silvicultorii afirm� c� acesti bani au fost pierduti, �ntruc�t li s-a interzis s� intre �n p�durile aflate �n litigiu • „am pierdut multi bani, pentru c� agentii economici care aveau partizi c�stigate nu si-au putut duce contractele la bun sf�rsit“, afirm� reprezentantii Directiei Silvice • de partea cealalt�, p�rintele jurist Grigore spune c� silvicultorii nu au dreptate si c� trebuie s� le pl�teasc� circa trei miliarde de lei • Ne�ntelegerile dintre Directia Silvic� Neamt si Mitropolia Moldovei si Bucovinei par a nu se mai finaliza. Desi pe rol exist� mai multe procese si anchete penale, cele dou� p�rti nu dau semne de �mp�care. Recent, reprezentantii Directiei Silvice Neamt au precizat c� intentioneaz� s� se adreseze instantei pentru a recupera o sum� de aproximativ 10 miliarde de lei, bani pe care i-ar fi pierdut pentru c� agentii economici cu care aveau �ncheiate contracte nu le-au putut duce la bun sf�rsit. Mai exact, silvicultorii afirm� c� decizia de acum c�teva luni, a c�lug�rilor, de a bloca drumurile c�tre exploatatiile forestiere le-au creat un serios prejudiciu. „Ceea ce s-a �nt�mplat �n luna mai, c�nd c�lug�rii au blocat c�ile de acces �n exploat�rile forestiere, ne-a creat un prejudiciu financiar important. Noi aveam atunci contracte �ncheiate cu diversi agenti economici si nu le-am mai putut duce la bun sf�rsit. Foarte mult lemn t�iat a r�mas pe platformele forestiere, nemaifiind valorificat. �n aceste conditii, am fost nevoiti s� reziliem contractele cu agentii economici, pierz�nd bani. Toat� aceast� poveste a creat un prejudiciu �n valoare de c�teva miliarde de lei. De aceea, juristii nostri vor face actiune �n instant� pentru recuperarea lui“, a declarat Viorel Timisescu, purt�torul de cuv�nt al Directiei Silvice Neamt.
De partea cealalt�, juristul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, p�rintele Constantin Grigore, spune c� nu c�lug�rii trebuie s� pl�teasc�, ci Directia Silvic� Neamt care, spune el, nu ar mai fi avut dreptul s� intre �n p�dure dup� ce instanta a retrocedat-o. „Nu au dreptate pentru c� exist� o hot�r�re care interzice accesul Directiei Silvice Neamt �n p�durea c�stigat� de noi. P�durile au fost retrocedate din data de 7 mai, hot�r�rea fiind irevocabil�. Din acel moment, ei nu mai aveau voie s� exploateze p�durea. O eventual� actiune (n.n. - de actionare �n instant�) a lor �n acest sens, ar atrage din partea noastr� o cerere reconventional� prin care vom cere o sum� de bani calculat� la volumul profitului realizat de Directia Silvic� �ncep�nd cu data de 9 ianuarie, c�nd am c�stigat p�durea la Judec�toria T�rgu Neamt. Au urmat recursurile �naintate de ei, dar care au fost respinse. Oricum, ne va obliga legea s� le cerem acesti bani, pentru a recupera profitul nerealizat de c�tre M�n�stirea Neamt si Mitropolia Moldovei. Indiferent de ce va fi, acesti bani, aproximativ 3 miliarde de lei, va trebui s�-i recuper�m“, a declarat p�rintele Grigore.
Decizie contestat�
�n cursul lunii mai, zeci de c�lug�ri au blocat drumurile care duceau spre exploat�rile forestiere interzic�nd accesul agentilor economici �n zon�. Scene inimaginabile, cu c�lug�ri cocotati pe masinile pentru transportul lemnului, au f�cut ocolul t�rii la acea vreme. L�s�nd la o parte cine a avut dreptate atunci, un lucru se poate spune cu certitudine si anume c� singurii perdanti �n acel r�zboi au fost societ�tile care au licitat mas� lemnoas� �n p�durea cu pricina. Directia Silvic� Neamt nu poate fi acuzat� c� exploateaz� p�durea �n acea zon�, pentru c� exist� studii fundamentate care arat� c� terenul cu vegetatie forestier� necesit� anumite lucr�ri. �n plus, silvicultorii au invocat prevederile legale care stipuleaz� clar c�, �n cazul �n care p�durea va fi retrocedat�, Directia Silvic� va achita m�n�stirii valoarea profitului obtinut de pe terenul cu pricina de la data �nceperii procesului. �n acel moment, Directia Silivic� Neamt avea deschise, pe suprafata de p�dure cerut� de m�n�stire, 10 partizi de pe care urmeaz� s� fie exploatati 8.000 de metri cubi de mas� lemnoas�. De asemenea, �n zon� mai existau 200 de metri cubi de lemn la drum auto, care nu putea fi transportat din cauza opozitiei c�lug�rilor.
|