ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt „gratuit“, dar pe bani multi

n desi, oficial, statul subventioneazďż˝ atďż˝t grďż˝dinitele cu program de patru ore, cďż˝t si ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul din scolile generale, urmarea acestor cursuri de cďż˝tre copii ďż˝nseamnďż˝ cheltuieli majore pentru pďż˝rinti • ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝, au loc sedintele cu pďż˝rintii, ocazie cu care se stabilesc ďż˝mbunďż˝tďż˝tirile care se fac ďż˝n sďż˝lile de clasďż˝, dotďż˝rile si alte cele, pe cheltuiala pďż˝rintilor n

Simona T�RN�

�nv�t�m�ntul obligatoriu �n Rom�nia ar trebui s� fie gratuit, dar numai asa nu se �nt�mpl�, mai ales �n unit�tile de �nv�t�m�nt urbane, acolo unde pretentiile dasc�lilor, ori ale p�rintilor unor elevi s�nt de la an la an mai mari si mai costisitoare. Dup� �nceperea anului scolar, la diferent� de c�teva zile, �n unit�tile de �nv�t�m�nt, fie el prescolar sau scolar, se covoac� sedintele cu p�rintii. Este ocazia �n care educatoarele, �nv�t�torii, ori dirigintii pun pe tapet realiz�rile din anul precedent si scot �n fat� nevoile pentru anul �n curs. De ani buni, s-a �mp�m�ntenit ideea c� p�rintii trebuie s� suporte din propriile buzunare asigurarea unor dot�ri �n s�lile de clas� pentru copii. Unii se trezesc c� au de dat bani, f�r� a li se cere dinainte p�rerea, pentru cosul de gunoi, steagul din clas�, suportul de h�rtie, vreun dulap sau orice altceva, achizitionat de �nv�t�tor sau diriginte, pe parcursul verii. Altii, la insistentele comitetului de p�rinti sau la ordinul acestuia, trebuie s� accepte c� sala de clas� trebuie s� fie redecorat�, revopsit�, schimbat parchetul, covoarele, husele la b�nci, trebuie �nlocuit� catedra sau trebuie pus� alt� us�, de termopan, de lemn masiv etc. Scuza dasc�lului care presteaz� �n respectiva clas� este de �nteles - nu exist� fonduri din care s� se cumpere o mochet� nou�, care s� nu mai fie �mbibat� cu praf, ori p�tat� cu cerneal�. Nici usa prin care bate v�ntul, ori sc�rt�ie si-i deranjeaz� pe elevi nu poate fi schimbat� cu bani din alt� parte dec�t din fondurile p�rintilor. Si asa, din aproape �n aproape, �n fiecare an se schimb� perdele, jaluzele, covoare etc. Mai mult, unele gr�dinite cu program prelungit din Piatra Neamt solicit�, tot prin intermediul comitetului de p�rinti, s� se aduc� bani de acas� pentru saltelele pe care dorm copiii la pr�nz. O astfel de saltea cost� 110 lei, dup� cum s-a interesat o educatoare si le-a transmis p�rintilor. Apoi, trebuie si lenjerie, care cost� 30 de lei. Plus m�ncarea, adic� �nc� 100 de lei, plus covorul si usa care trebuie �nlocuite, adic� �nc� 180 de lei, plus varul care s-a dat pe pereti �n timpul verii, plus decorurile suportate de cadrele didactice, plus orele de englez�, plus caietele speciale, plus o list� lung�-lung� de materiale didactice pe care orice copil trebuie s� le cumpere din libr�rii si s� le aduc� la c�min. Puse una peste alta, aceste sume ajung la c�t �nseamn� un salariu bun. Vreo sapte milioane de lei vechi contributia �n numele fiec�rui copil, dar educatoarea se scuz� - saltelele s�nt pentru tot anul si pentru c�tiva ani de acum �nainte, lenjeria la fel, covorul si usa r�m�n p�n� termin� copiii gr�dinita. E adev�rat, dar suma care trebuie dat� la �nceput este �nfior�tor de mare pentru foarte multi dintre p�rinti. Nici cea care r�m�ne de dat lun� de lun� nu este chiar de neglijat.

„De unde sďż˝ dea oamenii de la tarďż˝ fondul clasei?“

ďż˝ntre luxul uneori nejustificat ďż˝n care se desfďż˝soarďż˝ orele la multe dintre scolile de oras si ceea ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ ďż˝n scolile de la tarďż˝, diferenta este ca de la cer la pďż˝mďż˝nt. „ďż˝n primul rďż˝nd, la noi nu se cer bani. De unde sďż˝ dea oamenii de la tarďż˝ fondul clasei? Ne-ar fi rusine sďż˝ acceptďż˝m astfel de discutii. Pďż˝rintii reusesc sďż˝ strďż˝ngďż˝ bani pentru a plďż˝ti factura la curent si, acolo unde este cazul, cea de la telefon. Se bucurďż˝ nespus cďż˝ primesc copiii mici un corn si douďż˝ cuburi de brďż˝nzďż˝ topitďż˝. Ce sďż˝ discutďż˝m de covoare noi si jaluzele verticale? Dar asta nu ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ nu se face carte. Uneori, se munceste mai mult la tarďż˝, pentru cďż˝ acasďż˝ elevii nu prea mai au timp de studii si trebuie sďż˝ plece din clasďż˝ cu lectia ďż˝nvďż˝tatďż˝, ďż˝n comparatie cu cei de la oras, care ďż˝si petrec timpul prin baruri si prin parcuri“, a declarat o profesoarďż˝ de la o scoalďż˝ din Mďż˝rgineni. „Eu am ďż˝n clasďż˝ o elevďż˝ care face vreo sase kilometri dus si sase ďż˝ntors, ca sďż˝ ajungďż˝ la ore. Vine si pe ploaie, si pe vďż˝nt, si cďż˝nd e bolnavďż˝, si cďż˝nd e sďż˝nďż˝toasďż˝. Uneori mďż˝ gďż˝ndesc la ce pericole se expune iarna, cďż˝nd jumďż˝tate din drum ďż˝l face mai mult pe ďż˝ntuneric si parcďż˝ nu mai am liniste. Vai de capul copiilor de la tarďż˝. Sďż˝nt atďż˝t de amďż˝rďż˝ti cďż˝ scoti covrigul din geantďż˝ si ďż˝l ďż˝mparti prin clasďż˝. Cei de la oras nu mai stiu ce sďż˝ facďż˝ de atďż˝ta bine cďż˝nd ies de la ore, iar la tarďż˝ nu le ajunge timpul ca sďż˝ termine treaba. Cunosc pretentiile colegilor care predau ďż˝n urban. La noi e atďż˝ta modestie, cďż˝ scoatem batista din buzunar si le stergem nasul copiilor. Nu mai avem pretentii la atďż˝ta lux“, a declarat o profesoarďż˝ de la Scoala Pďż˝ngďż˝rati.