Super Nany la CJ
• vedeta de televiziune a moderat o dezbatere public� pe tema copiilor abandonati de p�rinti, pentru un loc de munc� �n str�in�tate • �n judetul Neamt, circa 6.400 de copii simt lipsa cel putin a unui p�rinte • Fenomentul plec�rii p�rintilor �n str�in�tate pentru a c�stiga un ban, l�s�nd �n urm� copii �n grija cui se nimereste, a devenit o adev�rat� problem� �n Neamt. Dup� cum sustin autorit�tile nemtene, oficial, circa 6.400 de copii duc dorul unuia, dac� nu cumva al ambilor p�rinti. Situatia este �ngrijor�toare at�t pentru micutii r�masi �ntr-o form� sau alta pe drumuri, c�t si pentru p�rintii care nu au sansa de a-si vedea copiii cresc�nd si de a-i �ndruma �n viat�. „Este o situatie alarmant�, ale c�rei consecinte nu le prea cunoastem“, a declarat Irina Petrea, cunoscut� dintr-o emisiune televizat�, denumit� „Super Nany“, cea care a moderat dezbaterea. Copiii r�masi f�r� p�rinti pentru c� acestia au ales munca �n str�in�tate pentru un c�stig frumos au reusit s� aduc�, luni, 1 octombrie, la aceeasi mas�, reprezentanti ai numeroase institutii publice, dar si zeci de copii, elevi ai scolilor de mas� ori din unele centre de minori, care au �mp�rtit pliante cu mesaje sf�sietoare despre ceea ce se �nt�mpl� �n sufletele micutilor l�sati s� creasc� singuri, f�r� alinarea celor care le-au dat viat�. Dezbaterea public�, moderat� de pietreanca Irina Petrea, a pus pe tapet problemele cu care se confrunt� „copiii orfani cu p�rinti“, durerile p�rintilor care �si las� micutii singuri, p�rghiile de actiune ale institutiilor publice pentru a-i ajuta pe minori s� dep�seasc� mai usor greut�tile vietii, dar si lipsa cadrului legal care s� permit� constr�ngerea adultilor care pleac� peste hotare l�s�nd prea usor copiii �n tar�. Participantii la dezbaterea public� au ascultat povestea adev�rat� a unei tinere, pe nume Adina, care a fost l�sat de mama ei �n grija unei prietene si apoi a fiului acesteia, cele dou� femei aleg�nd calea str�in�t�tii pentru un viitor mai bun. A fost analizat� evolutia fetei de c�nd avea c�tiva ani, trauma prin care a avut de trecut din cauza decesului tatei, apoi a lipsei afectiunii materne, eseurile �nregistrate r�nd pe r�nd c�nd a fost elev�, dup� care a urmat un happy-end, c�nd adolescenta a fost luat� de c�tre mam� �n Italia dup� lungi si chinuitoare insistente. Pornind de la acest studiu de caz discutiile au fost extinse, specialistii analiz�nd toate necazurile pe care le tr�ieste copilul abandonat si lipsa de important� pe care o au cadourile pompoase pe care le primesc micutii singuri �n comparatie cu lipsa afectiunii materne sau paterne. „Super Nany“, �n ciuda severit�tii drastice de care d� dovad� �n emisiunea �n care �ncearc� s�-i cuminteasc� pe unii r�sf�tati, a dat citire c�torva pasaje din scrisori ale copiilor r�masi singuri. Mai toti participantii la dezbaterea public� au simtit cum lacrimile le umplu ochii, la auzul unor fragmente de genul: „C�nd mama a plecat �n Italia, am pl�ns foarte mult si i-am simtit foarte mult lipsa. Ea a plecat pl�ng�nd, dar si fericit� pentru c� pleac�. Se bucura c� vom avea o cas�... �ntre Italia care poate ne va aduce o cas� si mama, o prefer pe mama. Mai bine s�raci si �mpreun�. Fericirea noastr�, dac� am sta cu p�rintii, ne-ar fi de ajuns. Am sufletul gol, s�nt nefericit si trist. Dar chiar dac� pl�ng, lacrimile n-o aduc �napoi pe mama“, a scris un b�ietel �n jurnalul s�u. „De c�nd ati plecat, noi tot am pl�ns. Dar astept�m s� veniti, s� ne avem unii pe altii. M� g�ndesc c� o s� veniti totusi. R�bdarea este foarte important� si eu s�nt fericit� c� o am“, este o scurt� declaratie din tr�rile unei fete l�sat� al�turi de frati �n tar�.
Acestea s�nt sentimente asezate pe h�rtie de c�tre copii care stiu a scrie. La fel de r�niti sufleteste sau poate mai mult, s�nt mii de copii care �nc� nu stiu s� scrie, care abia �ncep s� rosteasc� primele cuvinte sau poate nici nu pot vorbi. Dar c�nd o vor face, vor spune tot „mama“ pentru prima dat�, chiar dac� s�nt crescuti de str�ini ori de bunici g�rboviti de b�tr�nete?
|