Fierbere la Mittal Steel
• sindicalistii apreciaza ca lichidarea fabricii de la Roman ar fi fost un dezastru social • AVAS a apreciat ca exista suficiente argumente ca privatizarea a fost buna • sindicalistii de la „tevi“ continua batalia pentru lefuri • fabrica romascana este auditata de o comisie de la Rotterdam si din Canada • „sper sa iasa la lumina managementul defectuos“, a apreciat liderul sindical Gheorghe Ciobanu • Ancheta Comisiei Europene, pe tema privatizarii fabricii de tevi „Mittal Steel“ Roman, a indus o stare de emotie �n r�ndul salariatilor. Pe de alta parte, la momentul actual, fabrica este auditata de o comisie de specialisti de la de la Divizia de Tevi a Concernului «Arcelor Mittal», formata din specialisti de la Rotterdam si din Canada. �n miezul acestor evenimente, salariatii Mittal Steel asteapta rezultatele negocierii salariilor purtate la toate nivelurile, nemultumiti fiind de cum s�nt platiti, �n prezent.
�n contextul anchetei derulate, �n prezent, de catre Comisia Europeana, reprezentantii salariatilor s�nt ferm convinsi ca lichidarea fabricii, la vremea respectiva, nu ar fi fost solutia cea mai buna. Mircea Anton, liderul Sindicatului „Romantub“, a precizat ca impactul social ar fi fost unul catastrofal. „Este evident ca a meritat aceasta privatizare. Fabrica de tevi, efectiv, a sustinut si sustine cea mai mare parte din viata economica a orasului Roman. Disparitia sa ar fi fost si ar fi �n continuare o catastrofa“, a apreciat Mircea Anton. Pe de alta parte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), cea care a realizat privatizarea din 2003 a fabricii, a precizat, printr-un comunicat de presa emis ieri, 27 septembrie, ca investigatia Comisiei Europene la Roman este perfect legala si normala, av�nd �n vedere dispozitiile Tratatului de aderare privind restructurarea industriei siderurgice. Aceeasi institutie, careia i-a revenit responsabilitatea sa urmareasca inclusiv evolutia post-privatizare a fabricii, a apreciat ca starea economico-financiara a „Mittal Steel“ Roman, �n ultimii patru ani, si mentinerea ei pe piata s�nt argumente si probe suficiente ca decizia de a privatiza si nu de a lichida fosta „Petrotub SA“ a fost una corecta. Totodata, oficialii bucuresteni au declarat ca vor pune la dispozitia Comisiei Europene toate informatiile solicitate si se vor conforma deciziilor forului. Reamintim ca, miercuri, Comisia Europeana a deschis o procedura de investigare privind posibilele �ncalcari ale legislatiei blocului european referitoare la ajutorul de stat �n cazul v�nzarii uzinei Petrotub Roman catre Mittal Steel. Aceasta, deoarece, �n opinia specialistilor de la Bruxelles, exista posibilitatea ca Rom�nia sa fi �ncalcat legislatia c�nd a sters sau a reesalonat datoria grupului, care se ridica la 26 milioane de euro (36,6 milioane dolari), �n scopul privatizarii. Comisia urmeaza sa verifice, concret, daca privatizarea a fost mult mai avantajoasa din punct de vedere economic pentru autoritatile de stat, dec�t lichidarea companiei. Mittal Steel Roman va trebui sa returneze sumele �n cauza, daca investigatorii europeni vor stabili ca acordarea acestora a fost ilegala. Reamintim ca APAPS - �n prezent AVAS - a lansat fabrica romascana spre v�nzare pe 23 iulie 2003, hotar�nd sa dea, pe baza de oferte finale, �mbunatatite si irevocabile, 10.077.565 de actiuni, reprezent�nd 69,768% din capitalul social al societatii comerciale. La data limita a primit o singura oferta, acceptata, efortul total angajat de catre cumparator fiind de 83 milioane de dolari.
„Nu se poate sa avem aceleasi salarii minime ca frizerii sau femeile de serviciu“
Pe de alta parte, cea mai importanta problema a prezentului, �n ceea ce-i priveste pe tevari, este negocierea salariala, care are loc, �n prezent, pe toate „fronturile“, la nivel national, pe ramura si la nivel de unitate. Mircea Anton a declarat ca va urmari �ndeaproape ce se va �nt�mpla la discutiile privitoare la contractul colectiv de munca la nivel national. „P�na acum, s-a oferit o crestere a salariului minim pe economie de 28%, p�na la 5,4 milioane de lei, dar negociatorii, condusi de liderul sindical Bogdan Hossu, nu au acceptat. Asteptam �n continuare sa vedem ce va fi. Totodata, urmeaza sa ne �nt�lnim din nou, saptam�na viitoare, la Galati, pentru negocierile pe unitate. Am luat o scurta pauza �n acest sens, �ntruc�t, �n prezent, fabrica este auditata de o comisie de la Divizia de Tevi a Concernului «Arcelor Mittal», formata din specialisti de la Rotterdam si din Canada. S�nt verificate �n primul r�nd starea utilajelor si capacitatile de productie. Semnalele s�nt pozitive, mai ales dupa fuziunea dintre cei doi colosi ai metalurgiei, care se pare ca doresc sa extinda activitatea de productie a tevilor �n zona noastra“, a declarat Mircea Anton. Pe de alta parte, Gheorghe Ciobanu, lider al Sindicatului Liber „Petrotub“, este prezent, zilele acestea, la Bran, la negocierea Contractului colectiv de munca la nivel de ramura �n metalurgie, alaturi de Federatia „Metarom“ la care s�nt afiliati majoritatea tevarilor. „Am �naintat, dupa sedinta conducerii federatiei, cererea ca salariile din ramura sa fie de 1,4 ori salariul minim pe economie. Sa vedem ce va fi, pentru ca patronatele au cam «str�mbat din nas», dar nu se poate sa avem aceleasi salarii minime ca frizerii sau femeile de serviciu. Apoi, ne intereseaza ce se �nt�mpla la nivel national, unde s-a ajuns la situatia sa se ceara minimul pe economie de 6,4 milioane de lei si sa se ofere 5,4 milioane de lei. Sigur va mai creste peste aceasta suma“, a declarat Gheorghe Ciobanu. Tonul sau a devenit sarcastic atunci c�nd a facut referire la auditarea prin care trece Mittal Steel Roman, subliniind ca „ar fi bine ca ea sa scoata la iveala managementul defectuos“. „Unii dintre cei care ne conduc nu si-au facut bine treaba, dovada fiind scaderea profitului. De altfel, la negocierile pe unitate, tocmai de asta o sa ne lovim cel mai tare, de scaderea sumei din care sa ne fi putut cere bani mai multi. Lasa de dorit, repet, modul �n care s�ntem condusi“, a conchis liderul Sindicatului Liber „Petrotub“.
FOTO: Tevarii sustin ca privatizarea a fost un lucru mult mai bun dec�t �nchiderea fabricii
|