Joaca consiliului local de-a social democratia

�n sf�rsit s�nt semne ca luciditatea �ncepe sa domine �n r�ndul unora dintre concitadinii nemteni. Zilele trecute ascultam opinii, prin care se recunostea ca o fi arbor�nd urbea noastra un oarece aer european, c�nd ne preumblam pe pavelele multicolore proaspat plantate, dar daca ne ridicam mai sus de nivelul teraselor de bloc, aerul european se rarefiaza radical �ngrijorator de mult. Indiferent unde ne vom cocota, �n telegondola, pe scarile rulante de pe Pietricica sau pe muntele-deal Cozla, orasul vazut de sus arata dezolant, anihil�nd orice tentativa de a repeta experimentul, ca bastinas sau ca turist.
Disconfortul creste proportional cu �naltimea la care ne cocotam, pentru a trai emotiile estetice promise de edili si aceasta din cauza decrepitudinii �n care se afla sutele de blocuri de locuinte care mobileaza inestetic orasul. Exista o lege care instituie masuri speciale pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, la care am contribuit ca parlamentar nemtean, �n sensul largirii conceptului de reabilitare termica si a reducerii substantiale a contributiei banesti din partea proprietarilor de apartamente pentru realizarea reabilitarii. Constient de aceste probleme, cu care se confrunta administratia locala, am inclus �n legislatia viz�nd reabilitarea termica a blocurilor o serie de prevederi benefice proprietarilor de apartamente, ale caror venituri reduse nu le permite sa se �nscrie �n Programele de reabilitare existente la nivel national. Dorind la fel de mult, ca odata cu reabilitarea termica a blocurilor sa se realizeze si reabilitarea tuturor instalatiilor de la subsol, reabilitarea estetica a exterioarelor precum si acoperirea cu sarpante a teraselor, sau mansardarea, dupa caz, am sustinut ca toate aceste cheltuieli sa fie �n proportie de 67% sustinute de la bugete si numai 33% de catre asociatiile de proprietari. Socotind ca limitarea contributiei membrilor asociatiilor de proprietari la doar 33%, din totalul costurilor reabilitarilor, este �nca o cota destul de ridicata �n raport cu veniturile fiecarei familii, am sustinut ca familiile sarace sa poata beneficia de reducere partiala sau totala a sumelor de plata, care vor fi sustinute de la bugetul local. Am crezut ca �n Piatra Neamt, dintre toate proiectele posibile, proiectul reabilitarii termice a blocurilor va ocupa primul loc si resursele bugetare vor fi dirijate cu prioritate �n acest sens, pentru a reusi sa schimbam pe fond fata orasului �ntr-un termen de 6-7 ani maxim. Nu a fost sa fie asa.
Administratia locala ne-a anuntat ďż˝n 2006, cu surle si trďż˝mbite, ca a introdus ďż˝n Programul national de reabilitare primele 34 de blocuri din Piatra Neamt. Pentru acestea, Ministerul Transporturilor, care coordoneaza operatiunea, a alocat prin buget „fantastica“ suma de 6 miliarde de lei (vechi), suficienta doar pentru ďż˝ntocmirea unor hďż˝rtii si a unor procese verbale. ďż˝n anul 2007 nu s-a realizat concret nimic si poate ďż˝n 2008 se porneste ceva. ďż˝n ritmul acesta, procesul reabilitarii blocurilor ďż˝n Piatra Neamt se ďż˝ntinde pďż˝na ďż˝n anul 2050, iar pďż˝na atunci rugineste telegondola de atďż˝ta stat degeaba. Cďż˝nd se va reabilita ultimul bloc vom fi demolat de mult pe primul reabilitat. Trezindu-se peste noapte social-democrat, primarul nostru, de oarece sorginte liberala, a hotarďż˝t sa utilizeze ďż˝n scop electoral unele din prevederile legii respective si a decis sa supuna aprobarii Consiliului local ca bugetul administratiei sa preia total sau ďż˝n proportie de 50% din sarcina de plata a asociatiilor de proprietari pentru lucrarile de reabilitare, pe baza ďż˝ndeplinirii unor asa-zise criterii sociale. Criteriile sociale respective se refera la ponderea numarului familiilor sarace ďż˝ntr-o asociatie de proprietari.
Adica, daca asociatia are �n proportie minim 50% dintre familiile cu venit mediu pe membru sub 400 lei pe luna, asociatia sa fie scutita cu 50% din costurile reabilitarii, iar daca are �n proportie peste 75% astfel de familii, sa fie scutita total de costurile reabilitarii.

„S-a nascut HCL nr.308/2007, o mostra de struto-camila“

Prevederi mai discriminatorii si mai lipsite de logica nici nu puteau vota consilierii locali, dar le-au votat. Prin absurdul acestor prevederi si familiile mai �nstarite, cu venituri peste 400 de lei pe membru de familie, vor fi scutite la fel ca si familiile sarace, cu 50% sau total de obligatiile de plata, fac�nd inutila diferentierea proprietarilor dupa asa zisele criterii sociale. Culmea g�ndirii, premeditat sociale, este ca sa ajungi sa acorzi astfel de facilitati pe criteriul domiciliului, ca la Piatra Neamt. Astfel o familie cu venituri reduse, sub 400 lei pe membru, daca locuieste �ntr-un bloc unde s�nt peste 50% familii sarace, va fi scutita cu 50% din costul reabilitarii, dar daca aceeasi familie are norocul sa locuiasca �ntr-un bloc unde s�nt minim 75% de astfel de familii, va fi scutita total de costul reabilitarii. Logica de beton, dupa care familiile cu venituri mari si foarte mari vor fi scutite la plata �n mod identic ca si familiile cu venituri foarte mici, este de sorginte liberala. �n sedinta de consiliul local din 30.08.2007 consilierii PSD, cu simt mai dezvoltat social-democrat, au propus �nlocuirea textului aiuritor din propunerea primarului cu urmatorul text rational:
„Sarcina de plata pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuinte care revine unui proprietar de apartament, a carui familie are un venit mediu pe fiecare membru mai mic de 500 lei lunar, va fi suportata integral de la bugetul local“. Ce este drept, toti consilierii, mai putin unul de la liberali-democrati, au votat noul text propus de PSD, dar ďż˝n ignoranta lor ďż˝n ale legislativului, functionarii primariei au redactat noua hotarďż˝re mentinďż˝nd si textele aberante de mai sus, alaturi de proaspatul si singurul text rational propus. Astfel s-a nascut HCL nr.308/2007, o mostra de struto-camila, ďż˝n care rationalul este obligat sa coabiteze cu aberatia. Culmea gďż˝ndirii liberale a fost aceea a doamnei consilier Cornelia Tudorancea care s-a opus facilitatilor de plata acordate familiilor sarace cu o motivatie cu fata extrem de umana: „Daca unii sďż˝nt prea saraci, sa-si vďż˝nda apartamentele si sa-i lase la bloc pe cei care au bani sa plateasca“.
Convingerea mea este ca cei care au bani sa plateasca nu stau la bloc ci la vile, precum doamna consilier. Personal, ca om de stďż˝nga, consider ca cei saraci nu merita sa fie denumiti de catre suflarea liberala ca „asistati“, ca acestia au dreptul cďż˝stigat de a sta la bloc si pentru ei am proiectat facilitatile respective ďż˝n lege, ca sa li se asigure, pe principiul solidaritatii, o viata decenta. Sper ca de data aceasta institutia prefectului sa-si intre ďż˝n atributii si sa nu avizeze o hotarďż˝re aberanta drept hotarďż˝re rationala.