Stefan-Rotaru, „primarul“ ideal pentru calitate

A doua jum�tate a mandatului lui Ion Rotaru si prima jum�tate a mandatului lui Gheorghe Stefan a fost cea mai benefic� perioad� pentru municipiul Piatra Neamt si locuitorii lui. Cel putin �n ce priveste calitatea serviciilor publice oferite populatiei. Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice pentru anii 2003, 2004 si 2005, Piatra Neamt se claseaz� pe loc fruntas �n tar� ca grad de satisfactie oferit locuitorilor.
�n alc�tuirea clasamentului general al celor mai �ngrijite municipii s-a tinut cont de indicatorii de performant� �n patru domenii: ap� si canalizare, iluminat public, salubrizare si administrarea str�zilor.

Pe vremea lui Rotaru...

ďż˝n 2003, Piatra Neamt era pe locul 6 din 47 pe tarďż˝, media performantelor ďż˝n cele patru domenii. Apa Serv nu se apucase ďż˝ncďż˝ de ISPA, astfel cďż˝ ďż˝n privinta apei si a canalizďż˝rii, municipiul ocupa un relaxant loc 25. Tot din 47. S-a tinut cont de populatie, de regulamentul de functionare a serviciului public de apďż˝-canal, de numďż˝rul locuitorilor cu acces la retele, de numďż˝rul avariilor, lungimea retelelor, tarife si reclamatii. Pe partea de iluminat public, Piatra Neamt era al 14-lea din tarďż˝, cu 144,52 km de stradďż˝ luminatďż˝, aproape 25 km de alei iluminate, 4.703 corpuri de iluminat (majoritatea functionale). Pe domeniul strďż˝zi, perla moldavďż˝ era pe locul 2 ďż˝n tarďż˝, ďż˝ntrucďż˝t cei 111.488 de locuitori aveau la dispozitie 7,7 hectare de artere de circulatie. Criteriile nu au fost neapďż˝rat pe numďż˝rul si culoarea pavelelor si a bordurilor, ci au avut ďż˝n vedere lucrďż˝rile executate prin societďż˝tile proprii ale municipalitďż˝tii (ceea ce ďż˝nsemna automat bani la municipalitate, nu la firmele particulare cďż˝rora le-au fost contractate lucrďż˝rile). ďż˝ntretinerea si repararea strďż˝zilor ďż˝n 2003 a costat peste 878 de mii de lei, din care 743 de mii au fost contributia proprie a autoritďż˝tilor, iar restul finantďż˝ri externe nerambursabile. S-au modernizat 103 km, s-au dat ďż˝n folosintďż˝ 1,7 km de stradďż˝ nouďż˝, erau 19 treceri de pietoni semaforizate, 9.681 autovehicule ďż˝nmatriculate, 2.065 de soferi amendati pentru parcare ilegalďż˝, 2.754 de accidente ďż˝nregistrate pe strďż˝zile din administrarea primďż˝riei, soldate cu 64 de victime. Piatra Neamt ocupa, tot ďż˝n urmďż˝ cu patru ani, locul 17 pe tarďż˝ la capitolul salubrizare. Managementul selectiv al deseurilor nu pornise ďż˝ncďż˝, dar se tatona terenul pentru obtinerea finantďż˝rii ISPA. Erau contracte ďż˝ncheiate cu 2.500 de pietreni, 850 de firme si 79 de institutii publice. Gunoiul costa 0,003 mii lei/persoanďż˝, erau 1.190 de cosuri stradale pentru gunoi, 788 de cďż˝ini vagabonzi adunati de pe strďż˝zi. De curďż˝tenie se ocupa Salubritas, societate a Consiliului Local. Pe segmentul „Executie bugetarďż˝“, Piatra Neamt a dispus ďż˝n 2003 de 71.233.260 lei grei, din care impozitele si taxele erau doar de 4.608.980 lei. Toate aceste calificative au postat capitala de judet pe locul 6 din cele 47 de municipii analizate.

Pe vremea lui Stefan...

�n 2004, fostul primar Ion Rotaru a prins doar 6 luni de activitate, dup� care scorul alegerilor l-a obligat s� predea stafeta administratiei Gheorghe Stefan. �n cele sase luni r�mase din 2004, noii conduc�tori ai municipiului au inventariat mostenirea si s-au apucat de programul propriu. Asa se face c� �n 2005, an �ntreg la dispozitia si conducerea primarului Gheorghe Stefan, municipiul a urcat trei locuri �n clasamentul general. Piatra Neamt este pe locul 3 din 47 la nivelul municipiilor de acum doi ani. Pe partea de ap� si canalizate s-a urcat dou� locuri, p�n� pe pozitia 23. A ap�rut un regulament de organizare si functionare pentru serviciul public de ap� si canalizare pentru perioada 2004 - 2008. Din cei 109.720 de pietreni r�masi �n statistici, 88.850 aveau acces la reteaua de ap�, �n timp ce 68.859 erau racordati la canalizare. Apa Serv prinsese av�nt pe ISPA. Erau �nregistrate 360 de avarii (cam una pe zi). Din cei 217,2 km de retea ap�-canal, 45 km erau mai vechi de 30 de ani. Av�nt considerabil s-a luat pe partea de iluminat public: de pe locul 14 �n 2003, Piatra Neamt a ajuns pe locul 5 �n 2005. S-a mai pus lumin� pe vreo doi kilometri de strad� si pe 10 km de alei, iar num�rul corpurilor de iluminat crescuse p�n� la 5.333 (din care peste 1.300 nu erau functionale). Ap�ruse �ntre timp si operatorul de iluminat public, adic� Luxten Lighting Co. Piatra Neamt si-a p�strat pozitia secund� �n clasamentul performantelor pe str�zi, cu aceeasi suprafat� de 7,7 ha. Cheltuielile totale pentru �ntretinere si reparatii s-au ridicat la 14,8 milioane grele, desi veniturile proprii pentru reteaua de str�zi se ridicau la 15,6 milioane ron. Din peste 140 de km de strad�, 107,2 km erau modernizati, iar alti 200 de metri de strad� nou� au fost dati �n folosint�. Au ap�rut mai multe treceri de pietoni semaforizate - 22 �n total, mai multe autovehicule �nmatriculate - 12.553, mai multi soferi amendati pentru parcare aiurea - 2.401, mai multe accidente pe str�zile aflate �n administrarea Prim�riei - 2.849 accidente (soldate cu 64 de victime). Cu toat� ISPA - managementul deseurilor la Piatra Neamt, care se conturase deja bine, �n topul salubrit�tii Piatra Neamt a urcat doar un loc �n doi ani, ajung�nd pe 16 �n 2005. Din cei 109.720 locuitori, 3.900 aveau contract cu salubrizorul, plus 955 de contracte ale agentilor economici si 71 de contracte ale institutiilor publice. Tariful pentru popor era de 0,0033 mii RON/persoan�. Erau mai multe cosuri stradale de gunoi - 1.410 - si ap�ruse �ntre timp o toalet� public�. Tot �n 2005, prim�ria a prins nu mai putin de 1.380 de c�ini comunitari, dup� ce au fost �nregistrate peste 1.200 de incidente nepl�cute provocate de acestia. Salubrizor sef era tot Salubritas SA, societate a Consiliului Local. Municipiul a stat bine cu banii acum doi ani, era printre primele 12 cele mai avute orase din tar�, cu 114.190.350 lei grei venituri totale, din aproape 60 de milioane erau �ncas�ri proprii. Impozitele si taxele de la populatie reprezentau 4,8 milioane.

Pietrenii, cei mai multumiti

Toate acestea au f�cut ca Piatra Neamt s� fie al treilea cel mai �ngrijit oras din Rom�nia �n intervalul 2003 - 2005, dup� Sf�ntu Gheorghe si Buz�u. Pietrenii au iesit printre cei mai multumiti de orasul lor, potrivit unui eurobarometru realizat anul trecut de Gallup Ungaria, la comanda Comisiei Europene. Piatra Neamt s-a clasat atunci pe locul 26, �naintea unor mari orase din tar� (cum ar fi Cluj-Napoca), dar si a unor capitale europene, cum ar fi Paris (care era pe locul 35), Dublin (locul 40), Berlin (locul 44), Bruxelles (locul 46), Londra (locul 52), Madrid (locul 59). Desi se poate spune c� dep�seste media pe tar� �n multe aspecte, studiul IPP relev� c� municipiile ofer� servicii neperformante, pentru c� alesii locali prefer� s� cheltuiasc� banii pe lucr�ri imediate, �n loc s� investeasc� �n proiecte cu b�taie lung�.