Dedesubturile taximetriei, �n Neam�

1. Legea taximetriei - lege anticorup�ie
Pďż˝nďż˝ ďż˝n 2003, taximetria era al doilea mare sector al transportului public de persoane, cu mijloace auto, care se perfecďż˝ionase ďż˝n ilegalit��i, unde la „loc de cinste“ se situau frauda fiscalďż˝, spďż˝larea de bani ďż˝i jecmďż˝nirea cďż˝lďż˝torului.
Legea nr. 38/2003 - numit� Legea Taximetriei - a fost prima �i singura lege anticorup�ie din domeniul transportului rutier.
Duritatea legii a stďż˝rnit reacďż˝ii vehemente ďż˝n zonele interlope ale taximetriei, ale cďż˝ror ecouri nu s-au stins ďż˝ncďż˝, existďż˝nd ďż˝i menestreli ďż˝n soldďż˝. Majoritatea contestatarilor nu doresc decďż˝t sďż˝ se revinďż˝ la „momentele de glorie“, cďż˝nd, timp de 12 ani, dupďż˝ 1990, taximetria ďż˝n Romďż˝nia a fost „sat fďż˝rďż˝ cďż˝ini“.
Erau necesare m�suri severe de selec�ionare a taximetri�tilor, privind autorizarea �i atestarea lor, precum �i m�suri de personalizare a taxiurilor, pentru a putea pretinde c� Rom�nia, cu cele peste 41.000 de taxiuri �i peste 60.000 de �oferi taxi, este o �ar� care se poate compara cu alte ��ri europene.

2. Ce model de taximetrie ne-am ales?
Pentru cine nu �tie, �n Europa exist� mai multe modele de taximetrie �i Rom�nia nu putea adopta numai unul dintre acestea sau o combina�ie compatibil� cu preten�iile propriei pie�e a serviciilor. Legea rom�n� trebuia s� aleag� �ntre reglementarea excesiv� a ��rilor sudice (Italia, Grecia, Turcia), reglementarea moderat� a centrului (Spania, Fran�a, Germania) sau reglementarea limitat� a nordului (Suedia, Norvegia).
Modelul rom�nesc de taximetrie ales are reglement�ri preluate din taximetria german� �i cea greac�, fiind un amestec �ntre balcanism �i rigoare.

3. Ce face din taximetrie rom�nul, c�nd este escroc?
Spiritul inventiv al romďż˝nului escroc a gďż˝sit ďż˝i de data aceasta soluďż˝ii pentru a ocoli legea sau pentru a o aplica altfel decďż˝t este. Legea prevede ca taxiurile sďż˝ fie dotate cu aparate de taxat pentru a se bloca evaziunea fiscalďż˝, dar ďż˝i de a proteja cďż˝lďż˝torii de abuzul de suprataxare. Unii taximetriďż˝ti, ďż˝i nu puďż˝ini la numďż˝r, cu sprijinul „dezinteresat“ al unor autorit��i precum primďż˝riile, direcďż˝iile de finanďż˝e ďż˝i inspectoratele de metrologie, utilizeazďż˝ aparate de taxat precum cele de tip Microsif, a cďż˝ror programe pot fi uďż˝or de mďż˝sluit. Cu astfel de „ďż˝tifturi“ ďż˝n dotarea taxiurilor, „jaful la drumul mare“ poate continua. Legea prevede ca nici un taxi sďż˝ nu poatďż˝ activa fďż˝rďż˝ a fi autorizat.
Unii taximetriďż˝ti circulďż˝ fďż˝rďż˝ autorizaďż˝ie, cu autorizaďż˝ie falsďż˝ sau autorizaďż˝ia „se ďż˝mprumutďż˝“ de la un taxiu la altul.
Legea prevede personalizarea taxiurilor �n trafic, pentru a se deta�a vizual cu mare u�urin��. Se fac interven�ii, cu mari costuri de efort, demne de o cauz� mai bun�, ca aceast� personalizare s� nu mai existe, pentru a se reveni la haosul dinainte de 2003.
Legea mai prevede calificarea profesional� a taximetri�tilor, dup� standarde ocupa�ionale europene, precum �i urm�rirea respect�rii acestor standarde de c�tre asocia�iile profesionale, alte autorit��i neav�nd acest rol.
Grupurile de interese de tip mafiot din taximetrie au �nfiin�at asocia�ii patronale, menite s� acapareze �i s� de�in� controlul asupra marii mase a taximetri�tilor.
Nici asocia�iile sindicale nu se dau �n l�turi de a pune m�na pe taximetrie, a�a cum au pus pe transportul public de c�l�tori cu autobuzele �i mai ales cu microbuzele.

4. Autoritatea Rutier�, prin decizii ilegale, sus�ine interesele grupurilor mafiote
ďż˝n Neamďż˝, supravegherea activit��ii profesionale a taximetriďż˝tilor o realizeazďż˝ filiala Camerei Naďż˝ionale a Taximetriďż˝tilor. Certificatul de „bunďż˝ practicďż˝“, numit Recomandare, ďż˝l elibereazďż˝ aceastďż˝ camerďż˝, singura ďż˝ndrept��itďż˝ de lege sďż˝ o facďż˝.
Asocia�iile patronale sau sindicale se calc� �n picioare pentru a prelua aceast� prerogativ� de a da Recomand�rile, fie �n scopul de a de�ine controlul, fie de a le transforma �n min� de aur.
La Bucure��i, ca replic� la Camera Taximetri�rilor s-a �nfiin�at anul trecut o asocia�ie patronal� cu sigla ANPOTR, aflat� sub patronajul unor interese interlope, decise s� controleze Taximetria din Rom�nia. Sub presiunea intereselor respective, Autoritata Rutier� Rom�n� a impus recunoa�terea �n teritoriu a ANPOTR, care se dovede�te a avea ramifica�ii �n zona politicului (PD) �i a sindicatelor �oferilor.

6. Conflictele din taximetria nem�ean� s�nt datorate iresponsabilit��ii conducerii filialei Camerei Taximetri�tilor
Conflictele din taximetria nem�ean�, at�t din Piatra Neam�, c�t �i din Roman nu au alt� surs� dec�t �n subteranele luptei pentru suprema�ie �n sector, duse la centru, �ntre cercurile de interese mai sus pomenite. La filiala nem�ean� a Camerei Taximetri�tilor actuala conducere, aflat� �n deriv� sub aceste presiuni, face gre�eli de management �i de comportament impardonabile, st�rnind nemul�umirea fireasc� a taximetri�tilor. Camera percepe cotiza�ii prea mari �i realizeaz� cheltuieli de personal nejustificate, �n timp ce ANPOTR, baz�ndu-se pe fonduri dubioase, nu pretinde �i nu cheltuie mai nimic, ceea ce seam�n� foarte mult cu politica de dumping practicat� pentru falimentarea adversarului.

7. Ce-i de f�cut?
La Neam�, Camera Taximetri�tilor trebuie s�-�i analizeze cu luciditate situa�ia �i cu ocazia adun�rii generale din luna aceasta s�-�i aleag� o conducere compatibil� cu interesele ei �i cu exigen�ele legisla�iei, S� nu se uite c� cel pu�in jum�tate din persoanele care compun Biroul executiv al Camerei nu mai au nici o tangen�� cu taximetria.
Persoana aleas� pentru a conduce Camera pentru urm�torii patru ani trebuie s� cunoasc� bine problemele taximetriei, s� aib� personalitate �i s� fie total independent� de orice imixtiune din zona politicului, sindical�, a ANPOTR sau a dispeceratelor taxi.
Apropo de dispecerate, Legea taximetriei le-a acordat prea mult� aten�ie �i acestea au devenit prea posesive, ceea ce se impune corectat.

8. �n loc de epilog
Din ziarul Vestea afl�m, prin intermediul unei �ntregi suite de fotografii color, relaizate sub patronajul domnului Soroceanu, despre deplasarea domniei sale �i a echipei de volei Unic prin cantoanele Elve�iei. Domnul Soroceanu este un personaj pe care megalomania care �i cam d� t�rcoale �l �mpinge �n derapaje verbale, declar�nd prin t�rg c�-i port o fric�, ceva de speriat. Ca dovad� de c�t� dreptate are, am s�-i spun c� din cele 25 de fotografii reproduse, mi-au re�inut aten�ia doar dou�. Una pe care domnia sa mi-o dedic�, �n care a pozat un taxi, de care se mir� de ce �n Elve�ia nu este galben. Este mirarea ardeleanului care a v�zut pentru prima oar� girafa. �i stau la dispozi�ie cu explica�ii, �i �n definitiv Europa nu se rezum� la Elve�ia. Cealalt� fotografie este cea �n care domnul Soroceanu este pozat, m�ndru, al�turi de o vac� b�l��at� elve�ian�, cuplu valoros, din care, dup� spusele domniei sale, numai vaca valoarez� 1.000 euro.