Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevďż˝rate religii a sunetului (III). „Maneaua a devenit o religie“

• interviu realizat cu Gheorghe Zamfir

Reporter: Cum ati reusit s� v� faceti rapid at�tia dusmani?
Gheorghe Zamfir: Dupďż˝ venirea mea din exil, la Universitatea din Bucuresti am strigat sus si tare „Jos comunismul! Jos Iliescu!“. Nu bďż˝nuiam niciodatďż˝ cďż˝ acest sinistru personaj, care a distrus Romďż˝nia si a fďż˝cut loc homosexualitďż˝tii, drogurilor, dezastrului, a transformat tagma tigďż˝neascďż˝ ďż˝ntr-una de bogďż˝tasi si de traficanti, spďż˝gari, criminali si fďż˝cďż˝tori de rele, poate sďż˝ fie atďż˝t de rďż˝zbunďż˝tor. El ne-a stricat imaginea tďż˝rii ďż˝n Europa si ďż˝n lume.
Rep.: Nu vďż˝ temeti cďż˝ ceea ce afirmati acum ar putea fi interpretat ca discriminare?
G.Z.: Nu. Eu iubesc tiganii, tin la ei, am colaborat cu ei, printre ei s�nt multi oameni minunati. Am avut relatii foarte bune. Dar fiecare popor, fiecare etnie, are p�rtile ei rele. Ca fiecare p�dure. O vezi de departe superb� si, c�nd te duci �n ea, g�sesti fel de fel de mizerii. Dar Iliescu a fost cel care a creat mafia si a dat posibilitatea ca multi neaveniti, care nu aveau nici o calitate, s� devin� posesorii unor averi incomensurabile si s� domine acest t�r�m rom�nesc din punct de vedere economic, administrativ si chiar politic. Si cultural. Asa cum se �nt�mpl� cu manelele. Maneaua a devenit o religie, a devenit un fel de manifestare cultural� a rom�nului care a ajuns �ntr-o stare de dezastru total. A creat un colaps cultural al poporului rom�n. Este ca un blestem sonor care lupt� �mpotriva a ceea ce s�ntem noi rom�nii cu adev�rat; de milenii. Or, dac� nu se extirpeaz� acest stil de a face muzic�, noi ne afl�m �ntr-un pericol mortal. De a nu mai fi ca natie din punct de vedere cultural.
Rep.: �mi pare bine c� si acum, ca si �n actul precedent al convorbirii noastre, ati atins acest subiect, pentru c�, efectiv, eram curios s� v� stiu p�rerea.
G.Z.: Nu numai at�t. �n ce priveste intentia mea de a salva natiunea pe plan cultural si de a ajuta poporul rom�n s� ias� din acest impas, care a fost comunismul timp de decenii, distrug�nd morala neamului nostru... Noi eram un popor moral, cu o tinut� demn�, cu politicieni de o statur� impecabil�, dotati cu un patriotism extraordinar, cum a fost Br�tianu, Maniu si toti oamenii mari care erau capabili s� se jertfeasc� pentru conditia natiunii rom�ne, a poporului rom�n, a t�rii... Or, stim foarte bine ce s-a �nt�mplat dup� cel de-al doilea r�zboi mondial. Iliescu, dup� p�rerea mea, a fost cel care a generat cea mai mare catastrof� politic� din ultimii cincizeci de ani ai Rom�niei.
Rep.: L-ati uitat pe Ceausescu.
G.Z.: Putem spune c� nici Ceausescu n-a atins valentele distructive pe care le-a atins Iliescu. Pentru c� el, spre deosebire de Ceausescu, le-a f�cut v�nz�nd tara. Iliescu a v�ndut aurul, a v�ndut petrolul, a v�ndut p�durile, a v�ndut neamul, a v�ndut imaginea, a v�ndut tot.
Rep.: Se vinde �n continuare si f�r� Iliescu.
G.Z.: Se vinde, asa e. �nc� mai are putere si influent�. Pentru c� are oamenii lui si p�rghiile vechi pe care �nc� le tine sub control. Acum, ce s� v� spun? Cu mine a jucat o carte mizerabil�, criminal�. Aceeasi carte pe care au jucat-o cei de la Conservator. Pentru c� s-au creat, pe undeva, trei mafii �mpotriva mea. Eu venisem cu un bagaj incomensurabil de glorie, mit si legend�, si n-au avut intentia s� m� integreze �n sistem.
Rep.: Cum v-a r�spuns ministrul: nu v� vrea sistemul. Totusi, s�nt oameni care afirm� c� dumneavoastr�, personal, ati f�cut parte din comisia care a �ntronat-o pe Dalila Cern�tescu pe catedra de specialitate a Universit�tii.
G.Z.: Da, am fost �n comisie, pentru c� habar n-aveam ce se �nt�mpl�. Era o f�c�tur�. Am fost p�c�lit.
Rep.: I-ati dat si o notďż˝ mare.
Gh.Z.: Da, i-am dat un nou� la insistentele celorlalti din comisie, cu toate c� a c�ntat de sase sau, cu indulgent�, sapte. Dar, repet, nu stiam ce va urma si cum tot acest circ, cu o s�rman� auditie si un simulacru de lectie de pedagogie se va �ntoarce �mpotriva mea. A �nlocuit cinci ani de facultate cu patruzeci de minute de asa-zis examen.

„Mi s-au furat aproape sase sute de milioane de dolari“

Reporter: Si ati ripostat, f�r� succes.
G.Z.: Am trimis studenti, reprezentanti �n Senat, cu un memoriu. N-au fost l�sati s� vorbeasc�. Ba, dimpotriv�, au fost huiduiti.
Rep.: Mai aveti bani? Stiu c� �ntr-o vreme ati c�stigat enorm. Ati avut case �n Paris, �n Elvetia, �n America de Nord, ba chiar si un Rolls Royce... care, oricum, e mai mult dec�t un Maybach.
G.Z.: Mi s-au furat aproape sase sute de milioane de dolari.
Rep.: E foarte mult.
G.Z.: Da.
Rep.: Unde s�nt acesti bani?
G.Z.: Toat� averea mea este �n m�inile oculte nationale si mondiale. S�nt si voi fi furat �n modul cel mai ordinar cu putint�. �nc� de la �nceput am fost furat.
Rep.: Ati avut probleme cu fiscul?
G.Z.: La drepturile de autor am fost furat, drepturile de autor �mi s�nt confiscate, pensia �mi este confiscat� �n Franta... Totul, totul mi-a fost confiscat.
Rep.: Si totusi, care s�nt motivele invocate? Ati f�cut ceva
G.Z.: N-am avut nici o abatere. Totul a fost o �nscenare oribil�.
Rep.: Cu casele de productie ati avut ceva?
G.Z.: Niciodat�. Eu am lucrat cu casele de discuri �n conditii ireprosabile. Eu am adus poporului francez miliarde de franci. Fiind cet�tean francez, toti banii de pe discurile mele veneau �n Franta. Statul francez a c�stigat miliarde pe spinarea mea. Evident, prin companiile de discuri.

Gloria nu tine de cald

Rep.: ďż˝n momentul acesta, care e viata lui Gheorghe Zamfir? Sďż˝nteti profesor la Universitatea „Valahia“ din Tďż˝rgoviste.
G.Z.: Da, s�nt.
Rep.: Locuiti acolo?
G.Z.: Nu. Fac naveta �ntre Bucuresti si T�rgoviste. Este �ngrozitor pentru mine. Si, �n inima mea, eu m� simt un exilat. Am fost exilat din Bucuresti acolo, ca s� troneze aceast� Dalila Cern�tescu, �n locul meu. A doua zi dup� ce Buciu m-a amenintat c�-mi arunc� lucrurile �n strad�, dac� nu le iau, ea s-a dus si a pus afisul pe usa mea. Imediat a ocupat clasa. Cu o satisfactie si cu, cum s� spun?, cu o expresie a triumfului murdar asupra unui post pe care l-a c�stigat prin mijloace nu tocmai corecte.
Rep.: C�t c�stig� Gheorghe Zamfir la T�rgoviste? Ati avut o avere impresionant�.
G.Z.: Da, si nu mai e a mea. E a acelora care m� fur� �n continuare. P�i, la dou� sute de milioane de discuri v�ndute, stiti c�t trebuia s� c�stig? Eu trebuia s� am c�teva miliarde de dolari �n b�nci si s� tr�iesc si eu si mostenitorii mei sapte vieti.
Rep.: E un num�r coplesitor de discuri v�ndute.
G.Z.: Am fost unul din primii cinci cei mai mari v�nz�tori de discuri ai planetei. Si Rom�nia n-a stiut s� fac� nimic pentru treaba asta.
Rep.: Si totusi - iertati-m� c� s�nt at�t de insistent! - c�t c�stigati acum?
G.Z.: Salariul meu p�n� acum trei-patru luni a fost de patru milioane cinci sute de mii. O sut� de euro pe lun�. Dup� care mi s-a f�cut sapte milioane, iar �n m�n� iau vreo sase si ceva.
Rep.: �sta e salariul dumneavoastr�? Sase milioane si ceva?
G.Z.: Da. Dalila Cern�tescu are spre dou�zeci de milioane. Pentru c� ea este titular. Eu nu s�nt titular, s�nt profesor asociat. Deci eu, �n lunile iunie, iulie, august si septembrie nu am nici un salariu. Pe perioada vacantei nu s�nt pl�tit. Eu tr�iesc din mila lui Dumnezeu sau a nu stiu a cui.
Rep.: Mai faceti concerte, mai c�stigati ceva la chestii de astea...
G.Z.: Dac� se mai iveste vreun concert, este salvarea mea. Dac� nu exist� nici un concert, s�nt condamnat.
Rep.: Cred c� e bine s� se stie c� artistul rom�n care a v�ndut dou� sute de milioane de discuri, care s-a acoperit de glorie si ale c�rui discuri se afl� �n fiecare cas� din Canada, de pild�, tr�ieste cu un salariu de sase milioane �n Rom�nia.
G.Z.: Un calcul simplu demonstreaz� c�, cel putin teoretic, dou� miliarde de p�m�nteni ascult� muzica mea. Si �n Rom�nia s�nt tinut �n exil, la periferia societ�tii. Nu numai c� nu mi se d� atentie, dar se fac toate eforturile de a fi condamnat iremediabil.

„Ion Voicu era tigan, dar era de catifea“

Rep.: Ati �nceput deja s� deveniti sceptic.
G.Z.: Eu tr�iesc �ntr-un regim de condamnare perpetu�. Exilat la T�rgoviste, atacat, blamat, politicienii �mpotriva mea, se lanseaz� zvonuri subversive c� mi-am pierdut mintile... Cum zicea si M�d�lin Voicu; un fals politician, un fals intelectual, un fals... M� ur�ste de moarte si prin mafia pe care o dirijeaz� �mi trimite lovituri mortale de fiecare dat� c�nd are ocazia.
Rep.: Ati avut dispute cu taicďż˝-su?
G.Z.: Nici g�nd. Noi ne-am iubit si ne-am respectat. Ion Voicu era tigan, dar era de catifea. Cu mult bun simt. Acest M�d�lin Voicu nu stiu ce i-am f�cut, nu stiu de ce se d� asa mare si smecher. Se crede mare orator, mare dirijor, mare muzician, mare politician, mare nu stiu ce... Si, de fapt, nu-i nimic. Nu are absolut nimic. Nu are nici o calitate care s�-i dea lui legitimitatea de a da sfaturi la rom�ni.
Rep.: Are numele mostenit. Si nu e putin, nu?
G.Z.: Se duce la televiziuni centrale, vorbeste c�te trei ore si d� sfaturi poporului rom�n. P�i, cine e el s� fac� asta? Se bag� �n politic�, �n muzic�, �n toate cele... Si el este, cum s� spun?, submediocru �n tot ce face. Este numai o fatad� de logos, de comportament... Tr�ieste numai din fatade. Vreau s� le cer politicienilor si acestor oameni care fac at�ta r�u poporului, s� m� lase-n pace. Eu s�nt un om bun, un om care-mi iubesc natia, care m-am sacrificat pentru natia asta si o voi face si mai departe. Eu nu m� voi l�sa p�n� c�nd nu voi ajunge la rezolvarea acestei probleme. S� mi se dea ceea ce cred c� merit �n mijlocul poporului rom�n. Ati �nteles ce vreau s� spun...

„Cďż˝ntďż˝, Gheorghe!“

Rep.: Evident. Ca o curiozitate: pe Ceausescu l-ati cunoscut?
G.Z.: Pe Ceausescu? Nu l-am cunoscut. (Pauz� prelung�, n.red.) Dar el m� iubea. Cu toate c� nu suporta faptul c� eram concurentul lui num�rul unu pe mapamond �n ceea ce priveste popularitatea, imaginea si celebritatea. El din cauza asta nu m-a agreat. Dar am auzit c�, �n voiajurile lui, lua �n avion casetele mele. Toate concertele mele erau filmate cu carul zero, acela color, si apoi le viziona. Dac� si Ceausescu avea o asemenea admiratie pentru mine...
Dar Copos? L-am rugat sďż˝ mďż˝ ajute sďż˝ facem un concert pe stadion sau ďż˝ntr-o salďż˝ mai mare. Mi-a zis: „N-am bani“. M-am dus la Vďż˝lcea, am cerut ajutor, mi-am zis cďż˝ mďż˝ ajutďż˝. A dispďż˝rut. Mai este o persoanďż˝ care mi-a fďż˝cut cel mai mare rďż˝u.
Rep.: Cine e?
G.Z.: Adrian S�rbu. De la ProTV. A zis c� m� ajut�, cu avocati, cu totul, s�-mi pl�tesc datoriile s�-mi aduc lucrurile �n tar�, c�-mi d� cas� la Buftea, c� face selectia national� de folclor, c�-mi d� toate studiourile... M-a pus s�-mi aduc pianele din Franta. Si el a �ntrebuintat pianul meu de concert, un Bosendorfer Imperial, pe la Teo prin emisiune. B�teau tiganii cu pumnul �n pianul meu. Da. Ca la un moment dat s� dispar�. A venit si m-a filmat la Paris ca s� arate poporului rom�n gloria adev�rat�, imaginea lui Gheorghe Zamfir. Numai c� a �ntors imaginea, a transformat-o �n minciun�, a mintit �ntregul popor si a deturnat sensul filmului. A ar�tat cum am pl�ns eu acolo, c�nd �mi aduceam lucrurile. Si a dat pe post aceast� imagine oribil� si a f�cut s� �nteleag� poporul c� eu am venit falimentat total de acolo si �ntr-o rusine dezastruoas�. De atunci, tot poporul si-a schimbat p�rerea despre mine. Asta a f�cut Adrian S�rbu. Mi-a distrus toat� gloria si toat� cariera mea printr-un film abject. L-am c�utat prin telefoane, am depus scrisori pe acolo, pe la birouri, pe la televiziunea asta ProTv... C� nu stiam de ce a disp�rut.
�mpreun� cu Adrian P�unescu. Care si el mi-a distrus jum�tate din gloria si din mitul tineretii mele.
Rep.: A dat impresia c� �i pas� mult de soarta dumneavoastr�.
G.Z.: Este ceva... Nu vďż˝ puteti imagina ce demagogie existďż˝ ďż˝n el. Ce schimbďż˝tor la fatďż˝ este. Cďż˝nd mďż˝ chema ďż˝n emisiunile lui, zicea: „Cďż˝ntďż˝, Gheorghe! Ia acordeonul! Cďż˝ntďż˝ cu vocea, Gheorghe! Cďż˝ntďż˝ cutare...!“. adicďż˝ mďż˝ transformase ďż˝n lďż˝utarul lui personal. Ca sďż˝-si ridice el propria imagine. Cďż˝ el avea o imagine dezastruoasďż˝ ďż˝n '97, '98, '99. Dezastruoasďż˝. Si s-a folosit de mine ca pe un obiect ordinar si mďż˝ punea ďż˝n fatďż˝ si lui ďż˝i crestea cota de popularitate. Asta a fost.
FOTO: Maestrul si Papa Ioan Paul al II-lea

Articole similare:
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei religii a sunetului (I)
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (II)
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (III). „Maneaua a devenit o religie“
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (IV): Bun venit in tara lui OK!