 Drumul spre Europa, grevat de lipsa speciali�tilor �n integrare
• primarul de Ta�ca, Alexandru Dr�gan, sus�ine c� autorit��ile centrale nu au preg�tit cadrul de absorb�ie a finan��rilor nerambursabile • lipsa banilor pentru sus�inerea cofinan��rilor �i nestimularea speciali�tilor reprezint� impedimente serioase • „num�rul angaja�ilor unui consiliu local este at�t de mic, �nc�t nu exist� nimeni specializat �n integrarea european� �i �n conceperea �i coordonarea proiectelor, astfel �nc�t fiecare prim�rie s� fie �n stare s� depun�, �n fiecare an, cel pu�in 10 proiecte, pentru a c�tiga m�car unul • comuna Ta�ca a atras finan��ri de circa 3 milioane euro, fiind �n topul localit��ilor care au accesat cele mai multe finan��ri europene • Drumul c�tre integrarea �n Uniunea European� este, pentru zona rural� a Rom�niei, unul sinuos, �nc�rcat de dificult��i de ordin legislativ �i financiar, iner�ia mecanismului administrativ central d�nd mari dureri de cap prim�riilor care, din bugetele locale anemice de care dispun nu pot dezvolta investi�ii de anvergur�. Accesarea fondurilor europene nerambursabile, prin proiecte, ar fi singura solu�ie pentru realizarea unor investi�ii de anvergur�. �ns�, apar dou� impedimente majore: lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea cofinan��rii �i a p�rghiilor care s� permit� stimularea material� a speciali�tilor �n integrare european�.
3 milioane euro pentru dezvoltarea comunei Ta�ca
Comuna Ta�ca se num�r� printre pu�inele localit��i rurale ale jude�ului Neam� care, pe l�ng� faptul c� dispune de un buget situat la un nivel ridicat comparativ cu majoritatea comunelor, a beneficiat de �ansa de a accesa fonduri europene prin proiecte �n valoare de circa 3 milioane euro, care au dat o rezolvare unor probleme importante ale comunit��ii. Mai mult dec�t at�t, exponen�ii Prim�riei Ta�ca au f�cut demersuri pentru noi programe menite s� conduc� la atragerea investi�iilor str�ine directe. „Printr-un proiect sus�inut de Uniunea European�, �n anul 1999, am reu�im s� rezolv�m problema �nc�lzirii, reu�ind s� construim o central� termic� pe rumegu�. Valoarea total� a proiectului a fost de 1,2 milioane de dolari. Am mai avut un proiect, de aproape 1 milion de euro, prin care am rezolvat problema apei potabile curente �n comun�, fondurile fiindu-ne alocate prin SAPARD. Proiectul a fost finalizat anul trecut.
Dar, am avut �i programe mai mici, de consultan�� �i training. Am mai f�cut un proiect pentru realizarea sistemului de canalizare �i de epurare a apei, pentru care am avea �ansa s� primim bani din fondul pentru mediu, �i am primit semnale c� am fost selecta�i. De asemenea, mai avem un proiect cu c�teva comune din 6 ��ri europene. Acesta vizeaz� realizarea unei platforme de internet rapid. Proiectul, cu o perioad� de implementare de 3 ani, ar avea o valoare total� de 3,8 milioane de euro, contribu�ia noastr� urm�nd s� fie de 80 mii de euro. Internetul rapid ne-ar ajuta at�t �n munca la distan��, c�t �i �n atragerea investitorilor str�ini �n localitate“, a declarat Alexandru Dr�gan, primarul comunei Ta�ca.
Politica datului cu st�ngu-n dreptul
�eful administra�iei locale din Ta�ca, care este �i secretar pentru Regiunea de Nord-Est al Asocia�iei Comunelor din Rom�nia, a sus�inut c�, la momentul actual, accesul la finan��rile europene este �mpiedicat de neasigurarea fondurilor pentru cofinan�are. Potrivit aceleia�i surse, ar fi necesare demersuri concertate pentru constituirea, la nivel central, al unui fond special. „Ca secretar al Asocia�iei Comunelor din Rom�nia, v� pot spune c� s�nt localit��i care au buget propriu de 20 milioane lei. Pentru cofinan�area proiectelor c�tigate de c�tre orice prim�rie trebuie s� existe un fond �n bugetul na�ional care s� fie repartizat, prin consiliile jude�ene, pentru completarea p�r�ii procentuale necesare fiec�rui proiect. Altfel, ar �nsemna c� numai prim�riile care au ceva fonduri sau posibilit��i ar putea accesa fonduri europene. Ar fi p�cat ca o prim�rie care c�tig� un grant de la Uniunea European�, �n valoare de un milion de euro, s� nu poat� s�-l acceseze pentru c� autorit��ile locale nu au de unde pune 200.000 de euro, asta �n detrimentul comunit��ii. Dac� nu va fi rezolvat� aceast� problem�, nu vom putea folosi banii nerambursabili �i nu ne vom putea achita de promisiunile f�cute UE, de implementare a aquis-ului comunitar. Ceea ce va �nsemna c� localit��ile din Rom�nia nu vor ar�ta precum cele din ��rile membre“, a subliniat primarul Dr�gan.
Un alt impediment �n calea acces�rii fondurilor o reprezint� lipsa speciali�tilor. Oameni preg�ti�i pot fi g�si�i, dar nu exist� mecanisme de stimulare financiar� a acestora, administra�ia public� fiind un domeniu �n care salariile s�nt neatractive. „Num�rul angaja�ilor unui consiliu local este at�t de mic, �nc�t nu exist� nimeni specializat �n integrarea european� �i �n conceperea �i coordonarea proiectelor, astfel �nc�t fiecare prim�rie s� fie �n stare s� depun�, �n fiecare an, cel pu�in 10 proiecte, pentru a c�tiga m�car unul. Spre exemplu, Prim�ria Ta�ca a c�tigat, p�n� acum, proiecte cu o valoare total� de peste 3 milioane de euro. Dar, s�ntem de to�i 9 oameni, de la femeia de serviciu, p�n� la primar �i viceprimar. Am propus administra�iei centrale - dar acum se face economie de bani - ca �n fiecare prim�rie s� existe obligatoriu m�car un om care s� r�spund� de integrarea european�, un om preg�tit care s� cunoasc� limba englez�, s� �tie s� acceseze internetul. C�t despre specializare, exist� o multitudine de cursuri gratuite, ori pe bani pu�ini. Dac� am dispune de oameni capabili, problema elabor�rii proiectelor ar fi rezolvabil�. Rareori g�se�ti, �n mediul rural, oameni preg�ti�i, cu studii superioare, vorbitori de limba englez�, care �tie s� acceseze calculatorul. Aduc�nd un asemenea om din Piatra Neam�, ori dintr-un ora� apropiat, �i tr�nte�ti un salariu de 4 milioane de lei pe care �l irose�te pe transport. Am purtat aceast� discu�ie at�t �n prezen�a premierului, c�t �i a consilierului preziden�ial Theodor Stolojan. Un specialist care r�spunde pentru o finan�are de 3 milioane de euro - iar fondurile europene s�nt ultracontrolate - nu poate fi pl�tit cu 4 milioane de lei. O solu�ie ar trebui g�sit� de comun acord de c�tre reprezentan�ii Ministerului Integr�rii, al Administra�iei �i Internelor �i Ministerului de Finan�e, astfel �nc�t gradul specialistului �n integrare european� s� fie modificat prin lege �i s� �i putem da un salariu de m�car 8 milioane de lei“, a ad�ugat primarul de Ta�ca.
��rile din ultimul val al integr�rii, schimbare rapid� de imagine
Primarul Alexandru Dr�gan a avut ocazia s� participe, �n prim�vara acestui an, la o �nt�lnire organizat� la Var�ovia, cu exponen�ii ��rilor membre ale UE, ai celor integrate �n ultimul val, precum �i cu reprezentan�ii ��rilor candidate. „Mai mult dec�t at�t, am avut ocazia s� v�d cu ochii mei schimb�rile care au avut loc �n Slovacia �i Polonia, care s-au num�rat printre ultimele 10 ��ri care au intrat �n Uniunea European�. A fost suficient un an pentru ca acestea s� fie, acum, de nerecunoscut. M� refer �n mod special la zona rural�. Aceste schimb�ri s-au datorat faptului c� au accesat programe prin care �i-au modernizat infrastructura de drumuri, ap� �i canalizare. �n plus, multe firme �i-au deschis filiale �n aceste localit��i, iar oamenii aveau unde lucra. Am v�zut firme agricole foarte puternice, �nfiin�ate prin asociere cooperatist�. Chiar dac� nou� nu ne sun� bine, acestea s�nt o solu�ie viabil� �n ��rile membre ale UE“, a conchis primarul Dr�gan.
|
Autentificare
