Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2005
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 11 Noiembrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
„Odatã intratã în UE, România va avea ºi avantaje ºi dezavantaje“

„Odat� intrat� �n UE, Rom�nia va avea �i avantaje �i dezavantaje“

• interviu realizat cu Constantin Apostol, directorul Agen�iei pentru Dezvoltare Nord-Est

Preg�tirea Rom�niei pentru aderarea la Uniunea European� �nseamn� parcurgerea c�t mai rapid� a pa�ilor spre armonizarea legisla�iei, dezvoltarea institu�ional�, schimbarea mentalit��ii, tot ceea ce �nseamn� crearea unui mecanism care s� func�ioneze cu mare precizie, �n ritmul unor ��ri care au o experien�� de peste 50 de ani, ca membre ale familiei europene. Rom�nia trebuie s� fie preg�tit� s� absoarb� fondurile pentru dezvoltare, cele de preaderare fiind urmate, din 2007, de fonduri structurale, dar �i s� fac� fa�� cerin�elor impuse. Regiunea de Nord-Est, iar �n particular jude�ul Neam�, de�in un loc frunta� �ntre regiunile de dezvoltare ale Rom�niei, dovedind o mare capacitate de absorb�ie a fondurilor europene. Aceste aprecieri pozitive �l vor aduce, s�pt�m�na viitoare, �n jude�ul Neam�, pe Jonathan Scheele, �eful Delega�iei Comisiei Europene pentru Rom�nia. Acesta va avea ocazia s� vad� rezultatele proiectelor, cu finan�are european�, finalizate, ori �n derulare. Ziarul „Monitorul de Neam�“ �i propune s� prezinte, episodic, c�teva proiecte sus�inute, p�n� acum, din finan��ri nerambursabile ale UE, �n jude�ul Neam�. �ncepem aceast� serie de prezent�ri cu un interviu cu domnul Constantin Apostol, directorul Agen�iei pentru Dezvoltare Regional� Nord-Est.

Reporter: Domnule director, care vor fi, din punctul dumneavoastr� de vedere, pa�ii premerg�tori ader�rii la Uniunea European�?
Constantin Apostol: Practic, vom continua programele cu finan�are PHARE - care se adreseaz� dezvolt�rii economice, a infrastructurii, dezvolt�rii sociale, a �nv���m�ntului, preg�tirii profesionale �i sprijinirii sectorului IMM, ISPA - prin care s�nt finan�ate proiecte de dezvoltare a infrastructurii de toate tipurile �i de protec�ie a mediului, �i SAPARD - prin care este sus�inut� dezvoltarea rural�, sub toate aspectele. Sumele care vor fi alocate �n 2005 �i 2006 s�nt semnificativ suplimentate, comparativ cu fondurile primite p�n� acum: dac� p�n� �n 2004 am avut 840 milioane de euro, �n 2005-2006, Rom�nia va primi �ntre 1 �i1,2 miliarde de euro. Subliniez c�, prin Programul PHARE, pentru perioada 2004-2006, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cel mai ridicat procent alocat din suma rezervat� acestui instrument de finan�are - 21,6% - care reprezint� aproape un sfert din fondurile alocate Rom�niei. Programul r�spunde la dou� coordonate principale: Regiunea de Nord-Est este cea mai mare, ca num�r de locuitori, �i, din p�cate, cu indicatorii macroeconomici �i sociali, cei mai sc�zu�i.
Rep: Care vor fi principalele direc�ii de ac�iune, �n vederea acceler�rii acelei necesare racord�ri la ritmul european?
C.A.: Foarte important este c�, �n urm�toarele dou� luni, s� fie definitivate toate documentele programatice pentru perioada 2007-2013. Planul operativ regional, care va fi un plan na�ional, va avea 4 sau 6 componente, cu aloca�ii de aproximativ 18% din totalul sumei ce va reveni Rom�niei. M� refer la sume care se situeaz� �ntre 9 �i 11 miliarde euro de care Rom�nia va beneficia �n 2007, 2008 �i 2009. �n acela�i timp, extrem de importante s�nt documentele programatice pe celelalte cinci programe operative sectoriale: mediu, transporturi, agricultur�, dezvoltarea IMM-urilor �i zonele de bussiness. Toate documentele vor fi foarte bine racordate la ceea ce se a�teapt� din regiuni. Aceste programe vor fi, probabil, complementare �i vor reu�i, �n plan general, s� genereze dezvoltare �i, �n acela�i timp, s� acopere multe dintre g�urile pe care le avem, �n momentul de fa��, �ncep�nd cu infrastructura, utilit��ile �i termin�nd cu partea de mobilare urban�, de dezvoltare a diferitelor sectoare, bussiness, agricultur� �i unele industrii specifice fiec�rei regiuni.

„Regiunea de Nord-Est se confrunt� cu cel mai mare grad de emigra�ie din �ar�
Rep: Regiunea de Nord-Est se confrunt� cu un spectru ridicat al �omajului, dar o problem� �i mai spinoas� r�m�ne plecarea masiv� a tinerilor �n str�in�tate.
C.A.: Nu este de neglijat ceea ce se va �nt�mpla �n domeniul resurselor umane. Va trebui s� fim foarte aten�i la acest aspect �i s� venim cu un sprjin real �n domeniul calific�rii �i recalific�rii resurselor umane, dar �i �n stimularea acestora. Regiunea de Nord-Est se confrunt� cu cel mai mare grad de emigra�ie din �ar�. Discut�m, teoretic, de 1,8-2 milioane de rom�ni pleca�i peste grani��, dar, �n realitate, s�nt 3 milioane de oameni care lucreaz� �n Uniunea European� �i �n alte state. Ace�ti oameni s�nt preg�ti�i, muncitori, dar �i au un anumit nivel de salarizare. Dac� am reu�i s� impunem un trend ascendent al nivelului de salarizare, probabil c� am reu�i s�-i re�inem �n �ar�. Schimb�rile de mentalitate pe care le-au suferit �n perioada �n care au stat �n str�in�tate ar fi, pentru noi, un real c�tig.
Rep: Asigurarea cofinan��rii proiectelor care beneficiaz� de sprijin financiar nerambursabil este, la momentul actual, o real� problem�, mai ales pentru autorit��ile locale.
C.A.: Este o polemic� foarte aprins�, la momentul de fa��, pentru c� exist� at�t tendin�e centraliste: �n general ministerele vor s�-�i p�streze rolul de matc�. Dar, principiile europene de descentralizare subsidiaritate �i de dezvoltare pe baze competitive vor face ca acest lucru s� nu se produc�. Este necesar� acceptarea planurilor de dezvoltare la nivel de regiuni, iar mecanismele create la nivelul regional �i local s� aib� rolul preponderent �n luarea deciziilor �i stabilirea ierarhiz�rilor �i a priorit��ilor de dezvoltare. Trebuie s� purcedem la m�suri foarte rapide pentru a identifica �i construi acel rezervor de proiecte �i programe, fiindc� trebuie s� avem un grad optim de absorb�ie a fondurilor. Guvernul trebuie s� �n�eleag� �i s� produc� aceste transform�ri �n cea ce prive�te �ntocmirea bugetului na�ional pe programe �i proiecte �i, �n acela�i timp, derularea acestora ca proiecte multianuale. �n acela�i timp, este necesar� crearea unui fond na�ional sau a unor fonduri regionale de cofinan�are, pentru ca autorit��ile publice locale s� nu mai fie puse �n imposibilitatea de a promova proiecte. �n momentul de fa��, consiliile jude�ene �i prim�riile de municipiu, de re�edin�e de jude�e s�nt cele care au posibilitatea s� accead� proiecte cu finan��ri mai ridicate. Dar, �n cazul unor finan��ri nerambursabile de 10-50 milioane de euro, pentru proiecte interjude�ene sau interregionale, unde gradul de cofinan�are este de 50 %, ce jude�e, ori asocieri de jude�e �i pot permite s� contribuie cu 50 milioane de euro? Extrem de important este ca, la nivelul autorit��ilor publice, s� existe nuclee de speciali�ti pe care trebuie s�-i preg�tim �n acest interval de un an, oameni care s� �nve�e aceast� filosofie �i s� g�seasc� solu�iile practice pentru a �ntocmi proiecte.
Rep: Exist� suficien�i speciali�ti, la nivelul administra�iilor locale �i jude�ene, �n Regiunea de Nord-Est?
C.A.: Este o satisfac�ie c� am reu�it, la nivelul consiliilor jude�ene �i prim�riilor de municipii �i ora�e, s� g�sim c��iva oameni care au dob�ndit o anumit� experien�� �n acest domeniu, chiar dac� a fost vorba despre fonduri de preaderare. Ulterior, vor lucra pe fondurile structurale. Aceste nuclee �colarizate vor putea fi o formul� viabil� pentru viitor.

„Dac� nu vom reu�i s� absorbim fondurile europene, vom pierde foarte mul�i bani“
Rep: Ce se �nt�mpl�, �ns�, �n mediul rural?
C.A.: �n medul rural, consider c� trebuie s� se mearg� pe asocieri de comune: s� zicem c� un nucleu de speciali�ti ar putea deservi o asocia�ie de 20 de comune. S�nt speciali�ti pe l�ng� direc�iile agricole. Deja, la nivelul Ministerului Mediului s-a creat Agen�ia Regional� de Mediu care va avea unitate de implementare a proiectelor. La fel s-a �nt�mplat �i la nivelul Ministerului Muncii. U�or, aceste mecanisme se creaz�, iar satisfac�ia noastr� este c� acestea s�nt extrem de receptive la transferul de expertiz� pe care-l facem asupra lor. Cred c� vom g�si resurse s� mobiliz�m viitorii beneficiari, pentru a reu�i s� men�inem acela�i grad de absorb�ie pe care l-am avut p�n� acum. Cred c� modul nostru de lucru, beneficiind �i de asisten�a str�in�, este unul dintre cele mai apropiate de aquis-ul comunitar. ADRNE este �n proces de acreditare pe fonduri de preaderare, dup� care urmeaz� s� ne acredit�m pe fonduri structurale.
Rep: Ce va �nsemna, pentru Rom�nia, integrarea �n Uniunea European�?
C.A.: Momentul 2007 va fi pentru noi extrem de important. Trebuie s� �inem cont de coordonatele pe care le avem �n momentul de fa�� �i de ceea ce se va �nt�mpla dup�. �n momentul de fa��, Rom�nia are nevoie extraordinar� de capital. Odat� intrat� �n UE, Rom�nia va avea �i avantaje �i dezavantaje. Ca avantaje vor fi cre�terea num�rului investi�iilor str�ine directe, un acces mai facil la finan��ri pe baz� de credite rambursabile sau nerambursabile, o recunoastere a calific�rii �i recalific�rii for�ei de munc�, un acces mult mai simplu la nivelul tehnologic superior - ceea ce va �nsemna o cre�tere a performan�ei produselor �i servicilor noastre. Vom avea o pia�� extrem de dur� sub aspectul concuren�ei. Trebuie luate �n calcul �i riscurile: dac� nu vom reu�i s� absorbim fondurile europene, vom pierde foarte mul�i bani pentru c� Rom�nia va pl�ti o cotiza�ie anual� de 850 milioane de euro - suma fiind raportat� la num�rul de locuitori. �n acela�i timp, vor disp�rea taxele vamale, cele de import-export, pentru transferul tehnologic, iar toate acestea se vor cifra la valoarea aloc�rilor financiare pe care le vom primi. Or, dac� nu vom folosi ace�ti bani, vom pierde. La nivelul celor zece ��ri care au intrat �n valul de anul trecut, procentul de absorb�ie a fondurilor este extrem de sc�zut. Nu vom mai putea folosi jum�t��i de m�sur�. Cine va fi performant va rezista, cine nu - va pierde orice �ans�.
Rep: Din experin�a de 7 ani, de la �nfiin�area regiunilor de dezvoltare, care este pozi�ia Regiunii de Nord-Est?
C.A.: Noi am avut mereu aloca�ii suplimentare. �n contextul competi�iei na�ionale, am avut procentele cele mai mari de alocare a fondurilor, dar �i gradul cel mai ridicat de absorb�ie. Jude�ul Neam� se mi�c� foarte bine pe toate cele trei instrumente de finan�are - PHARE, ISPA �i SAPARD - pe tot felul de proiecte. Foarte important este c� avem, deja, �n fa�� exemple de proiecte care merg �i s�nt viabile. Chiar la prim�riile rurale, oamenii au �n�eles c�, pe l�ng� bugetul s�rac pe care-l au, singurul aport substan�ial de fonduri este prin programele cu finan��ri europene. Este o dinamic� pozitiv� a accesului firmelor nem�ene la finan��ri, a asocia�iilor profesionale, patronale, funda�iilor. Avem proiecte viabile pe toate domeniile.

Articol afisat de 13516 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M.N.)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Interna�ionale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective