„Odatďż˝ intratďż˝ ďż˝n UE, Romďż˝nia va avea ďż˝i avantaje ďż˝i dezavantaje“

• interviu realizat cu Constantin Apostol, directorul Agenďż˝iei pentru Dezvoltare Nord-Est

Pregďż˝tirea Romďż˝niei pentru aderarea la Uniunea Europeanďż˝ ďż˝nseamnďż˝ parcurgerea cďż˝t mai rapidďż˝ a paďż˝ilor spre armonizarea legislaďż˝iei, dezvoltarea instituďż˝ionalďż˝, schimbarea mentalit��ii, tot ceea ce ďż˝nseamnďż˝ crearea unui mecanism care sďż˝ funcďż˝ioneze cu mare precizie, ďż˝n ritmul unor ��ri care au o experien�� de peste 50 de ani, ca membre ale familiei europene. Romďż˝nia trebuie sďż˝ fie pregďż˝titďż˝ sďż˝ absoarbďż˝ fondurile pentru dezvoltare, cele de preaderare fiind urmate, din 2007, de fonduri structurale, dar ďż˝i sďż˝ facďż˝ fa�� cerinďż˝elor impuse. Regiunea de Nord-Est, iar ďż˝n particular judeďż˝ul Neamďż˝, deďż˝in un loc fruntaďż˝ ďż˝ntre regiunile de dezvoltare ale Romďż˝niei, dovedind o mare capacitate de absorbďż˝ie a fondurilor europene. Aceste aprecieri pozitive ďż˝l vor aduce, sďż˝ptďż˝mďż˝na viitoare, ďż˝n judeďż˝ul Neamďż˝, pe Jonathan Scheele, ďż˝eful Delegaďż˝iei Comisiei Europene pentru Romďż˝nia. Acesta va avea ocazia sďż˝ vadďż˝ rezultatele proiectelor, cu finanďż˝are europeanďż˝, finalizate, ori ďż˝n derulare. Ziarul „Monitorul de Neamďż˝“ ďż˝i propune sďż˝ prezinte, episodic, cďż˝teva proiecte susďż˝inute, pďż˝nďż˝ acum, din finan��ri nerambursabile ale UE, ďż˝n judeďż˝ul Neamďż˝. ďż˝ncepem aceastďż˝ serie de prezentďż˝ri cu un interviu cu domnul Constantin Apostol, directorul Agenďż˝iei pentru Dezvoltare Regionalďż˝ Nord-Est.

Reporter: Domnule director, care vor fi, din punctul dumneavoastr� de vedere, pa�ii premerg�tori ader�rii la Uniunea European�?
Constantin Apostol: Practic, vom continua programele cu finan�are PHARE - care se adreseaz� dezvolt�rii economice, a infrastructurii, dezvolt�rii sociale, a �nv���m�ntului, preg�tirii profesionale �i sprijinirii sectorului IMM, ISPA - prin care s�nt finan�ate proiecte de dezvoltare a infrastructurii de toate tipurile �i de protec�ie a mediului, �i SAPARD - prin care este sus�inut� dezvoltarea rural�, sub toate aspectele. Sumele care vor fi alocate �n 2005 �i 2006 s�nt semnificativ suplimentate, comparativ cu fondurile primite p�n� acum: dac� p�n� �n 2004 am avut 840 milioane de euro, �n 2005-2006, Rom�nia va primi �ntre 1 �i1,2 miliarde de euro. Subliniez c�, prin Programul PHARE, pentru perioada 2004-2006, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cel mai ridicat procent alocat din suma rezervat� acestui instrument de finan�are - 21,6% - care reprezint� aproape un sfert din fondurile alocate Rom�niei. Programul r�spunde la dou� coordonate principale: Regiunea de Nord-Est este cea mai mare, ca num�r de locuitori, �i, din p�cate, cu indicatorii macroeconomici �i sociali, cei mai sc�zu�i.
Rep: Care vor fi principalele direc�ii de ac�iune, �n vederea acceler�rii acelei necesare racord�ri la ritmul european?
C.A.: Foarte important este c�, �n urm�toarele dou� luni, s� fie definitivate toate documentele programatice pentru perioada 2007-2013. Planul operativ regional, care va fi un plan na�ional, va avea 4 sau 6 componente, cu aloca�ii de aproximativ 18% din totalul sumei ce va reveni Rom�niei. M� refer la sume care se situeaz� �ntre 9 �i 11 miliarde euro de care Rom�nia va beneficia �n 2007, 2008 �i 2009. �n acela�i timp, extrem de importante s�nt documentele programatice pe celelalte cinci programe operative sectoriale: mediu, transporturi, agricultur�, dezvoltarea IMM-urilor �i zonele de bussiness. Toate documentele vor fi foarte bine racordate la ceea ce se a�teapt� din regiuni. Aceste programe vor fi, probabil, complementare �i vor reu�i, �n plan general, s� genereze dezvoltare �i, �n acela�i timp, s� acopere multe dintre g�urile pe care le avem, �n momentul de fa��, �ncep�nd cu infrastructura, utilit��ile �i termin�nd cu partea de mobilare urban�, de dezvoltare a diferitelor sectoare, bussiness, agricultur� �i unele industrii specifice fiec�rei regiuni.

„Regiunea de Nord-Est se confruntďż˝ cu cel mai mare grad de emigraďż˝ie din ďż˝arďż˝
Rep: Regiunea de Nord-Est se confrunt� cu un spectru ridicat al �omajului, dar o problem� �i mai spinoas� r�m�ne plecarea masiv� a tinerilor �n str�in�tate.
C.A.: Nu este de neglijat ceea ce se va �nt�mpla �n domeniul resurselor umane. Va trebui s� fim foarte aten�i la acest aspect �i s� venim cu un sprjin real �n domeniul calific�rii �i recalific�rii resurselor umane, dar �i �n stimularea acestora. Regiunea de Nord-Est se confrunt� cu cel mai mare grad de emigra�ie din �ar�. Discut�m, teoretic, de 1,8-2 milioane de rom�ni pleca�i peste grani��, dar, �n realitate, s�nt 3 milioane de oameni care lucreaz� �n Uniunea European� �i �n alte state. Ace�ti oameni s�nt preg�ti�i, muncitori, dar �i au un anumit nivel de salarizare. Dac� am reu�i s� impunem un trend ascendent al nivelului de salarizare, probabil c� am reu�i s�-i re�inem �n �ar�. Schimb�rile de mentalitate pe care le-au suferit �n perioada �n care au stat �n str�in�tate ar fi, pentru noi, un real c�tig.
Rep: Asigurarea cofinan��rii proiectelor care beneficiaz� de sprijin financiar nerambursabil este, la momentul actual, o real� problem�, mai ales pentru autorit��ile locale.
C.A.: Este o polemic� foarte aprins�, la momentul de fa��, pentru c� exist� at�t tendin�e centraliste: �n general ministerele vor s�-�i p�streze rolul de matc�. Dar, principiile europene de descentralizare subsidiaritate �i de dezvoltare pe baze competitive vor face ca acest lucru s� nu se produc�. Este necesar� acceptarea planurilor de dezvoltare la nivel de regiuni, iar mecanismele create la nivelul regional �i local s� aib� rolul preponderent �n luarea deciziilor �i stabilirea ierarhiz�rilor �i a priorit��ilor de dezvoltare. Trebuie s� purcedem la m�suri foarte rapide pentru a identifica �i construi acel rezervor de proiecte �i programe, fiindc� trebuie s� avem un grad optim de absorb�ie a fondurilor. Guvernul trebuie s� �n�eleag� �i s� produc� aceste transform�ri �n cea ce prive�te �ntocmirea bugetului na�ional pe programe �i proiecte �i, �n acela�i timp, derularea acestora ca proiecte multianuale. �n acela�i timp, este necesar� crearea unui fond na�ional sau a unor fonduri regionale de cofinan�are, pentru ca autorit��ile publice locale s� nu mai fie puse �n imposibilitatea de a promova proiecte. �n momentul de fa��, consiliile jude�ene �i prim�riile de municipiu, de re�edin�e de jude�e s�nt cele care au posibilitatea s� accead� proiecte cu finan��ri mai ridicate. Dar, �n cazul unor finan��ri nerambursabile de 10-50 milioane de euro, pentru proiecte interjude�ene sau interregionale, unde gradul de cofinan�are este de 50 %, ce jude�e, ori asocieri de jude�e �i pot permite s� contribuie cu 50 milioane de euro? Extrem de important este ca, la nivelul autorit��ilor publice, s� existe nuclee de speciali�ti pe care trebuie s�-i preg�tim �n acest interval de un an, oameni care s� �nve�e aceast� filosofie �i s� g�seasc� solu�iile practice pentru a �ntocmi proiecte.
Rep: Exist� suficien�i speciali�ti, la nivelul administra�iilor locale �i jude�ene, �n Regiunea de Nord-Est?
C.A.: Este o satisfac�ie c� am reu�it, la nivelul consiliilor jude�ene �i prim�riilor de municipii �i ora�e, s� g�sim c��iva oameni care au dob�ndit o anumit� experien�� �n acest domeniu, chiar dac� a fost vorba despre fonduri de preaderare. Ulterior, vor lucra pe fondurile structurale. Aceste nuclee �colarizate vor putea fi o formul� viabil� pentru viitor.

„Dacďż˝ nu vom reuďż˝i sďż˝ absorbim fondurile europene, vom pierde foarte mulďż˝i bani“
Rep: Ce se �nt�mpl�, �ns�, �n mediul rural?
C.A.: �n medul rural, consider c� trebuie s� se mearg� pe asocieri de comune: s� zicem c� un nucleu de speciali�ti ar putea deservi o asocia�ie de 20 de comune. S�nt speciali�ti pe l�ng� direc�iile agricole. Deja, la nivelul Ministerului Mediului s-a creat Agen�ia Regional� de Mediu care va avea unitate de implementare a proiectelor. La fel s-a �nt�mplat �i la nivelul Ministerului Muncii. U�or, aceste mecanisme se creaz�, iar satisfac�ia noastr� este c� acestea s�nt extrem de receptive la transferul de expertiz� pe care-l facem asupra lor. Cred c� vom g�si resurse s� mobiliz�m viitorii beneficiari, pentru a reu�i s� men�inem acela�i grad de absorb�ie pe care l-am avut p�n� acum. Cred c� modul nostru de lucru, beneficiind �i de asisten�a str�in�, este unul dintre cele mai apropiate de aquis-ul comunitar. ADRNE este �n proces de acreditare pe fonduri de preaderare, dup� care urmeaz� s� ne acredit�m pe fonduri structurale.
Rep: Ce va �nsemna, pentru Rom�nia, integrarea �n Uniunea European�?
C.A.: Momentul 2007 va fi pentru noi extrem de important. Trebuie s� �inem cont de coordonatele pe care le avem �n momentul de fa�� �i de ceea ce se va �nt�mpla dup�. �n momentul de fa��, Rom�nia are nevoie extraordinar� de capital. Odat� intrat� �n UE, Rom�nia va avea �i avantaje �i dezavantaje. Ca avantaje vor fi cre�terea num�rului investi�iilor str�ine directe, un acces mai facil la finan��ri pe baz� de credite rambursabile sau nerambursabile, o recunoastere a calific�rii �i recalific�rii for�ei de munc�, un acces mult mai simplu la nivelul tehnologic superior - ceea ce va �nsemna o cre�tere a performan�ei produselor �i servicilor noastre. Vom avea o pia�� extrem de dur� sub aspectul concuren�ei. Trebuie luate �n calcul �i riscurile: dac� nu vom reu�i s� absorbim fondurile europene, vom pierde foarte mul�i bani pentru c� Rom�nia va pl�ti o cotiza�ie anual� de 850 milioane de euro - suma fiind raportat� la num�rul de locuitori. �n acela�i timp, vor disp�rea taxele vamale, cele de import-export, pentru transferul tehnologic, iar toate acestea se vor cifra la valoarea aloc�rilor financiare pe care le vom primi. Or, dac� nu vom folosi ace�ti bani, vom pierde. La nivelul celor zece ��ri care au intrat �n valul de anul trecut, procentul de absorb�ie a fondurilor este extrem de sc�zut. Nu vom mai putea folosi jum�t��i de m�sur�. Cine va fi performant va rezista, cine nu - va pierde orice �ans�.
Rep: Din experin�a de 7 ani, de la �nfiin�area regiunilor de dezvoltare, care este pozi�ia Regiunii de Nord-Est?
C.A.: Noi am avut mereu aloca�ii suplimentare. �n contextul competi�iei na�ionale, am avut procentele cele mai mari de alocare a fondurilor, dar �i gradul cel mai ridicat de absorb�ie. Jude�ul Neam� se mi�c� foarte bine pe toate cele trei instrumente de finan�are - PHARE, ISPA �i SAPARD - pe tot felul de proiecte. Foarte important este c� avem, deja, �n fa�� exemple de proiecte care merg �i s�nt viabile. Chiar la prim�riile rurale, oamenii au �n�eles c�, pe l�ng� bugetul s�rac pe care-l au, singurul aport substan�ial de fonduri este prin programele cu finan��ri europene. Este o dinamic� pozitiv� a accesului firmelor nem�ene la finan��ri, a asocia�iilor profesionale, patronale, funda�iilor. Avem proiecte viabile pe toate domeniile.