Copiii de la tara
Indiscutabil, brusca preocupare a lui Traian Basescu pentru starea educatiei din Rom�nia de azi nu e deloc straina de calculele politicianiste. Momentul prezentarii la Cotroceni a concluziilor Raportului „Rom�nia educatiei, Rom�nia cercetarii“, redactat de Comisia prezidentiala pentru analiza si elaborarea politicilor �n domeniile educatiei si cercetarii, s-a vrut unul de contracarare a ofensivei Guvernului �n chestiunea Legii pensiilor:
1) Crearea unui moment mediatic deosebit s-a dorit a �mpinge �n plan secund discutiile despre Legea pensiilor.
2) Daca premierul si-a adjudecat categoria - destul de numeroasa - a pensionarilor, presedintele a vizat c�stigarea unei alte categorii destul de numeroase: cadre didactice, parinti, elevi, intelectuali.
Indiferent de motive, �nsa, discursul presedintelui a adus �n fata natiunii c�teva din marile probleme dureroase nu numai ale educatiei, dar si ale �ntregii societati.
Traian Basescu s-a referit, la un moment dat, la caracterul inechitabil al sistemului de �nvatam�nt: „Sistemul este, apoi, inechitabil: �n loc sa produca oportunitati si sanse, el creeaza dezavantaje si discriminari; asa se face ca un copil din lumea rurala iese din scoala cu rezultate semnificativ mai slabe dec�t un copil din mediul urban; tot asa, 80% din copiii nescolarizati apartin unei comunitati defavorizate, si anume comunitatii rrome. Aceasta drama a discriminarii este mai dureroasa dec�t oricare alta, pentru ca nu putem accepta ideea ca unii dintre semenii nostri s�nt exclusi, s�nt azv�rliti pur si simplu la periferia societatii“.
Acest fragment are o slabiciune: pune sub acelasi semn situatia fiilor de tarani si situatia fiilor de rromi. Fii de tarani stau pe acelasi plan cu fii de rromi �n ce priveste situatia scolara si pregatirea. Cauzele s�nt �nsa net diferite si, prin asta, solutiile s�nt si ele net diferite.
Fii de tarani ies din scoala mai slab pregatiti dec�t cei din mediul urban, pentru ca la tara merg cadre didactice slab pregatite si insuficient motivate. Asta ar fi una dintre cauze. O alta trebuie cautata �n firavele conditii de studiu �n familie. At�t pentru ca taranii nu pot oferi copiilor conditiile materiale unei bune pregatiri, c�t si pentru ca ei s�nt mai putin tentati sa-si cocoloseasca odraslele. Fii de rromi nu merg la scoala nu at�t din cauza conditiilor materiale, c�t mai ales din cauza mentalitatilor parintesti �n ce priveste importanta scolii. Din acest punct de vedere, situatia copiilor de rromi se poate ameliora mult mai repede si mult mai usor dec�t cea a copiilor de tarani. Crearea sanselor egale pentru copiii de la tara cu sansele copiilor de la oras depinde de modernizarea satului rom�nesc.
O chestiune ce nu poate fi rezolvata nici macar de un �nalt discurs prezidential.
|