Caii verzi
Simptomele universale ale transform�rii municipiului Piatra Neamt �ntr-un oras european se manifest� prin agresiune urbanistic�, proiecte fantasmagorice, ilegale, prost gust, aranjamente dubioase si coruptie. Toate cu atingerea direct� asupra banului contribuabilului. �n ultimii ani, Piatra Neamt a devenit teatrul �n care poate fi pus� �n scen� orice pies� al c�rei subiect contine ca principal ingredient agresiunea urbanistic�. Pentru realizarea unor astfel de scenarii, nu este nevoie dec�t de o minim� colaborare pe plan local �ntre o administratie care viseaz� predilect cai verzi pe pereti, niste consilieri locali care s� aprobe creditele pentru a asigura din abundent� vopseaua verde necesar�, clientel� politic� care s� c�stige toate licitatiile la zugr�veli si, bine�nteles, niste arhitecti pentru care calul verde r�m�ne modelul universal al europeniz�rii urbane. Succesul acestor spectacole nu poate fi asigurat f�r� prezenta publicului nemtean care, �ncremenit �n admiratie, cu ochii la peretele alb, cade entuziasmat �n trei litere, ori de c�te ori apare imaginea vreunui cal verde. Recent, prim�ria municipiului evidentia faptul c� „din punct de vedere urbanistic interventia brutal� asupra municipiului Piatra Neamt a �nceput �n anul 1965, c�nd s-a demolat �n �ntregime toat� zona... f�r� a se tine cont de tesutul urban existent �n acea vreme“. Tot prim�ria recunoaste c� „toate aceeste deficiente s-au accentuat dup� anii '90“ si c� „degradarea constructiilor a contribuit la crearea actualei imagini a centrului orasului“. �n mod constant si periodic, ca pic�tura chinezeasc�, prim�ria ne anunt� c� vrea s� realizeze reamenajarea urban� pe baza unui plan urbanistic zonal a c�rui valoare este incontestabil�, deoarece a primit girul „consult�rii cet�tenilor“. Declar�nd „constant si periodic“ c� proiectele urbanistice, indiferent de complexitatea lor, nu se realizeaz� dec�t dup� consultarea populatiei, administratia local� nu face dec�t s� duc� �n eroare opinia public�, deoarece aceste consult�ri nu au loc �n mod real, nici m�car la nivelul consilierilor locali. Dovada este c� majoritatea acestor consilieri nu s�nt capabili s� ofere o explicatie coerent� c�nd s�nt solicitati s� explice de ce au votat ce au votat. Formalismul �n care se consum� asa-zisele „consult�ri“ este un afront adus bunului simt, care ne oblig� s� nu mai accept�m trimiterea �n derizoriu a dreptului constitutional de a fi consultati. �ntr-o declaratie recent�, emanat� la prim�rie, s�ntem anuntati c� reamenajarea urban� a zonei bulevardului Mihai Eminescu si a zonei Orizont nu a demarat dec�t dup� consultatea cet�tenilor, care a avut loc �n dou� runde - pe 19 ianuarie si pe 6 aprilie 2006 - ocazie cu care se pretinde c� au fost prezentate si alte proiecte de anvergur�. O mai mare b�taie de joc nici nu se putea realiza prin respectiva declaratie la adresa cet�tenilor, deoarece stim foarte bine c� la aceste consult�ri, care au beneficiat de o audient� mai mult dec�t sumar�, au fost discutate fie nimicuri, fie generalit�ti. Niciodat� populatia nu a fost preg�tit� pentru a participa la aceste „consult�ri“, neav�nd acces la informatiile minimale necesare asupra investitiilor respective, pentru a participa activ si nu formal la astfel de �ntruniri. O astfel de modalitate „de a consulta cet�tenii“ nu d� nici un drept administratiei locale de a justifica �n fata nemultumirii publice realizarea unor proiecte ale c�ror solutii adoptate surprind de fiecare dat�.
Prestigiul arhitectilor si „consultarea populatiei“
�n alt� gam� de justific�ri practicate de prim�rie, cu privire al realizarea unor proiecte insolite, se face des trimitere la „prestigiul profesional“ al unor arhitecti, salariati ai prim�riei, ale c�ror planuri de urbanism zonal (PUZ) nu pot fi puse sub semnul lipsei de profesionalism, a �ndoielii asupra viabilit�tii solutiilor sau a lipsei de viziune asupra conceptului de dezvoltare durabil�. Raportat la „prestigiul“ arhitectilor locali, „consultarea cet�tenilor“ este �mpins� �n mod deliberat �n plan formal, de unde nu a fost l�sat� s� evadeze niciodat�. C�nd formula cu „prestigiul“ arhitectilor nu poate fi aplicat� conving�tor, s�nt �mpinse �n fat�, ca argument suprem, planurile urbanistice de detaliu, aprobate de Consiliul Local, �n fata c�rora „consultarea populatiei“ r�m�ne tot o simpl� obligatie formal� si nici at�t. La fel de formal este si dreptul cet�tenilor de a accesa „proiectele urbanistice“ ale prim�rie pe site-ul acesteia, �n lipsa acelorasi dezbateri preliminare privind detaliile care sustin proiectele respective. �n acest context al formalismului privind „consultarea cet�tenilor “, prim�ria le preg�teste acestora o mare surpriz�. Este �n curs de definitivare noul Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului Piatra Neamt, iar de corecta �ntocmire si aprobare a acestuia s�nt r�spunz�tori at�t arhitectii, c�t si cet�tenii municipiului, declar� prim�ria. Dup� ce consilierii vor vota acest PUG, se poate lansa �n executie orice proiect cu „cai verzi pe pereti“, deoarece prim�ria va avea drept gaj responsabilitatea tuturor cet�tenilor. Infailibilitatea arhitectilor este asigurat�, iar prim�ria are dezlegare total� la investitii. Cet�tenilor le r�m�ne responsabilitatea de a pl�ti constiincios d�rile si de a fi m�ndri c� nu le pas� cum le s�nt cheltuiti bani.
|