Comisarul care s-a sinucis fusese gra�iat
• comisarului-�ef Gheorghe Amironesei nu ar fi f�cut �nchisoare Sinucidere de onoare. A�a s-ar putea sintetiza moartea comisarului-�ef Gheorghe Amironesei. Acesta �i-a pus cap�t zilelor deoarece a fost condamnat la �nchisoare. Dar ce a�i spune dac� a�i afla c� pedeapsa invocat� a fost gra�iat�? Deci, c� nu exista motiv? C�ci a�a ceva s-a �nt�mplat �n cazul comisarului. Nimeni nu l-ar fi dus dup� gratii. Dar pentru el nu a contat a�a ceva. Faptul c� numele s�u a fost pomenit �n fa�a cuv�ntului „inchisoare“ a inclinat tragic balan�a. Merita s� moar�? Este cineva vinovat? El, care a crezut probabil c� aceast� pedeaps�, chiar dac� a fost gra�iat�, i-ar fi dezonorat definitiv cariera de poli�ist? Procurorii care i-au f�cut un rechizitoriu �n care �l acuzau de �n�el�ciune pentru c� a fost timp de 13 zile proprietarul unei garsoniere? Judec�torii care l-au condamnat? R�spunsul este greu de dat.
Pentru a �n�elege ce s-a �nt�mplat �n cazul comisarului-�ef, am ref�cut cu ajutorul judec�torilor militari �i a avocatului traseul mor�ii lui Gheorghe Amironesei. �n urm� cu aproape cinci ani, lui Gheorghe Amironesei sor�ii pareau s� �i sur�d�. Pe 4 octombrie 1999 a fost numit comandant al Unit��ii de Jandarmi de la Bicaz, jude�ul Neam�, unde urma, potrivit regulamentului militar, s� ocupe o locuin�� de serviciu. „O vreme a locuit �ntr-un c�min pentru elevi, deoarece Unitatea de Jandarmi, nou �nfiin�at�, nu dispunea de o locuin�� de serviciu pentru comandant. Apoi s-a ivit oportunitatea de a sta cu chirie �ntr-o garsonier�“, a dat detalii avocatul comisarului, Alfred Tapliuc.
Potrivit rechizitoriului, oportunitatea a constat �ntr-o garsonier� apar�in�nd firmei SC Azochim Piatra Neam�. Gheorghe Amironesei a f�cut o cerere prin care urma s� primeasc� contravaloarea chiriei �ncep�nd cu anul 2000. Anchetatorii au descoperit apoi c�, pe 8 martie 2000, Gheorghe Amironesei a cump�rat locuin�a printr-un act �ntocmit la notar. Nu a apucat �ns� s� fie proprietarul casei dec�t 13 zile, pe 21 martie 2000 v�nz�nd-o c�tre sora administratorului blocului �n care locuia. �n actul de sesizare a fost consemnat faptul c� a continuat s� primeasc� �n continuare compensa�ia pentru chirie p�n� in mai 2002.
Un „binevoitor“ a f�cut sesizare la Parchet
La acea dat�, �n urma unui control de audit la unitate, �apte jandarmi au primit mustr�ri scrise pentru neglijen�� �n actualizarea vizelor de re�edin��. Al�i doi, un c�pitan �i, pe atunci, maiorul Gheorghe Amironesei au fost trimi�i s� r�spund� pentru nereguli legate de compensa�iile pentru chirie �n fa�a Consiliului de Judecat� al Comandamentului Jude�ean de Jandarmi. Pe 1 iunie 2002, pentru c� nu a raportat faptul c� a cump�rat garsoniera, chiar dac� a v�ndut-o �ntre timp, Amironesei a fost destituit din func�ia de comandant, fiind transferat la IPJ Ia�i. Departe de a fi uitat�, povestea garsonierei a ie�it din nou la suprafa�� doi ani mai t�rziu. �n iulie 2004, un coleg „binevoitor“ al fostului jandarm a f�cut o sesizare la Parchet. De aici a pornit ancheta care avea s� distrug� pentru totdeauna lini�tea familiei Amironesei. Procurorii l-au trimis �n judecat� pentru infrac�iunea de �n�el�ciune �n form� continu�, chiar dac� Amironesei a pl�tit banii imputa�i, adic� 55 milioane de lei, dosarul fiind preluat de magistra�ii Tribunalului Militar Ia�i.
C�nd a fost condamnat n-a mai auzit cuv�ntul gra�iere?
Ziua de joi s-a dovedit pentru Gheorghe Amironesei a fi una neagr� de la bun �nceput. Cu pu�in �nainte de orele pr�nzului, comisarul-�ef s-a prezentat la Tribunalul Militar pentru a primi sentin�a ce urma a fi citit� �n sedin�� public�. „Condamnat la un an �i dou� luni de �nchisoare pentru infrac�iunea de �n�el�ciune �n form� continuat�“, acestea au fost cuvintele care au r�sunat ca un tunet �n mintea poli�istului. Nimeni nu poate preciza cu certitudine �n ce masur� Amironesei a ascultat urm�toarele cuvinte rostite de judec�tor, care ar fi putut s� �i dea speran�a de a lupta �n continuare pentru a-�i dovedi nevinova�ia. „�n baza Legii 543/2002 se constat� gra�iat� pedeapsa. Cu apel �n termen de 10 zile“, s�nt cuvintele care par s� se fi risipit ca un fum �nainte ca poli�istul s� le prinda �n�elesul. „Mi-e greu s� cred c� nu a �n�eles, fiind un om cu studii superioare, nu avea cum s�-i scape sensul cuv�ntului gra�iere. Din c�te �tiu, singura reac�ie a fost s� �l intrebe pe judec�tor dac� va mai ram�ne sau nu �n Poli�ie. Tot el �i-a dat r�spunsul: «nu cred c� m� vor mai �ine». Discu�ia nu avea cum s� dureze mai mult; de altminteri, procedura nu permite ca judecatorul s� se pronun�e mai departe de sentin��“, a �ncercat o explica�ie purt�torul de cuv�nt al Tribunalului Militar, judec�torul C�t�lin Chiri��.
Dup� ce a scris cu m�na lui o cerere de apel, Gheorghe Amironesei a plecat precipitat de la Tribunal, f�r� ca m�car s� se mai �nt�lneasc� cu ap�r�torul s�u, avocatul Alfred Tapliuc. „Am fost acolo la 12 �i un minut. Nu �n�eleg de ce s-a gr�bit judec�torul, de ce nu a a�teptat ca �i eu s� fiu prezent la citirea sentin�ei. Nu i-a explicat nimeni c� nu e vorba de o sentin�� definitiv�, c� mai avea c�i de atac. B�nuiesc c� datorit� stresului nici nu �i-a dat seama c� a fost gra�iat“, �i-a amintit Alfred Tapliuc, �nc� afectat de faptul ca nu �i-a �nt�lnit clientul �n ziua fatal�.
„C�nd i-au luat interogatoriul pl�ngea“
�n contextul �n care �n�el�ciunea se pedepse�te conform codului penal cu pedepse de la 6 luni p�na la 12 ani, un „�epuitor“ versat ar fi primit aceast� sentin�� f�r� s� clipeasc�. Mai mult, gra�ierea ar fi venit ca un motiv de s�rb�toare. Pentru Gheorghe Amironesei �ns�, un poli�ist pentru care, la v�rsta de 50 de ani, se prefigura o carier� de succes, via�a a p�rut s� se opreasc� aici. „M� �ntreba tot timpul ce se va �nt�mpla �n cazul �n care va fi condamnat. �tia c� asta i-ar fi terminat cariera. De multe ori vorbeam cu el �i nici nu m� asculta, se g�ndea la ce va face �n continuare. C�nd i-au luat interogatoriul pl�ngea“, a povestit Alfred Tapliuc.
Faptul c� o sentin�� judec�toreasc� �l poate determina pe un om s� �i curme via�a i-a afectat chiar �i pe judec�torii Tribunalului Militar. „Poate a� fi �n�eles gestul, dac� era vorba de o sentin�� definitiv� �i irevocabil�. Via�a sa de militar era poate terminat�, �ns� avea �nainte via�a sa ca om“, s-a ar�tat descump�nit judec�torul C�t�lin Chiri��, purt�torul de cuv�nt.
Pe de alt� parte, ap�r�torul s�u este de p�rere ca Gheorghe Amironesei nu ar fi meritat niciodat� tratamentul la care a fost supus de c�tre anchetatori. „Am 37 de ani de avocatur�, am v�zut multe �i m� pricep la oameni. Omul acesta chiar nu merita s� moar�“, a conchis Alfred Tapliuc.
„Cu asta au vrut procurorii s� dea un exemplu de infractor?“
Oare moartea sa ar fi putut fi evitat�? Este o intrebare care �i va tulbura mult� vreme pe cei care au cunoscut �ndeaproape acest dosar. „Nici nu ar fi trebuit s� ajung� la Parchet. Era vorba de onoarea unui militar, trebuia s� se rezolve la nivel de unitate. Ceilal�i jandarmi gasi�i atunci cu nereguli nu au p��it nimic. Gheorghe Amironesei a fost cu siguran�� s�pat de c�tre cineva“, este de p�rere Alfred Tapliuc.
Dat fiind finalul tragic, este imposibil s� nu ne g�ndim c� procurorii anchetatori au dat dovad� de exces de zel. Mai ales c�nd au fost at�tea cazuri de infractori care au fost „spala�i de p�cate“, prin celebrul articol 18 indice 1- fapta exist�, dar nu prezint� pericol. „�n experien�a mea am v�zut sute de dosare �ngropate la Parchet. Cu asta au vrut ei s� dea exemplu de infractor? Bine�n�eles c� se putea evita trimiterea �n judecat�“, a comentat �n continuare avocatul. Potrivit acestuia, Gheorghe Amironesei ar fi avut toate �ansele s� se bucure de o achitare. „Gheorghe Amironesei a fost un infractor de 13 zile. Am sus�inut �n concluzii c� se impune achitarea, dat fiind c� nu a avut inten�ia de a-�i �nsu�i acei bani. Drept dovada a �i dat inapoi prejudiciul de 55 de milioane �n faza anchetei administrative. �n plus, au fost �i martori care au ar�tat c� a raportat tranzac�ia imobiliar�, dar c� raportul s�u nu a ajuns la superiori. Iar garsoniera a cumparat-o pentru a ajuta pe sora administratorului blocului unde locuia, care nu putea s� o achizi�ioneze �n numele s�u. A fost proprietar doar pe h�rtie, f�r� a lua vreun ban �n m�n�“, a subliniat Alfred Tapliuc, convins de nevinova�ia clientului sau.
Compara�ii cu alte cazuri
Nevinovat sau nu, cert este c� acest om a pl�tit cu via�a. �n condi�iile �n care al�i militari sau poli�i�ti care au gre�it mult mai grav, cel pu�in din punct de vedere moral, au sc�pat aproape f�r� pat�. S� ne aducem aminte de fostul general Viorel Cheptine. Condamnat la doi ani de �nchisoare pentru ca �i-a folosit militarii la construc�ia unei vile la Tarc�u, el are �ansa s� se bucure de pensie �n vila pe care o are �n Copou. S� nu uit�m de comisarul Ioan Josanu, fostul �ef al Poli�iei din T�rgu Frumos, care printr-o tranzac�ie care i-ar putea fi imputat� mai degrab� moral dec�t penal, a pus m�na pe un apartament de lux, �n centrul ora�ului, la pre� de nimic �i pe care apoi l-a v�ndut. �n urma tranzac�iei �i-a luat pam�nt �n Bucium, a �nceput construc�ia unei vile �i lucreaz� �n cadrul IPJ. Se poate pune vreun semn de egalitate �ntre cele trei cazuri? A fost mai vinovat Amironesei sau a avut, �n plus, mai mult� onoare?
|