Pietrenii, condamna�i ori la frig, ori la pre�uri aberante la �ntre�inere

• interviu realizat cu Iulian Iancu, deputat PSD de Neamďż˝

Reporter: O prim� �ntrebare fireasc� pentru oricare dintre locuitorii municipiului Piatra Neam� este legat� de data la care este supus� dezbaterii publice solu�ia de alimentare cu c�ldur� a municipiului. De ce abia la 1 noiembrie 2005?
Iulian Iancu: Cu mai bine de un an �nainte am supus analizei conducerii municipalit��ii solu�ia propus� de General Electric, precum �i schema financiar� de sus�inere. Toate discu�iile s-au purtat �n prezen�a primarului Gheorghe �tefan �i a directorului general al societ��ii de termoficare a agentului termic �n Piatra Neam�. Av�nd �i sus�inere politic�, �n urma desemn�rii unui liberal ca prim ministru, a fost mult mai simplu pentru actualul primar s� poat� atrage direct fondurile necesare moderniz�rii sistemului de alimentare cu c�ldur� al municipiului Piatra Neam�. Dac� �n final conducerea municipiului a decis ca solu�ia de alimentare cu c�ldur� s� foloseasc� drept materie energetic� primar� gazele naturale, atunci op�iunea nu poate fi alta dec�t cogenerarea.
Rep.: De ce cogenerarea?
I.I.: Termodinamic, producerea numai a energiei electrice �n cel mai performant ciclu - cel combinat gaze/abur - se poate face cu un randament maxim de circa 50%. Producerea numai a c�ldurii �n centralele termice cu cazanele cele mai performante, se poate face cu randamente maxime de circa 93%. Ca urmare, randamentul global de producere separat� a celor dou� forme de energie poate atinge maximum 68-69%. Fa�� de producerea separat�, indiferent de natura ciclului utilizat (cu abur, cu gaze), cogenerarea conduce la un randament global de producere a celor dou� forme de energie �n medie de 80-90%, respectiv cu 25-60% mai mare fa�� de producerea lor separat�. Mai trebuie avute �n vedere reducerea emisiilor poluante ale atmosferei, ca o consecin�� a reducerii consumului de combustibil. Ca urmare direct� a economiei de combustibil organic, emisiile de CO scad de la 820 la 380 g/kWh , emisiile de SO scad de la 600 la 0 g/kWh �i emisiile de NO scad de la 600 la 350 g/kWh; Reducerea costurilor de produc�ie aferente producerii celor dou� forme de energie, determin� o diminuare a costului specific de produc�ie al acestora. Un alt argument este reducerea pierderilor de energie electric� la transportul de la surs� p�n� la consumator, datorit� reducerii distan�ei de transport. Valoarea acestei reduceri este cu at�t mai mare cu c�t CET este mai aproape de consumator. La acestea se adaug� utilizarea cogener�rii ca surs� de siguran�� de alimentare autonom� cu energie electric� �i termic�. Mai trebuie avute �n vedere urm�toarele argumente:
a) pierderea subven�iei pentru modernizarea sistemului centralizat;
b) costurile suplimentare �i timpul necesar modific�rii re�elei de distribu�ie gaze naturale pentru adaptarea la noile debite impuse de centralele termice de bloc sau scar� de bloc. Faptul c� �n aceast� iarn� vor beneficia doar 10 -15% dintre cet��enii municipiului demonstraz� c� municipalitatea nu a avut �i nu are definit� o strategie pe termen mediu �i lung pentru alimentarea cu c�ldur� a municipiului Piatra Neam�.
Noile cre�teri de pre�uri cu aproximativ 60% mai mari dec�t �n 2005, anun�ate pentru anul viitor, at�t de prim ministrul T�riceanu c�t �i de pre�edintele ANRGN, demonstreaz� c� solu�ia actual� este o solu�ie de satisfac�ie pentru clientela politic�, dornic� s� profite de criz� pentru a vinde centrale termice pe banii cet��enilor municipiului Piatra Neam�.

„Soluďż˝ia este imoralďż˝ ďż˝i discriminatorie“
Solu�ia este imoral� �i discriminatorie pentru c� oblig� la plata contravalorii acestor centrale termice �i a acelor cet��eni care au alt sistem de �nc�lzire �i care nu vor beneficia de pe urma acestor investi�ii. Faptul c� �n final se inten�ioneaz� re�ntoarcerea la sistemul centralizat este dovad� de cinism �i indiferen�� pentru costurile duble la care s�nt supu�i locuitorii municipiului Piatra Neam� doar pentru a da satisfac�ie unei clientele politice efemere la conducerea municipiului.
Rep.: Ce solu�ie de finan�are ar putea fi aplicat�?
I.I.: Cea mai elocventďż˝ dovadďż˝ despre valabilitatea soluďż˝iei de finanďż˝are propuse ďż˝ncďż˝ de acum un an este faptul cďż˝ la nivelul Consiliului Judeďż˝ean Suceava pentru municipiul Suceava, Cďż˝mpulung Moldovenesc ďż˝i Vatra Dornei, s-au organizat deja licitaďż˝ii. ďż˝n Suceava ďż˝i Cďż˝mpulung Moldovenesc cďż˝tigďż˝toare fiind o companie din Franďż˝a, lucrďż˝rile sďż˝nt deja ďż˝ncepute pentru capacit��i noi ďż˝n cogenerare. Prin urmare ca soluďż˝ie de finanďż˝are se pot folosi credite guvernamentale de la Banca Mondialďż˝ cu subcontractor consiliul local judeďż˝ean sau municipal, fonduri europene, fonduri pentru eficienďż˝a energeticďż˝ atďż˝t direct de la bugetul de stat, cďż˝t ďż˝i prin fondul pentru Eficienďż˝a Energeticďż˝, „Fondul Carbon“, fonduri oferite de statele UE pentru susďż˝inerea programelor pentru reducerea poluďż˝rii ďż˝i promovďż˝rii tehnologiilor moderne de utilizare eficientďż˝ a resurselor energetice primare.
Rep.: Ce s-a �nt�mplat cu negocierea pre�ului penru importul de gaze naturale?
I.I.: Importul gazelor naturale se negociaz� �n baza contractelor pe termen mediu �i lung cu unicul furnizor de gaze naturale pentu Rom�nia pentru gazele din import, respectiv Gazprom. Negocierile anuale se desf�oar� p�n� �n luna aprilie pentru a putea asigura pre�urile cele mai bune at�t pentru import c�t �i pentru �nmagazinarea subteran� al c�rui ciclu de injec�ie �ncepe �n luna aprilie. Nefinalizarea �n 2005 a acestor negocieri la termen are un singur pierdant consumatorul final, respectiv popula�ia �i agen�ii economici obliga�i iat� s� pl�teasc� gaze naturale din import la 260 USD/1000Nmc �n loc de 220 USD/1000Nmc. Din p�cate neprofesionalismul actualei echipe de guvernare este decontat de popula�ia Rom�niei obligat� s� aleag� �ntre a face frigul sau s� risipeasc� �i bruma de economii pe pre�urile aberante la �ntre�inere.