Corigenta la responsabilitate, �n Primaria Piatra Neamt

S�mbata trecuta, �ntr-o dezbatere televizata cu subsemnatul, la postul local TVM, domnul Gheorghe Stefan a demonstrat telespectatorilor care urmareau emisiunea, ca a debutat ca primar �n cu totul alt rol dec�t cel �n care a fost distribuit prin votul majoritatii alegatorilor din Piatra Neamt, �n 2004. Domnul Gheorghe Stefan a c�stigat mandatul pe convingerea electoratului respectiv ca va conduce Primaria cu mai multa responsabilitate dec�t predecesorul sau, caruia �i reprosa proasta gestionare a banului public, realizarea investitiilor prin sisteme clientelare, precum si nenumarate ilegalitati. Cu ocazia recentei dezbateri televizate, �nsa, primarul urbei ne-a bulversat cu totul, �ncerc�nd din capul locului sa ne convinga ca, oric�t de mult ne-am dori sa-l stim plin de responsabilitate fata de ce se �nt�mpla prin Primarie, aceasta nu este posibil deoarece domnia sa si-a delegat responsabilitatile unor functionari din institutie. �n acest caz, daca ceva merge anapoda �n Primarie, trebuie sa �ntelegem ca responsabilitatea nu este a primarului, ci a nu stiu carui functionar, care a primit prin delegare sarcina de a se ocupa de anumite atributii ale primarului. Odata instalat �n functie, primarul urbei ne-a anuntat ca are proiecte mari si ambitioase pentru Piatra Neamt si a cerut Consiliului local sa i le aprobe, �mpreuna cu finantarile necesare, �n cuantum de 2.500 milioane lei. Binenteles ca orasul are nevoie si de alte proiecte, mult mai urgente, dar �n privinta aceasta primarul a fost categoric, proiectele sale primeaza: centrale termice la scara blocului, stadionul, Telegondola, proiectul Parcul Cozla, proiectul muntele Pietricica, administrarea parcarilor, rebordurarea si repavarea tortuarelor si altele. Toate aceste investitii s�nt sustinute din bani publici, foarte multi bani publici, dintre care majoritatea s�nt banii contribuabililor. �n r�ndul contribuabililor circula un amestec ciudat de opinii. Pe de o parte s�nt apreciate eforturile de a li se cheltui banii pentru investitii, iar pe de alta parte critica ca multe din aceste investitii, fie nu s�nt urgente, fie ca s�nt realizate la costuri nejustificat de mari. De exemplu, lumea apreciaza ce s-a facut la Stadion, dat tot lumea vorbeste despre faptul ca existau firme care putea realiza instalatia de nocturna si alte lucrari la jumatate din pret. Exemplele pot continua. Asa ca, acesti contribuabili vor sa stie c�t de chibzuit le s�nt cheltuiti banii si vor sa fie permanent protejati de catre primar, dar si de catre Consiliul local. C�t de protejati s�nt de catre Consiliul Local se poate vedea �n cadrul unor sedinte �n care se aproba pe banda 65 de hotar�ri �n 45 de minute, timp �n care multi consilieri nici nu reusesc sa �nteleaga ce voteaza. C�t de protejati s�nt, �nsa, de catre Primar s-a vazut �n dezbaterea televizata de care vorbim, c�nd acesta a recunoscut ca multe din actiunile Primariei nu le cunoaste, nu le gireaza, nu s�nt �n preocuparile sale si, incredibiil, nu are nici o responsabilitate �n caz sa s�nt formulate critici sau acuze la adresa Primariei. Atitudinea respectiva este destul de duplicitara pentru ca, pe de o parte, primarul nu accepta sa fie criticat pentru actiuni ale functionarilor Primariei si, pe de alta parte, nu accepta sa fie criticata Primaria, deoarece aceasta este condusa de primar. Dupa c�te stim, Primaria cheltuieste miliarde de lei pentru publicitate la presa, radio si televiziune. Primaria a gasit ca este mai ieftin sa delege prin licitatie unor operatori economici sa se ocupe de repartizarea banilor respectivi pentru publicitate. Pentru faptul ca, �nt�mplator, acesti operatori s�nt chiar firme de presa sau televiziune sau au tangente cu acestea si ca impartialitatea este compromisa din start, nu poate fi criticat primarul, ci eventual prin actiune �n regres, functionarul din Primarie care a semnat contractele �n numele primarului. �n fiecare luna, pe ordinea de zi a Consiliului Local exista propuneri de concesionare sau v�nzare de terenuri, initiate de primar. Primarul a declarat ca habar n-are despre aceste terenuri. Consilierii, la r�ndul lor, declara ca habar nu au, ca este treaba primarului. �n realitate, se dovedeste ca este treaba unor functionari din Primarie care scriu proiectele de hotar�ri pe care primarul apoi le semneaza. Primarul semneaza proiectul de hotar�re prin care sa fie scoase la v�nzare 23 de cladiri, foste centrale termice de cartier, dar declara ca n-a stiut ca vor fi scoase la v�nzare si ca va reveni, poate le concesioneaza sau le �nchiriaza. O sa vada care functionar a hotar�t sa fie v�ndute. Primarul a fost initiatorul Hotar�rii Consiliului Local nr. 146 din 27.04.2006 privind scoaterea la licitatie, pentru a fi concesionate 19 amplasamente de statii de autobuz, pentru a construi obiective comerciale pe acestea. Am facut doua sesizari pe aceasta tema, �n mai si �n iunie 2006, si am explicat prefectului ca exista �n Rom�nia doua legi �n vigoare care interzic fara echivoc amplasarea de constructii �n zona statiilor transportului public de persoane.

Delegarea atributiilor de primar

Prefectul a dispus analizarea sesizarii de catre compartimentul de control al legalitatii actelor si prin adresa nr. 6684 din 28 august 2006 adresata primarului, ďż˝l anunta ca sesizarea este corecta, HCL nr. 146 contine prevederi ilegale si este lovita de nulitate absoluta si ca solicita acestuia sa demareze procedura de modificare care se impune, ďż˝n caz contrar Prefectura ďż˝si rezerva dreptul de a ataca actul ďż˝n contencios administrativ. La aceasta atentionare, reactia Primariei a fost atipica, demonstrďż˝nd prin aceasta ca orice ďż˝ncercare de a demola un sistem organizat ďż˝n jurul unor ilegalitati este sortita esecului. Pe 2 octombrie 2006, ďż˝ntre primarul Gheorghe Stefan si societatea SC Tehnic Silvo SRL din Tazlau se semneaza un contract de concesiune a suprafetei unei statii de autobuz de 200 metri patrati (cďż˝t o autogara) din strada Mihai Viteazu, pentru a se construi spatii comerciale, contract pentru 35 de ani, cu pretul de 14 lei/mp/an. Tot pe 2 octombie 2006, se semna un contract ďż˝ntre primar si SC Dacimet SRL din Piatra Neamt, pentru 100 metri patrati ai statiei de autobuz din strada 1 Decembrie 1918, pentru 35 de ani, cu pretul de 18 lei/mp/an, tot pentru a se construi spatii comerciale. Afacerea, cu iz de golaneala, care permitea concesionarilor sa ďż˝nchirieze spatiile comerciale respective, pe bani grei, altor comercianti, i-a fost imputata primarului cu ocazia dezbaterii televizate respective. Raspunsul primarului a fost naucitor, s-a degajat de responsabilitate, declarďż˝nd ca acele contracte nu au fost semnate de el, ci de viceprimarita Stoica, asa ca aceasta sa raspunda. Se pare ca doamna viceprimar avea interese deosebite ca acele doua contracte (si urmatoarele) sa fie legate, asa ca, dupa demersurile necesare, Prefectul a schimbat decizia pe 18 octombrie 2006, sustinďż˝nd ca HCL 146/2006 este legala cap-coada. Dupa dezbaterea televizata ne este clar, la foarte multi dintre cei care urmarim cu atentie ce se petrece ďż˝n Primarie, ca ďż˝n aceasta institutie nu ar trebui sa i se aduca critici sau acuze primarului. Aceasta deoarece domnia sa a avut grija sa-si delege foarte multe dintre atributii, la diversi functionari ai Primariei, si ca foarte multe dintre actele administrative care vizeaza cheltuiala banului public, atribuirea ďż˝n executie de lucrari sau servicii, precum si vďż˝nzarea, concesionarea sau ďż˝nchirierea bunurilor tinďż˝nd de domeniul public sau privat nu sďż˝nt semnate de primar. Prin acest sistem creat, se ďż˝ncearca sa ni se induca convingerea ca, prin delegarea atributiilor, primarul si-a delegat si responsabilitatile si ca oricďż˝nd si oriunde, functionarii sďż˝nt raspunzatori pentru ilegalitati sau esecuri, ceea ce este o diversiune. Indiferent ce fac functionarii Primariei, ďż˝ntreaga responsabilitate revine primarului si putin ne intereseaza daca acesta actioneaza ďż˝n regres asupra unor functionari care se fac vinovati, pentru a-si recupera costurile responsabilitatilor abandonate. Diversiunea este ďż˝n logica modelului de sistem care a fost implementat la Primarie, prin care s-a lasat mďż˝na libera unor functionari care pot abuza cďż˝t de mult, pe considerentul ca cetatenilor afectati nu le este comod sa atace ďż˝n instante. Pďż˝na atunci, „baietii destepti“ din Primarie au dezlegare la afaceri, cu o singura conditie. Sa aiba grija ca primarul sa fie obligat sa aplice solutia „actiunii ďż˝n regres“, pentru a tulbura pacea ďż˝n institutie. Atďż˝ta timp cďż˝t cetatenii lezati ďż˝n drepturi sau nemultumiti de mersul lucrurilor din Primarie nu vor face apel la instante, actiunea ďż˝n regres nu va fi declansata si problema responsabilitatii ramďż˝ne ďż˝nchisa.