Mitropolitul va sfinti Schitul Horaicioara

• slujba, care are loc pe 17 iunie, va fi oficiata de IPS Daniel alaturi de un sobor de preoti

Biserica Schitului Horaicioara, cu hramul „Izvorul Tamaduirii“, ďż˝n urma finalizarii lucrarilor de renovare ce a au avut loc ďż˝n ultimii ani, va fi sfintita duminica, 17 iunie, ďż˝ncepďż˝nd cu ora 9, de catre un sobor de preoti, ďż˝n frunte cu IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, eveniment la care sďż˝nt invitati sa participe toti credinciosii.
Monument istoric si de arhitectura, Schitul Horaicioara, numit si Horaita Veche, este asezat la aproape un kilometru distanta de Manastirea Horaita, mai sus, spre inima padurii, si se poate ajunge acolo prin satul Poiana, comuna Cracaoani.
Schitul Horaicioara dateaza din anul 1466, c�nd un grup de calugari, �n frunte cu sihastrul Chiriac, au construit o bisericuta din lemn, din porunca voievodului Stefan cel Mare si Sf�nt, pentru a fi adusi aici doua sute de v�natori din jurul curtii sale de la Vaslui. Oamenii adusi de domnitor au stat acolo p�na �n 1518, c�nd, din lipsa de hrana, au cobor�t spre c�mpie si au �ntemeiat satul Gura Vaii, din comuna Girov de astazi.
�ntre timp, viata monahala de la Horaicioara s-a extins, construindu-se mai la vale Manastirea Horaita, la schit ram�n�nd doar calugarii care doreau o viata mai retrasa. Inscriptia de pe o piatra din incinta, asezata pe locul Sfintei Mese vechi, arata anul �n care s-a �nfiintat asezam�ntul monahal Horaicioara, cu hramul Buna Vestire.
La jumatatea secolului al XIX-lea, vechiul lacas a fost demolat si rezidit din piatra de catre arhimandritul Iermoghen Buhus, d�ndu-i-se hramul Izvorul Tamaduirii, datorita unui izvor aflat �n apropiere, ce s-a dovedit binefacator celor ce beau apa din el.
ďż˝ncepďż˝nd cu anul 1998, ieromonahul Caliopie Pomohaci a ďż˝nceput a organiza ample lucrari de consolidare si ďż˝naltare a zidului sfďż˝ntului lacas, „adevarat cuib de vulturi aninat ďż˝n crapatura unei stďż˝nci aeriene“, dupa cum a descris Calistrat Hogas Schitul Horaicioara. Lucrarile au fost continuate si finalizate de parintele ieromonah Antim Gemanar, actualul egumen, iar pictura a fost executata de artistul plastic pietrean, pr. Ciprian Istrate.