Septelul, �n pericol
• daca seceta si temperaturile ridicate vor continua, gospodarii nu vor mai avea ce sa dea de m�ncare animalelor Daca seceta si temperaturile ridicate vor continua, gospodarii din comunele �ncecinate municipiului Roman nu vor mai avea ce sa dea de m�ncare animalelor. Conditiile atmosferite neprielnice au dus, �n majoritatea comunelor, la deprecierea pasunilor naturale si a celor cultivate. Taranii nu s-au mai confruntat cu un astfel de fenomen de mai bine de 40 ani, iar unii dintre acestia au povestit ca seceta le-a omor�t animalele parintilor si bunicilor, la scurt timp dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Singura solutie de salvare a septelului este ca Cel de Sus sa se milostiveasca si sa dea niste ploaie. „Am fost obligata sa retrag vaca de la cireada, pentru ca nu are ce m�nca pe c�mp. Tocmai a fatat, asa ca ar trebui sa-si refaca fortele, dar nu are cu ce. Pe uscatura nu mai pune botul, iar pe imas nu mai este iarba suficienta sa ajunga la toate animalele din sat. Vacarii au spus ca nu au ce face, chiar daca plimba cireada de colo p�na colo, toata ziua. Pe malul Moldovei este ceva mai bine, dar si acolo a �nceput sa se usuce iarba. Acasa, mai am verdeata prin gradina, pe marginea santului de la drum sau l�nga cararea ce duce �n c�mp. Nu stim c�t va mai tine si asta. Ne-am g�ndit sa vindem vaca si chiar si vitelul, �nsa nu am gasit pe nimeni sa ne ofere pretul cerut. E pacat de munca noastra, sa o dam pe degeaba. De-ar da o ploaie sanatoasa, care sa trezeasca la viata si culturile de pe tarla si iarba. Altfel, Dumnezeu sa ne ajute“, a declarat Anica V., din comuna Horia. Specialistii agricoli au precizat ca judetul Neamt s-a mai confruntat cu perioade de seceta, chiar si mai puternice, dar nu s-a mai �nt�mplat ca acestea sa fie �n mai. Ba mai mult, cele circa 32 de grade Celsius, la umbra, au depasit cu mult media temperaturilor ce ar fi trebuit sa fie, de circa 25 grade Celsius. „Acolo unde pasunile nu au fost fertilizate, cantitatea de iarba existenta, foarte mica, a fost imediat epuizata de animale. �n acele zone, efectul este mult mai drastic dec�t pe suprafetele pe care a fost pus �ngrasam�nt. Cu toate acestea, si unde s-au dat �ngrasaminte se observa o scadere a potentialului de crestere a plantelor, din cauza lipsei apei. Cele mai mari probleme s�nt �n zonele unde pasunea este amplasata deasupra unor straturi de pietris, ca la Trifesti. La temperaturile care s�nt, nimic nu mai creste acolo. Speram sa avem, �n urmatoarele zile, precipitatii, iar aceste sa fie la un nivel multumitor“, a declarat inginer Ioan Taralunga Ghiuta, directorul Directiei Fitosanitare Neamt.
|