Opera�ie pe inim� f�r� bisturiu
• la Ia�i, a fost realizat� �n premier� o opera�ie de valvuloplastie F�r� anestezie general�. Durere minim�. Evitarea riscului unei interven�ii chirurgicale pe cord deschis. Externare �n maximum trei zile. O inim� s�n�toas�. Toate aceste beneficii poart� numele de valvuloplastie. O interven�ie efectuat� �n premier� la Ia�i, �n Centrul de Cardiologie, la �nceputul acestei s�pt�m�ni, de c�tre doctorul Igor Nedelciuc asistat de dr. Dan Deleanu de la Institutul de Cardiologie „C.C.Iliescu“ Bucure�ti, �ef sec�ie Cardiologie Interven�ional�. Primul pacient care a sc�pat de bisturiu prin efectuarea acestui tip de interven�ie este o ie�eanc� �n v�rsta de 30 de ani, Angela Simalcsik, care a �i fost externat� �n cursul ziliei de ieri. „Acum pot s� �mi ridic copilul �n bra�e f�r� ca inima mea s� o ia razna. Nu �ti�i ce bucurie pot sim�i“, a declarat femeia dup� o zi petrecut� �n familie.
Aceast� metoda terapeutic� poate fi aplicat� �n cazul afec�iunilor cardiace reumatismale frecvent �nt�lnite la pacien�ii ie�eni dintre care mul�i s�nt tineri. Cu rezultate la fel bune ca �i �n cazul opera�iei pe cord deschis unde riscurile s�nt mult mai mari. Valvuloplastia poate fi �ns� efectuat� numai dac� boala cardiac� a pacientului este descoperit� la timp, de preferat �n tinere�e. La nivel na�ional se practic� �n jur de 20 de astfel valvuloplastii pe an. Medicii cardiologi s�nt optimi�ti c� din ce �n ce mai multi pacien�i vor opta pentru noul tip de interven�ie practicat acum �i la Ia�i .
Cum a fost descoperit� boala
„Sim�eam cum inima �ncepea dintr-o dat� s� bat� din ce �n ce mai tare parc� s� �mi sparg� pieptul. Chiar �i atunci c�nd nu f�cem efort, oboseam f�r� motiv. Mi se �nt�mpla s� m� apuc de o treaba prin cas� �i s� simt ca nu mai am aer. Urcam un etaj �i nu mai puteam face fa�� efortului. Lipsa de aer, palpita�iile au inceput s� fie din ce �n ce mai frecvente, mai ales dup� ce am n�scut �i a trebuit s� m� ocup de cre�terea copilului. Problemele cardiace s-au agravat, �ns� am refuzat s� m� prezint la medic. Afec�iunea cardiac� mi-a fost depistat� �n momentul �n care m-am internat �n spital pentru a-mi trata ni�te probleme la ficat“. Abia atunci ie�eanca Angela Simalcsik (30 ani) a realizat c�t de grava este afec�iunea sa de natura cardiac� �i la �ndemnul rudelor a acceptat s� se interneze �n Centrul de Cardiologie Ia�i. Rezultatul ecocardiografiei a fost elocvent: afec�iune cardiac� reumatismal�. „Eram foarte speriat� de faptul ca va trebui s� suport o opera�ie pe cord deschis �i nu am ezitat s� le spun acest lucru �i medicilor. Atunci doctorii mi-au spus despre o nou� metod� prin care poate fi evitat� opera�ia. Am acceptat f�r� s� m� g�ndesc de dou� ori“, �i-a amintit Simalcsik. Astfel aceasta a devenit beneficiara primei interven�ii de valvuloplastie realizat� �n Ia�i .
Cea mai des �nt�lnit� afec�iune care ar putea fi curat� prin valvuloplastie este stenoza mitral� diagnosticat� prin ecocardiografie. „Aceast� boal� apare precoce, iar simptomele - lipsa de aer, oboseala, palpita�iile se instaleaz� la 10-20 de ani de la debutul bolii. Afec�iunea �n cauz� determin� �ngro�area valvei, lucru care �mpiedic� circularea s�ngelui din atriul st�ng �n ventriculul st�ng al inimii“, a declarat doctorul Igor Nedelciuc, cardiologul care a efectuat �n premier� la Ia�i opera�ia.
O astfel de opera�ie cost� 1.400 dolari
Metoda const� �n crearea cu ajutorul bisturiului a unor orificii la nivelul piciorului prin care se introduc �n vena �i artera femural� ni�te catetere ce s�nt direc�ionate c�tre cord. Prin catetera mai groas� se introduce un balon dezumflat. �n momentul �n care a ajuns �n locul unde este localizat� afec�iunea, balonul este umflat pentru ca valva s� permit� s�ngelui s� circule normal, iar apoi este scos din organism. „Valvuloplastia const� �n pozi�ionarea la nivelul valvei mitrale �ngro�ate a unui balon pe un suport fir ghid �i umflarea acestuia la nivelul valvei, lucru care determin� eliminarea obstacolului creat de valva mitral� �ngro�at�“, a explicat dr. Igor Nedelciuc. Avatajele unei astfel de interven�ii s�nt numeroase. „Nu necesit� anestezie general�, ci doar local�. Reduce perioada de spitalizare la 2-3 zile. Riscurile procedurale s�nt minimale. Rezultate favorabile se men�in timp �ndelungat. Asta �i cu ajutorul pacientului care periodic trebuie s� se prezinte la control, indicat ar fi din �ase �n �ase luni“, a �ncheiat dr. Nedelciuc. �n categoria avantajelor poate fi inclus �i faptul ca tot costul unei astfel de interven�ii este suportat de Casa de Asigur�ri de S�n�tate. Un set de materiale pentru o singur� interven�ie se ridic� la 1.300-1.400 de dolari potrivit medicilor cardiologi.
|
Autentificare
