 Scandal la Casa Albã
• dezvãluirea identitãþii unei agente CIA printr-o scurgere de informaþii dirijatã a dus la inculpare ºi demisie a unui înalt oficial de la Casa Albã • scandalul este legat de argumentaþia oficialã a administraþiei Bush pentru a justifica rãzboiul Irak •
Un mare juriu federal din Statele Unite l-a inculpat pe un oficial de rang înalt de la Casa Albã, Lewis „Scooter“ Libby, ºeful echipei de consilieri ai vicepreºedintelui Dick Cheney în legãturã cu scurgerea de informaþii prin care a fost dezvãluitã identitatea unei agente CIA, Agenþia Centralã de Informaþii. Procurorul special care a condus investigaþiile l-a inculpat pe Lewis Libby sub cinci capete de acuzare, printre care obstrucþionarea justiþiei ºi mãrturie falsã.
Însã actul de acuzare nu menþioneazã în nici un fel numele lui Karl Rove, consilierul politic al preºedintelui Bush, Rove continuînd sã rãmînã în atenþia anchetatorilor.
Purtãtorul de cuvînt al Casei Albe Scott McClellan a anunþat cã imediat dupã aflarea faptului cã a fost inculpat, Lewis Libby a demisionat din funcþie ºi a pãrãsit Casa Albã.
Una din bãtãliile ascunse dinaintea rãzboiului
Cazul dateazã din 2002, cînd Joseph Wilson, fost ambasador american, a susþinut public cã Irakul nu a încercat sã cumpere uraniu din Niger. Anterior, el fusese trimis de administraþia americanã în capitala Nigerului pentru a verifica relatãrile potrivit cãrora Irakul ar fi încercat sã cumpere uraniu din Niger. La sfîrºitul misiunii sale, el a declarat cã acestea erau false.
Declaraþia venea tocmai în momentul cînd administraþia americanã încerca sã dovedeascã cã Saddam Hussein este o ameninþare ºi cã trebuie înlãturat. La numai cîteva zile dupã, într-un articol de presã se fãcea public faptul cã Joseph Wilson fusese trimis de fapt în Niger la propunerea propriei sale soþii, Valerie Plame, care, se dezvãluia, era agentã CIA.
Ziaristul, pe nume Robert Novak, susþinea cã ar fi aflat informaþia de la doi oficiali din administraþie. În Statele Unite, divulgarea numelui unui agent secret este o faptã penalã.
Pretext pentru rãzboiul din Irak
Rãzboiul din Irak ºi justificãrile oferite de Washington la data declanºãrii lui se vor afla în centrul procesului care ar trebui, în principiu, sã urmeze inculpãrii anunþate vineri la adresa directorului de cabinet al vicepreºedintelui Dick Cheney, Lewis Libby. Procesul sãu ar trebui, în principiu, sã stabileascã dacã într-adevãr acest responsabil cu rang înalt de la Casa Albã este cel care a dezvãluit cîtorva ziariºti identitatea unui agent secret al CIA, Valerie Plame, în speranþa cã va face presiuni asupra soþului ei, fostul ambasador Joseph Wilson, oponent declarat al invadãrii Irakului.
În ianuarie 2003, pretinsele tentative ale lui Saddam Hussein de a achiziþiona uraniu din Africa - fapte contestate de Wilson - au fãcut parte din argumentaþia oficialã a administraþiei Bush pentru a justifica intrarea în rãzboi, alãturi de argumentul arsenalului de arme de distrugere în masã pe care l-ar deþine Irakul. În cele din urmã, aceste arme s-au dovedit de negãsit.
În timp ce opinia publicã americanã este din ce în ce mai scepticã în legãturã cu justeþea rãzboiuluii din Irak, iar pragul psihologic de 2.000 de soldaþi americani uciºi pe cîmpul de luptã a fost depãºit în aceastã sãptãmînã, experþii subliniazã cazul absolut unic al procesului ce va urma.
Vicepreºedintele Richard Cheney, care este, potrivit procurorului care se ocupã de anchetã, unul dintre cei trei responsabili din administraþie care l-au informat pe Libby despre adevãrata identitate a agentei CIA Valerie Plame, va fi probabil chemat în boxa martorilor de cãtre fostul sãu colaborator.
Libby a fost ºeful de cabinet al lui Cheney încã de la începtutul primului mandat prezidenþial al lui George W. Bush, în ianuarie 2001. În aceste condiþii, problema care se pune este de a determina dacã, în afarã de persoana lui Lewis Libby, însuºi vicepreºedintele ºi, prin urmare, Casa Albã poartã responsabilitatea directã pentru orchestrarea unei operaþiuni destinate sã discrediteze ºi sã elimine un martor stînjenitor ºi credibil, care respingea argumentele avansate pentru justificarea rãzboiului.
Moment neprielnic pentru Bush
Acest caz vine într-un moment neprielnic pentru preºedintele Bush. Joi, candidata la funcþia de judecãtor al Curþii Supreme, Harriet Miers, propusã de preºedintele Bush, s-a retras din cursa pentru nominalizare. Decizia de retragere a venit la capãtul unor critici aspre venite chiar din partea unor republicani care au spus cã doamna Miers nu are pregãtirea juridicã potrivitã pentru a ocupa un astfel de post.
Prin inculparea lui Lewis Libby, administraþia americanã primeºte fãrã îndoialã o puternicã loviturã de imagine, într-un moment în care actuala conducere de la Casa Albã face eforturi pentru a-ºi recîºtiga popularitatea pierdutã.
Popularitatea preºedintelui SUA, George W.Bush, continuã sã scadã, 58% dintre americani fiind nemulþumiþi de acþiunea sa, potrivit unui sondaj de opinie publicat duminicã.
Numai 39% dintre americani îl aprobã pe preºedinte, conform acestui studiu al Washington Post-ABC News, faþã de 42% în momentul sondajului din 11 septembrie.
În ceea ce priveºte etica în cadrul Administraþiei Bush, 64% dintre subiecþi estimeazã cã este la un nivel mediu sau slab, 34% o considerã bunã sau excelentã. În acelaºi timp, 69% dintre subiecþi considerã cã Lewis Libby a comis o infracþiune serioasã, iar 26% vorbesc de o infracþiune minorã sau tehnicã.
Preºedintele Bush era deja la cel mai scãzut nivel în sondajele de opinie, fapt la care au contribuit efectele produse de ciclonul Katrina, preþurile ridicate ale petrolului, rãzboiul din Irak ºi retragerea candidatei sale pentru Curtea supremã Harriet Miers.
|
Autentificare
