Parabol� �i metafor�: „Porcii care ne conduc“
• de vorb� cu protagoni�tii unei fabule politice S�mb�t� diminea��, membrii trupei de la Centro Universitario Teatrale „La Torre“ a Universit��ii Tuscia din Viterbo, Italia, au prezentat �n cadrul festivalului, o dramatizare de Rolando Macrini dup� celebra carte a lui George Orwell „Ferma animalelor“.
Spectacolul, surprinz�tor prin acurate�ea presta�iei, ingeniozitatea rezolv�rii scenice �i parcimonia mijloacelor, a constituit o esen�ial� traduc�ie dramatic� a simbolurilor transparente ale unei fabule care expliciteaz� mecanismul opresiunii �i transla�ia puterii �n societate.
S�nt, to�i nou�, veseli, bine dispu�i, �ndatoritori, politico�i, tineri, frumo�i �i mari iubitori de teatru.
„S�nt un actor al Centrului Teatral din Viterbo, organizator al acestei deplas�ri �i colaborator al colegilor mei“, spune Aldo Milea, conduc�torul trupei. Conduce de nou� ani o trup� care este �n acela�i timp �i institu�ie de spectacole �i �coal� de teatru. Au f�cut turnee �n Italia, �n Macedonia, �n Albania �i se m�ndresc cu un stagiu de lucru �i reprezenta�ii la celebrul Experimental Theatre „La MaMa“ din New York.
Fabio Porroni este �nc�ntat de faptul c� presta�ia lor a fost apreciat� �i �ine s� men�ioneze c� se simte foarte bine �i �n rolul de om �i �n cel de animal. �n definitiv, dup� cum s-a v�zut, lucrurile func�ioneaz� la fel.
�n leg�tur� cu multele rela�ion�ri cu spa�iul rusesc, model consacrat al totalitarismului epocii moderne, regizorul Rolando Macrini �ine s� precizeze: „Nu ne-am propus s� facem un spectacol politic ci unul �n esen�a lui estetic, care s� surprind� o lume aflat� �ntr-o permanent� revolu�ie, �ntr-o permanent� dorin�� de schimbare. Tonul este �nt�mpl�tor rusesc, pentru c� referirile pot fi localizate oriunde, din Cehia �n China �i a�a mai departe. Nu am urm�rit �n nici un fel o tent� politic� �i cu at�t mai pu�in o �int� de aceast� natur�.“
C�nd reporterul face observa�ia c�, la Orwell, �inta politic� este pregnant� �i o transpunere teatral�, oricum ar fi realizat�, cade inevitabil �n zona politicului, �i d� dreptate: „Altfel ar fi o denaturare de neacceptat a sensului operei. �inta politic� este implicit�“.
A surprins pl�cut sugestia, exploatarea conven�iei, acceptarea structurilor teatrale
Aceste crochiuri ale personajelor definite prin linii simple, sugestive, s�nt elocvente �i pline de plasticitate. Problemele vie�ii cotidiene, truda, conflictele, st�rile de spirit, antagonismele, afinit��ile, traumele, se reg�sesc pregnant �i veridic �n aceast� societate supus� acelora�i reguli unice ale vie�ii �i supravie�uirii. Nu a fost ignorat nici unul din elementele esen�iale ale vie�ii domestice, transferate �n lumea acestei parabole. Dar �mi exprim rezervele �i nedumeririle �n leg�tur� cu rezolvarea finalului.
Rolando Macrini m� dumire�te: „Finalul e o transgresiune a textului, �n continuarea lui, dac� vre�i. Noi am dorit ca acest final s� sugereze c� moara aceasta imens� care �nseamn� schimbarea schimb�rii, care este tot o neschimbare - pentru c� nu �nv���m nimic din istorie - s� se transforme la un moment dat �ntr-un satelit, �n ceva care iese din sfera atrac�iei gravita�ionale �i care are toate �ansele, dac� mai exist� lume �i pe alte planete, s� o �mpov�reze �i pe aceea cu eterna dorin�� de a schimba ceva ce nu va fi niciodat� schimbat“.
Prin urmare, un final deschis �i, trebuie s� recunoa�tem, destul de sceptic. Cum r�m�ne s� �l mai g�ndesc, hot�r�sc s� continui cu o �ntrebare de natur� tehnic�. Pentru c� efortul scenic impus de cele �aptezeci de minute de exploatare a imposta�iei �i a sonorit��ii, a registrelor vocale, de multe ori supralicitate, este demn de admirat.
Aflu c� performan�a se bazeaz� pe trud� �i �ndelungate repeti�ii.
Subliniez �nc� o dat� faptul c� transpunerea scenic� pe care ne-au propus-o constituie o rezolvare fericit� �i deosebit de ingenioas� a unei lucr�ri scrise pentru a fi citit� �i nu jucat� pe scen�.
Rolando Macrini expliciteaz�: „�n Albania ne-am aflat �n fa�a aceleia�i �ntreb�ri. Orwell nu a f�cut dec�t s� imprime, s� transfere g�ndul �i vocea uman� animalelor. Iar eu nu am f�cut dec�t acela�i lucru. E ca �n celebra afirma�ie rodinian� potrivit c�reia opera sculptural� este ceea ce r�m�ne dup� ce ai eliminat prisosul. R�m�ne, adic�, esen�a“.
Pentru c� �tiu c� s�nt pentru prima dat� la Piatra Neam�, �i prezen�a lor �ndrept��e�te calificativul de „interna�ional“ al festivalului nostru, �ncerc o �ntrebare de curtoazie: Cum se simt aici?
�mi r�spunde Patrizia Orvat: „S�nt extrem de fericit� pentru aceast� prim� descindere �n Rom�nia, �n frumosul dumneavoastr� ora�. Nu ne-am a�teptat la o asemenea primire �i ospitalitate din partea unor oameni, �n fond, str�ini. Ne sim�im excelent �i s�ntem extrem de ferici�i c� am avut ocazia s� particip�m la prestigioasa dumneavoastr� manifestare teatral�“.
|