 „Petrotub“, acuzat c� a mituit guvernul irakian
• pe lista societ��ilor care ar fi f�cut afaceri ilegale cu regimul lui Saddam Hussein �nc�lc�nd embargoul „Petrol contra hran�“ este trecut �i Petrotub • �n „Raportul Volcker“ se sus�ine c� reprezentan�i din conducerea „Petrotub“ ar fi dat unor �nal�i func�ionari din guvernul irakian 254.000 dolari mit� • �eful Serviciului Export, Doru M�nd�escu, recunoa�te c� s-a f�cut �n perioada amintit� o livrare de �eav�, dar sus�ine c� au existat aprob�rile ONU • ministrul de externe a declarat c� �n textul raportului oficial al Comisiei Paul Volcker nu s-ar face referire la persoane, organiza�ii sau firme rom�ne�ti • Societatea roma�can� „Petrotub“ se afl� pe lista celor 2.253 de companii din �ntreaga lume acuzate de ONU c� au �nc�lcat embargoul impus, dup� invadarea Kuwaitului de c�tre Irak, f�c�nd afaceri ilegale cu regimul dictatorului Saddam Hussein, conform informa�iilor prezentate de o publica�ie central�. Sursa citat� mai precizeaz� c�, �n conformitate cu raportul final al Comisiei independente de anchet�, coordonat� de Paul Volcker, fost �ef al B�ncii Centrale a SUA, „Petrotub“ SA Roman ar fi oferit unor �nal�i func�ionari de la Bagdad mit� 254.000 dolari pentru a livra �eav� pe pia�a amintit�. Raportul mai nominalizeaz�, al�turi de societatea roma�can�, firmele: Romtek Special Industries LTD, care ar fi oferit 225.000 dolari, UPET SA - 270.000 dolari, UPETROM 1 Mai - 409.000 dolari. �n total firmele rom�ne�ti ar fi oferit 1.225.000 dolari unor �nal�i func�ionari ai guvernului irakian. �n cazul tuturor firmelor, raportul invoc� drept surs� a acuza�iilor datele financiare ale Ministerului Petrolului din Irak. Dup� valorificarea �i�eiului, companiile ar fi returnat c�te un comision ilegal. Pe lista �n discu�ie mai este trecut� o alt� firm� rom�neasc�, respectiv PCC „Sterom“ SA, dar f�r� a se specifica vreo sum� pl�tit�.
�ntre „beneficiari“ ar fi fost �i Partidul Muncitoresc Rom�n, care ar fi primit de la Bagdad cupoane pentru un milion de barili de petrol, ce ar fi fost tranzac�ionat printr-o firm� din Emiratele Arabe Unite. Din iunie 2005, acest partid a devenit Partidul St�ngii Unite (PSU), al c�rui pre�edinte, Ilie Neac�u, fost PRM-ist, declar� c� nu �tie cine ar fi fost implicat �n aceast� afacere. Ilie Neac�u a mai declarat c� �n cazul �n care actualii membri ai PSU s-ar face vinova�i de astfel de afaceri, ei vor trebui s� pl�teasc�, �n fa�a legii, interne �i interna�ionale, pentru �nc�lcarea acesteia.
O parte dintre directorii firmelor nominalizate au recunoscut c� �n perioada amintit� se f�ceau afaceri cu Irakul. Directorul general al UPET T�rgovi�te, Mircea Constantin, a spus c�, �n perioada 1997-2003, a semnat �i onorat c�tre Irak un contract �n valoare de 3,5 milioane de dolari, dar c� ar fi respectat condi�iile impuse de ONU. �i directorul UPETROM, din perioada 2001-2003, Mircea Dumitrescu, a declarat c� societatea a derulat contracte cu Irakul, dar f�r� a furniza mijloacelor mass-media rela�ii suplimentare.
De altfel, nu este �nc� clar care ar putea fi consecin�ele pentru Rom�nia ale acestei anchete �i ce m�suri s-ar putea lua �mpotriva companiilor nominalizate �n raport, �n condi�iile �n care acestea au fost privatizate, ulterior. Anali�tii politici economici, interni �i interna�ionali, apreciaz� c� ONU va face totul pentru a impune pedepsele maxime interna�ionale cu scopul de a-�i redresa credibilitatea, care a avut mult de suferit, mai ales �n fa�a de Congresului American.
La Roman, factorii de decizie sus�in c� totul s-a f�cut legal
Surse care au lucrat �n Petrotub, la Serviciul Export, �i-au amintit despre livr�rile f�cute �n acea perioad�, dar sus�in c� nu ar fi singurul caz de penetrare a unei pie�e externe prin darea acestor comisioane. „Este arhicunoscut mai ales procedeul unor firme mici, care, pentru a putea lupta de la egal la egal cu marile corpora�ii, apeleaz� �i la alte subtilit��i. Pe pia�a interna�ional� nu se fac licita�iile extrem de corect �i atunci se apeleaz� la tot felul de mijloace, de genul comisioanelor, influen�elor politice sau influen�elor geostrategice“, au declarat sursele amintite. Acelea�i surse au sus�inut faptul c� urmeaz� a se stabili modul �n care au fost acoperite �n acte aceste comisioane, pentru c� simplii angaja�i nu aveau cuno�tin�� despre modul �n care �efii operau �n acte. „S-ar putea ca aceste comisioane s� fi fost acoperite �n acte prin inginerii financiare destul de subtile, pentru c�, �n definitiv, la cifra de afaceri a societ��ii suma de care se vorbe�te nu era prea mare, pentru c� �n anii 2000-2005 Petrotub avea o cifr� de afaceri de 150 milioane de dolari. Dac� o firm� ca «Volvo» a dat asemenea comisioane, este clar c� �i «Petrotub», ca s� supravie�uiasc�, �ntr-o perioad� destul de grea, a recurs �i el la astfel de mijloace“, au declarat sursele amintite.
Factorii guvernamentali, la presiunea ONU, vor declan�a, probabil, anchete pentru a stabili condi�iile �n care s-au f�cut livr�rile amintite �n raport. „Studiind raportul, este clar c� anumite firme, pentru a scoate profituri suplimentare, au recurs la �nc�lcarea embargoului, pentru a deschide noi pie�e, subterane. Este evident c� �i «Petrotub» spera c� prin aceast� livrare, dar mai ales prin practica comisionului dat unor func�ionari din Guvernul de la Bagdad, s�-�i redeschid� pia�a de �eav� din Irak. �i n-ar fi fost chiar de condamnat, pentru simplul motiv c� to�i concuren�i societ��ii roma�cane au procedat la fel“, au declarat acelea�i surse, care au dorit s�-�i p�streze anonimatul.
Cert este c� factorii de decizie din societate n-au fost prea vorb�re�i. Aflat �n delega�ie, actualul director al „Mittal Steel“, Ghi�� St�noiu, a aflat de la ziari�ti despre izbucnirea scandalului. „Nu �tiu despre ce scandal este vorba. Eu m� aflu �n delega�ie, nu am citit ziarele. Nu am cuno�tin�� despre aceste livr�ri. Nu �tiu nimic. Pe mine nu are de ce s�ri presa. Dac� v� �ntreb acum �n ce scutece s-a n�scut Cuza, �ti�i? Eu nu cunosc s� se fi primit vreo notificare de la ONU, pentru c� directorul general al societ��ii este Regie Paul �i nu eu“, a declarat Ghi�� St�noiu.
Nici directorul economic al societ��ii, Costache Bordei, care la data amintit� �ndeplinea aceea�i func�ie, nu a fost prea generos �n declara�ii. „Noi am avut rela�ii �i �n vremea lui Ceau�escu cu Irakul. Nu v� putem declara nimic acum. Va trebui s� vedem documentele �i s� vedem cum s-a procedat. Nu m� pot pronun�a cu nimic. V-am r�spuns, pentru c� ne cunoa�tem. Se vor face investiga�ii. Nu �tiu s� se fi primit vreo notificare de undeva privitor la acest aspect“, a precizat Costache Bordei.
Singurul care �i-a amintit de tranzac�ie a fost �eful Serviciului Export, inginer Doru M�nd�escu, cel care, la r�ndul s�u, a sus�inut c� nu are cuno�tin�� ca „Petrotub“ s� fi �nc�lcat embargoul. „�n ceea ce m� prive�te, eu nu pot dec�t s� declar c� nu cunosc s� se fi �nc�lcat embargoul. Noi am avut o singur� livrare de �eav� �n acea perioad�, a c�rei valoare nu mi-o amintesc, acum. M� aflu acas� �i nu pot s� dau mai multe detalii. Se va face o verificare a datelor �i probabil lucrurile vor fi clarificate. Eu at�t pot s� afirm: c� am fost autoriza�i de ONU pentru a face export de �eav� �n Irak. Noi nu am �nc�lcat embargoul. Se vor verifica documentele“, a declarat Doru M�nd�escu.
C�t despre eventuala translare de imagine negativ� asupra noului proprietar, Sorana Savu, de la Agen�ia „Premium“ Bucure�ti, responsabil� cu imaginea companiei „Mittal Steel“ �n Rom�nia, a spus c� nu crede c� afacerile dinainte de privatizare ar putea influen�a negativ actuala evolu�ie a firmei. „Nu se poate pune problema unui prejudiciu de imagine, care ar putea s� fie translat dinspre «Petrotub» spre «Mittal Steel», pentru c� firma are acum o alt� conducere, care nu este responsabil� de gre�elile conducerii de atunci a societ��ii“, a precizat Sorana Savu.
Dorel Romano B�rsan, fostul director al Petrotub, nu a putut fi contactat din cauza faptului c� a avut tot timpul telefonul �nchis, la acest sf�r�it de s�pt�m�n�.
„Dezmin�ire“ ministerial�
�n textul raportului oficial al Comisiei Paul Volcker, care a anchetat modul de derulare a Programului „Petrol contra hran�“, nu s-ar face referire la persoane, organiza�ii sau firme rom�ne�ti, a declarat, duminic�, �ntr-o conferin�� de pres�, ministrul afacerilor externe, Mihai-R�zvan Ungureanu. El a ad�ugat c� numele unor firme rom�ne�ti apar men�ionate �ntr-o anex� a raportului Volcker, care poate fi accesat� pe site-ul oficial al comisiei de investiga�ie cu mandat ONU. „Anexa E, care nu face parte din raportul oficial, este un catalog complet al tuturor celor 4.500 de firme care au participat la acest program, �n acest context fiind men�ionate �i companiile rom�ne�ti“, a subliniat ministrul de externe.
Ministrul a ar�tat c�, potrivit raportului Paul Volcker, mai mult de 2.200 de companii au fost implicate �n opera�iuni comerciale ilicite, mit� sau oferirea unor comisioane ilegale oficialilor regimului lui Saddam Hussein, valoarea acestora fiind de 1,8 miliarde de dolari.
„ONU se face vinovat� pentru lipsa de transparen�� a programului care a condus la manipula�ii de acest gen, concluzia implicit� fiind nevoia de reformare a secretariatului general care s-a ocupat �ncep�nd cu 1990 de derularea programului Petrol contra Hran�“, a mai spus �eful diploma�iei rom�ne.
|
Autentificare
