STA�IUNEA ARMATEI, REVENDICAT�

• patru persoane, din Israel, SUA ďż˝i Franďż˝a, au revendicat staďż˝iunea Bďż˝l��teďż˝ti • acestea susďż˝in cďż˝ sďż˝nt moďż˝tenitori ďż˝i urmaďż˝i ai lui Lazďż˝r ďż˝i David Goldhamer, care ar fi fost proprietarii staďż˝iunii • cererile nu au ataďż˝ate nici un fel de acte doveditoare • imobilele ďż˝i terenul revendicate sďż˝nt estimate de o parte dintre solicitanďż˝i la 5 milioane de dolari •

Sta�iunea B�l��te�ti este dorit� de numai pu�in de patru persoane cu domiciliul �n Israel, SUA �i Fran�a, care au formulat cereri de revendicare la prim�ria comunei. Persoanele �n cauz� sus�in c� s�nt mo�tenitori �i urma�i ai lui Laz�r �i David Goldhamer, care au fost proprietarii sta�iunii. Numai c� la Prim�ria B�l��te�ti nu au mai ajuns nici un fel de acte doveditoare, f�r� de care cererile s�nt lipsite de orice suport. Unii dintre solicitan�i, cei care au formulat cereri conform cu Legea 10/2001, ar accepta �i o compensa�ie b�neasc� frumu�ic�, �n valoare de 5 milioane de dolari.
Prima cerere, ďż˝n ordine cronologicďż˝, a fost formulatďż˝, ďż˝n 2001, de Mosbacher Arlette ďż˝i Blumenfeld Denise, cu domiciliul ďż˝n Franďż˝a, face referire la Legea 10/2001 ďż˝i prin ea se solicitďż˝ nici mai mult nici mai puďż˝in decďż˝t restituirea ďż˝n naturďż˝ a propriet��ii din comuna Bďż˝l��teďż˝ti, respectiv construcďż˝ii ďż˝i terenul aferent. Ca sďż˝-ďż˝i dovedeascďż˝ dreptul de proprietate este prezentat un „braďż˝“ al arborelui genealogic al familiei Goldhamer. Astfel, ďż˝n cererea menďż˝ionatďż˝ se precizeazďż˝ cďż˝ din cďż˝sďż˝toria lui Lazďż˝r Goldhamer cu Becca Goldhamer au rezultat trei copii: Aurelie Goldhamer, cďż˝sďż˝toritďż˝ Blumenfeld, care la rďż˝ndul ei a avut doi copii, respectiv titularii solicitďż˝rii, apoi Gerta Goldhamer, cďż˝sďż˝toritďż˝ Lupu, ďż˝i care a avut un copil Daniela, precum ďż˝i Leo Bob Goldhamer. Cďż˝t priveďż˝te cele revendicate, este vorba despre 10 hectare de teren cu toate construcďż˝iile aflate pe el. Despre imobil se spune cďż˝ a fost ďż˝n proprietatea lui Lazďż˝r ďż˝i Becca Goldhamer ďż˝i a fost naďż˝ionalizat ďż˝n 1948, fiind apoi trecut ďż˝n administrarea Ministerului Sďż˝nďż˝t��ii, Ministerul Apďż˝rďż˝rii Naďż˝ionale, etc.
Doi ani mai tďż˝rziu, ajunge la Primďż˝ria Bďż˝l��teďż˝ti ďż˝i o cerere semnatďż˝ de Sondralee Goldhamer, din SUA, nora lui Lazďż˝r Goldhamer. Obiectul revendicďż˝rii ďż˝l constituie o listďż˝ de imobile, precum ďż˝i teren ďż˝n suprafa�� de 100 de hectare, precizďż˝ndu-se cďż˝ „ďż˝n situaďż˝ia ďż˝n care nu va fi posibilďż˝ restituirea ďż˝n naturďż˝ a sus menďż˝ionatelor construcďż˝ii ďż˝i terenuri, solicit acordarea mďż˝surilor reparatorii prin echivalent, acesta din urmďż˝ fiind ďż˝n cuantum de 5.000.000 dolari - echivalentul ďż˝n lei la data pl��ii“. Solicitarea conďż˝ine date care contrazic dreptul la moďż˝tenire al solicitanďż˝ilor din Franďż˝a, ďż˝n sensul cďż˝ se precizeazďż˝ cďż˝ bunurile ďż˝n cauzďż˝ au aparďż˝inut lui Lazďż˝r Goldhamer, care a decedat ďż˝n Israel, avďż˝nd drept unic moďż˝tenitor pe Leo Goldhamer, care a decedat ďż˝n SUA, Sondralee Goldhamer fiind unica moďż˝tenitoare a lui.
Anii au trecut, legile s-au schimbat, dar Staďż˝iunea Bďż˝l��teďż˝ti a continuat sďż˝ facďż˝ ochi dulci celor care se revendicďż˝ drept moďż˝tenitori ai lui Lazďż˝r Goldhamer. Astfel, la Primďż˝ria Bďż˝l��teďż˝ti ajunge ďż˝n 2005, ďż˝n conformitate cu Legea 247/2005 de aceastďż˝ datďż˝, o notificare prin care Lidor Yaacov, domiciliat ďż˝n Israel, solicitďż˝ staďż˝iunea deoarece „ďż˝ntreaga suprafa�� de teren ďż˝i clďż˝dirile aferente au fost proprietatea socrului meu dr. Lazďż˝r Goldhamer ďż˝i a fratelui acestuia David Goldhamer pe care eu ďż˝i moďż˝tenesc“. Ca un amďż˝nunt amuzant, notificarea are ataďż˝atďż˝, probabil ca probďż˝ indubitabilďż˝, o copie a unei broďż˝uri despre terapia balnearďż˝, semnatďż˝ de L. Goldhamer.
Se poate lesne observa c� �ncurcate s�nt c�ile mo�tenirii lui Laz�r Goldhamer �i r�m�ne de v�zut cine va putea proba c� este adev�ratul lui mo�tenitor.

Dou� secole de balneoterapie la B�l��te�ti
�n 1810 principele Cantacuzino, aflat la o v�n�toare, descoper� c�teva f�nt�ni cu ap� s�rat�, astupate �i p�r�site, fapt care dovede�te c� acestea au fost cunoscute cu mult timp �nainte, fiind �ntrebuin�ate pentru utilit��i gospod�re�ti. Con�tient de valoarea terapeutic� a apei, principele se �ngrije�te de cur��area �i amenajarea f�nt�nilor �i pune bazele unei mici sta�iuni, dotat� cu dou� bar�ci din lemn pentru b�i �i un mic parc de odihn�. Cu timpul, apa e transportat� fiind folosit� �i la M�n�stirea V�ratec. Dup� 1839, profesorul Humpel, medicii Chihac, Poni, Stenner �i Konya au stabilit compozi�ia chimic� a apelor minerale: clorut� de sodiu, sulfa�i �i iod �n concentra�ie mai mare dec�t �n apele omologate ale sta�iunilor din Europa.
�n 1844 principele m�re�te capacitatea stabilimentului construind un pavilion cu 24 de camere �i mai multe cabine cu c�te dou� c�zi pentru b�i. �n 1878 doctorul Dumitru Cantemir, originar din Roznov Neam�, cump�r� proprietatea �n scopul amenaj�rii �i dezvolt�rii sta�iunii. Timp de 15 ani asigur� asisten�a medical� �i aduce importante �mbun�t��iri. Sta�iunea cuprinde 5 corpuri de cl�diri cu peste 100 de locuri de cazare �i 46 de c�zi pentru tratament. Se folosea apa din izvoarele Olga, Elena �i Cneazul �i �n timp parcul este m�rit. Apele minerale de B�l��te�ti au ob�inut la expozi�iile interna�ionale de la Paris (1900) �i Bucure�ti (1906) medalia aur.
Dup� moartea medicului Cantemir, v�duva acestuia, rec�s�torit� Arapu, cedeaz� administrarea b�ilor fiilor s�i care, cu �ncepere din 1903, le arendeaz�. Pe timpul primului r�zboi mondial stabilimentul este transformat �n spital de campanie, cl�dirile �i instala�iile deterior�ndu-se
�n 1920 familia Arapu vinde sta�iunea doctorului Goldhamer care reface instala�iile �i acord� asisten�� medical�. �n timpul celui de-al II-lea r�zboi mondial sta�iunea este �n mare parte distrus�, iar activitatea este �ntrerupt� pentru mai mul�i ani.
�n 1948 B�l��te�tii trec �n proprietatea statului, iar din 1953 b�ile �ncep din nou s� func�ioneze. �n 1964 se fac trei for�ri la ad�ncimea de 60 de metri pentru a se ob�ine un debit constant de ap�. �ntre anii 1971-1974 sta�iunea este ref�cut� �i devine permanent� cu 450 de locuri de cazare �i tratament. �n 1993, Sta�iunea B�l��te�ti este preluat� de MApN care a trecut la modernizarea bazei tehnico-materiale. Ast�zi, are trei hoteluri de categoria o stea �i unul de categoria douu� stele.
Hotelul B�l��te�ti este legat de baza de tratament �i o pensiune, iar hotelul Ozana dispune de un restaurant �i bar de zi. �mpreuun� cu hotelurile Topoli�a �i Narcisa sta�iunea are posibilitatea de cazare (�n apartamente �i garsoniere de confort I) �i de tratament pe serii de 15-18 zile a c�te 500 de pacien�i.