Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2007
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Social 26 Martie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Fetita care citeste cu degetele

Fetita care citeste cu degetele

• Ana Maria Butur� nu a v�zut lumina zilei, de c�nd s-a n�scut • �n ciuda handicapului major, ea s-a clasat pe locul VI la olimpiada judetean� de rom�n� • copila este elev� �n clasa a V-a la Scoala nr. 2 Z�nesti • ea �si doreste o imprimant� care s� tip�reasc� �n limbajul Braille • „pentru c� n-a v�zut vreodat�, nu stie ce-a pierdut“, a spus mama fetitei •

Ana Maria Butur� este un copil nevinovat, cu care soarta a fost nedreapt�. S-a n�scut dintr-o sarcin� de tripleti, pe 5 octombrie 1995. �n vreme ce ceilalti doi frati ai ei, Mihail si Alexandru, s�nt s�n�tosi, Ana Maria s-a n�scut f�r� „lumina ochilor“. Dumnezeu i-a h�r�zit s�-si duc� viata �ntr-un �ntuneric total, imposibil de dep�sit. Pentru ea nu exist� o luminit� care s� se �ntrevad� undeva, oric�t de departe. Si nici p�rintii nu mai sper� �ntr-o minune. Lumea ei e una �mbrobodit� �ntr-un negru care pe orice om de r�nd, obisnuit cu lumina, cu culorile, l-ar dobor�. Dar Ana Maria, pentru c� n-a gustat din frumusetea vietii, din bucuria de a vedea ceea ce o �nconjoar�, nu regret� c� are de dus aceast� cruce. „Pentru c� n-a v�zut vreodat�, nu stie ce-a pierdut“, ne-a spus mama fetitei, �mp�cat� si ea cu soarta celei c�reia i-a dat viat�.
Am �nt�lnit-o pe Ana Maria �ntr-o dup�-amiaz�, dup� terminarea orelor. �n cancelaria directorului Scolii nr. 2 Z�nesti ne asteptau mama si sora mai mare a fetitei. Dup� c�teva minute de discutii protocolare, a venit si Ana Maria, adus� de o parte si de alta de cei doi frati de-o seam� cu ea, gemeni identici. Ana Maria, mai �nalt� cu vreo palm� dec�t ei, purta dou� codite atent �mpletite de dimineat�. Apoi, i-am v�zut ochii, de-un albastru pur. Din p�cate, ei nu-i s�nt de nici un folos. Ochii ei s-au n�scut f�r� „viat�“. �n zadar au fost toate c�ut�rile p�rintilor, toate �ncerc�rile disperate de a o duce la cei mai renumiti specialisti pentru a o trata. Destinul a fost crud pentru familia Butur�. Un diagnostic dur avea s� se confirme de la o vizit� medical� la alta - atrofie nerv optic. Adic� nu mai e nimic de f�cut pentru ca Ana Maria s� vad� un r�s�rit de soare, un fluture, o floare, dar mai ales chipul bl�nd al mamei sale. Ne uitam �nm�rmuriti la ea si vedeam cum cei doi ochi albastri se miscau �n orbite �n zadar. Anevoie reuseai s� �ti g�sesti cuvintele �n fata sa, nestiind ce este �n mintea acestui copil urgisit. Nu reusea s� �si dea seama �n care parte a �nc�perii ne aflam. Aflase c� vrem s� scriem despre performantele ei scolare, pentru c� e a sasea pe judet la cunostinte despre limba si literatura rom�n�. I-a spus mama ei, �n c�teva cuvinte, unde eram asezati si cam cum ar�t�m. Ana Maria a z�mbit, de parc� f�cuser�m cunostint�, de parc� ne privisem �n ochi. Auzisem, �nainte s� vin� ea, c� stie s� mearg� pe biciclet�, c� b�ietii au �nv�tat-o s� urce pe scar� �n pod, c� face sotii ca toti copiii, c� st� �n poart�, atunci c�nd joac� fotbal cu fratii s�i.
Am �ncercat s� �ncheg�m o discutie pornind de la ceva vesel. Asa aveam s� constat�m c� handicapul major care o deosebeste de toti cei din jur, de ea este acceptat cu usurint�. Ne-a vorbit despre poznele de peste zi si despre pasiunea nem�rginit� pentru lectur�. Din nefericire, copila n-a avut norocul s� vad� vreodat� cum arat� o carte, ori desenele pe care le realizeaz�. Pentru ea, toate s�nt altfel dec�t pentru noi. Dar asta n-o �mpiedic� s� citesc� pe ner�suflate „Fratii Jderi“, „La Medeleni“, „Ciresarii“ si multe alte volume, ori s�-si doreasc� s� aib� c�t mai multe c�rti �n limbaj Braille, pe care s� le citeasc� pe ner�suflate. Aveam s� afl�m am�nunte uluitoare despre cum au decurs lucrurile la olimpiada de rom�n�. La faza judetean�, la unul dintre subiecte avea de comentat un citat �n care se spune „V�d codrul, p�durea...“, iar Ana Maria a exclamat - „Cum s� v�d...?“. Apoi si-a amintit de cum i-a descris mama ei p�durea si a redactat un comentariu de „parc� ar fost f�cut de cineva cu patru ochi“, dup� cum ne-a declarat directorul Scolii nr. 2 Z�nesti, Gheorghe Custur�. �n ciuda problemelor sale, Ana Maria s-a impus �n fata foarte multor copii si a reusit s� se claseze pe locul VI la faza judetean� de la olimpiada de limba si literatura rom�n�. Dup� ce a scris lucrarea �n limbajul Braille, Ana Maria i-a dictat ceea ce scrisese „pe limba ei“ unui cadru didactic care i-a supravegheat pe elevi, i-a spus unde si ce semne de punctuatie s� foloseasc� si a reusit s� fac� o lucrare foarte bun�. La o diferent� de c�teva zile, a participat la concursul „Plus/ minus poezie“, care i-a reunit pe primii 25 cei mai buni elevi de-a V-a si a VI-a la rom�n� si matematic� din judet. Din maxim 100 de puncte c�te puteau fi adunate, Ana Maria a obtinut 91. A pierdut la matematic�, pentru c� n-a putut scrie rezolvarea tuturor subiectelor �n limbajul Braille. �n clasele I-IV, Ana Maria a terminat fiecare an cu coronit� si diplom� de premiul I. Anul acesta, matematica i-a creat c�teva probleme si, pe primul semestru, a obtinut media 8, iar la francez� are media 9. �n rest, are zece pe linie. Pentru meritele sale deosebite, Inspectoratul Scolar vrea s� o ajute cu o imprimant� care s� tip�reasc� �n limbajul Braille. Au fost f�cute demersuri la un importator de electrice si electronice, dar �nc� nu s-a primit un r�spuns. Tot la initiativa ISJ, biblioteca din comun� va primi volume �n limbajul Braille, pe care le va putea �mprumuta copila. Profesorii s�nt foarte multumiti de ea. Profesoara de informatic�, Elena David, �si aminteste cu emotie de prima or� de la clasa �n care �nvat� Ana Maria. Fetita �si ia notite la fiecare or� cu ajutorul masinii la care scrie �n Braille. �n vreme ce toti cei 14 colegi ai ei erau obisnuiti cu tastatura zgomotoas�, profesoarei David i-a venit foarte greu s� predea si s� tolereze t�c�nitul continuu. Tocmai de aceea, i-a interzis s�-si mai scrie. Apoi, si-a impus s� accepte situatia si conflictul a fost dep�sit. „Are o memorie uluitoare Ana Maria. I-am prezentat o singur� dat� tastatura si a �nv�tat-o pe de rost. La ora urm�toare, mi-a scris un text perfect, f�r� nici o greseal�. Este uimitoare fetita“. Si diriginta clasei are cuvinte de laud� la adresa elevei: „Eu s�nt la sf�rsit de carier� si, p�n� acum, asa ceva n-am mai v�zut. Pentru mine este ceva extraodinar s� lucrez cu ea. S�nt at�t de multe �ntreb�ri la care copiii normali nu pot r�spunde si ea are tot timpul rezolvarea. Este foarte bine integrat� �n colectiv. Desi pare incredibil, o g�sesc frecvent sterg�nd tabla. Ana Maria face educatie fizic� si a citit foarte mult. Toate aceste performante nu ar fi posibile f�r� spijinul p�rintilor, care au renuntat la tot pentru ca ea s� fie ajutat�“.

Mama, profesorul de-acas�

P�rintii Anei Maria si-au dat seama de nenorocirea copilei la dou� luni de la nastere. Au luat la r�nd toti doctorii din tar�. P�n� la urm�, pecetea a fost pus� - Ana Maria este sortit� s� �si duc� viata �n �ntuneric. Dar ei nu s-au resemnat �n fata soartei. Mama fetitei, inginer proiectant, a renuntat la pasiunea ei si s-a d�ruit trup si suflet copilei. Este uimitor cum a reusit s�-i contureze o imagine despre lumea �nconjur�toare unui copil care n-a z�rit vreodat� ceva. A �nv�tat s� scrie �n Braille si apoi i-a predat fetitei. Ca s�-i formeze o imagine despre ceea ce este �n jurul nostru, a f�cut diverse contururi ale obiectelor din jurul s�u �ntep�nd coli de h�rtie cu ceva ascutit. „I-am conturat un ghicel. Apoi, pe culori cerate, am �ncrustat c�te o liniut�, dou�, trei si, conventional cu ea, am stabilit c� galbenului �i corespunde o linie, rosului - dou�, pentru alb - trei si tot asa. Apoi, interiorul din conturul ghicelului a prins culoare“, ne-a povestit Maria Butur�, mama copilei. La �ndemnul mamei, Ana a c�utat bastonul cerat cu trei �ncrust�turi si a colorat petalele cu alb, apoi a c�utat verdele pentru frunze si tot asa. La scoal�, desenele ei nu s�nt cu nimc mai prejos dec�t ale celorlalti colegi. A venit r�ndul orelor de geografie. Ca s� �nteleag� harta Rom�niei si formele de relief, mama i-a conturat o hart�. Pe locul muntilor a lipit muschi, la c�mpii a pus iarb� si tot asa. Ana Maria stie s� arate pe hart� dispozitia formelor geografice. Toate aceste lectii de-acas� nu ar fi fost eficiente dac� pe l�ng� mam� nu �si aduceau contributia si cei doi frati, Alexandru si Mihail. „Cu Alexandru stau �n banc�. M� ajut� foate mult, pentru c� uneori r�m�n �n urm� c�nd dicteaz� domnii profesori. El �mi spune ce s� scriu c�nd r�m�n �n urm�“, ne-a spus Ana Maria. �n zadar am �ncercat s� g�sim diferente �ntre cei doi b�ieti, Alexandru si Mihail. �ns�, Ana Maria nu-i �ncurc� niciodat�. Ea stie c� unul are vocea mai groas�, iar cel�lalt mai subtire si c� unul este mai �nalt, iar cel�lalt cu o idee mai scund. Tot timpul c�nd a vorbit despre ei le-a spus „fr�tiorii mei dr�guti“. Ei i-au f�cut un trenulet cu zece vagoane, din buc�ti de lemn, legate �ntre ele cu tabl�. �si fac laolalt� temele, �nvat�, fac pozne. „Eu pentru Ana Maria am crescut vr�biute, iepuri, porumbei si cei doi pisoi pe care �i avem acas� - Tedi si Peticut�. Ei �i plac foarte mult animalele. Si am �nv�tat-o s� cread� �n Dumnezeu. Si am certitudinea c� ceea ce face Dumnezeu este mai mult dec�t o minune. Acest copil este extraordinar. Ea nu are al saselea simt, dar lipsa vederii o compenseaz� cu celelalte. Dumnezeu �i �ntelepteste pe orbi“, a mai spus mama.

Situatii stranii

Desi Ana nu vede deloc, membrii familiei ei au fost martori la c�teva evenimente care i-au l�sat f�r� cuvinte. Fetita sustine c�, atunci c�nd a avut loc eclipsa de soare, �n urm� cu mai multi ani, a durut-o foarte tare capul si simtea ceva ca o ap�sare pe cap si umeri. „�ntr-o zi, eram �n cas� si s-a �ntrerupt curentul electric. Ana m-a �ntrebat dac� s-a luat lumina si i-am r�spuns afirmativ; dar m-am g�ndit c� o fi auzit prin cas� vorbindu-se despre asta. Dup� o vreme, a revenit curentul si ea m-a �ntrebat dac� s-a aprins becul. Atunci, m-am speriat. Nu spusese nimeni nici o vorb� despre asta. Mi-a s�rit inima de emotie, g�ndindu-m� c� poate �i revine vederea. Am mers cu ea la doctori, dar, din nefericire, nu s-a schimbat nimic. S�nt niste lucruri pe care nu ni le explic�m. �n urm� cu c�tiva ani, a decedat o m�tus� de-a noastr� �n conditii mai ciudate si, desi b�nuiam c� e moart�, nu �i g�seam cadavrul. Ana nu s-a putut linisti p�n� c�nd nu a fost descoperit�“, a povestit mama fetei.
Fetita sustine lucr�rile de control �ntr-un mod special, adaptat posibilit�tilor ei. De obicei, lucr�rile sale s�nt orale. La tezele de la matematic� dicteaz� rezultatele dup� ce colegii ei predau lucr�rile, la limbi str�ine d� r�spunsurile oral, dar precizeaz� si cum se scriu cuvintele. Va fi complicat s� reuseasc�, de la anul, s� rezolve problemele de geometrie si pe cele de chimie, pentru c� s�nt greu de transcris �n limbajul Braille, pentru a avea si ea acces la ele.
Discutiile cu fetita ar putea continua ore �n sir. Ne-a f�cut o prob� de citire si, f�r� nici o exagerare, rapiditatea citirii si dictia o aseaz� �n fata multor elevi de v�rsta ei, care n-au probleme de vedere. �si doreste un i-pod, la care s� asculte CD-uri si DVD-uri cu povesti, muzic� si opere literare. �ns�, de imprimanta care s� tip�reasc� �n Braille are mare nevoie, pentru c� �n Rom�nia putine edituri tip�resc manuale scolare �n acest limbaj. P�rintii �i cump�r� fetei manualele pe care le g�sesc, dar acestea nu au acelasi continut precum cele folosite la clas�, �ntruc�t pe piat� exist� manuale alternative si fiecare cadru didactic recomand� manualul care crede c� este mai potrivit. „Dac� ar avea acea imprimant�, noi am putea scana lectiile de la clas� si le-am scoate la imprimant� �n Braille. Dar nu putem s� facem o asemenea achizitie, nu avem nici o posibilitate financiar�“, a mai spus mama fetitei. Ea s-a interesat despre costul unui asemenea aparat, care se g�seste �n Italia, fiindu-i necesar� suma de 2.500 de euro.
Am l�sat-o pe Ana Maria cu speranta c�, �ntr-o zi, va avea acea imprimant�. �n lumea ei, de neconceput pentru noi, cei �nzestrati cu lumina ochilor. Vis�nd c�, poate m�ine, va avea mai multe conditii dec�t azi. Dar nu ne putem abtine s� nu ne �ntreb�m: oare cum viseaz� Ana Maria?

Articol afisat de 2993 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona T�RN�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective