Fetita care citeste cu degetele
• Ana Maria Butur� nu a v�zut lumina zilei, de c�nd s-a n�scut • �n ciuda handicapului major, ea s-a clasat pe locul VI la olimpiada judetean� de rom�n� • copila este elev� �n clasa a V-a la Scoala nr. 2 Z�nesti • ea �si doreste o imprimant� care s� tip�reasc� �n limbajul Braille • „pentru c� n-a v�zut vreodat�, nu stie ce-a pierdut“, a spus mama fetitei • Ana Maria Butur� este un copil nevinovat, cu care soarta a fost nedreapt�. S-a n�scut dintr-o sarcin� de tripleti, pe 5 octombrie 1995. �n vreme ce ceilalti doi frati ai ei, Mihail si Alexandru, s�nt s�n�tosi, Ana Maria s-a n�scut f�r� „lumina ochilor“. Dumnezeu i-a h�r�zit s�-si duc� viata �ntr-un �ntuneric total, imposibil de dep�sit. Pentru ea nu exist� o luminit� care s� se �ntrevad� undeva, oric�t de departe. Si nici p�rintii nu mai sper� �ntr-o minune. Lumea ei e una �mbrobodit� �ntr-un negru care pe orice om de r�nd, obisnuit cu lumina, cu culorile, l-ar dobor�. Dar Ana Maria, pentru c� n-a gustat din frumusetea vietii, din bucuria de a vedea ceea ce o �nconjoar�, nu regret� c� are de dus aceast� cruce. „Pentru c� n-a v�zut vreodat�, nu stie ce-a pierdut“, ne-a spus mama fetitei, �mp�cat� si ea cu soarta celei c�reia i-a dat viat�.
Am �nt�lnit-o pe Ana Maria �ntr-o dup�-amiaz�, dup� terminarea orelor. �n cancelaria directorului Scolii nr. 2 Z�nesti ne asteptau mama si sora mai mare a fetitei. Dup� c�teva minute de discutii protocolare, a venit si Ana Maria, adus� de o parte si de alta de cei doi frati de-o seam� cu ea, gemeni identici. Ana Maria, mai �nalt� cu vreo palm� dec�t ei, purta dou� codite atent �mpletite de dimineat�. Apoi, i-am v�zut ochii, de-un albastru pur. Din p�cate, ei nu-i s�nt de nici un folos. Ochii ei s-au n�scut f�r� „viat�“. �n zadar au fost toate c�ut�rile p�rintilor, toate �ncerc�rile disperate de a o duce la cei mai renumiti specialisti pentru a o trata. Destinul a fost crud pentru familia Butur�. Un diagnostic dur avea s� se confirme de la o vizit� medical� la alta - atrofie nerv optic. Adic� nu mai e nimic de f�cut pentru ca Ana Maria s� vad� un r�s�rit de soare, un fluture, o floare, dar mai ales chipul bl�nd al mamei sale. Ne uitam �nm�rmuriti la ea si vedeam cum cei doi ochi albastri se miscau �n orbite �n zadar. Anevoie reuseai s� �ti g�sesti cuvintele �n fata sa, nestiind ce este �n mintea acestui copil urgisit. Nu reusea s� �si dea seama �n care parte a �nc�perii ne aflam. Aflase c� vrem s� scriem despre performantele ei scolare, pentru c� e a sasea pe judet la cunostinte despre limba si literatura rom�n�. I-a spus mama ei, �n c�teva cuvinte, unde eram asezati si cam cum ar�t�m. Ana Maria a z�mbit, de parc� f�cuser�m cunostint�, de parc� ne privisem �n ochi. Auzisem, �nainte s� vin� ea, c� stie s� mearg� pe biciclet�, c� b�ietii au �nv�tat-o s� urce pe scar� �n pod, c� face sotii ca toti copiii, c� st� �n poart�, atunci c�nd joac� fotbal cu fratii s�i.
Am �ncercat s� �ncheg�m o discutie pornind de la ceva vesel. Asa aveam s� constat�m c� handicapul major care o deosebeste de toti cei din jur, de ea este acceptat cu usurint�. Ne-a vorbit despre poznele de peste zi si despre pasiunea nem�rginit� pentru lectur�. Din nefericire, copila n-a avut norocul s� vad� vreodat� cum arat� o carte, ori desenele pe care le realizeaz�. Pentru ea, toate s�nt altfel dec�t pentru noi. Dar asta n-o �mpiedic� s� citesc� pe ner�suflate „Fratii Jderi“, „La Medeleni“, „Ciresarii“ si multe alte volume, ori s�-si doreasc� s� aib� c�t mai multe c�rti �n limbaj Braille, pe care s� le citeasc� pe ner�suflate. Aveam s� afl�m am�nunte uluitoare despre cum au decurs lucrurile la olimpiada de rom�n�. La faza judetean�, la unul dintre subiecte avea de comentat un citat �n care se spune „V�d codrul, p�durea...“, iar Ana Maria a exclamat - „Cum s� v�d...?“. Apoi si-a amintit de cum i-a descris mama ei p�durea si a redactat un comentariu de „parc� ar fost f�cut de cineva cu patru ochi“, dup� cum ne-a declarat directorul Scolii nr. 2 Z�nesti, Gheorghe Custur�. �n ciuda problemelor sale, Ana Maria s-a impus �n fata foarte multor copii si a reusit s� se claseze pe locul VI la faza judetean� de la olimpiada de limba si literatura rom�n�. Dup� ce a scris lucrarea �n limbajul Braille, Ana Maria i-a dictat ceea ce scrisese „pe limba ei“ unui cadru didactic care i-a supravegheat pe elevi, i-a spus unde si ce semne de punctuatie s� foloseasc� si a reusit s� fac� o lucrare foarte bun�. La o diferent� de c�teva zile, a participat la concursul „Plus/ minus poezie“, care i-a reunit pe primii 25 cei mai buni elevi de-a V-a si a VI-a la rom�n� si matematic� din judet. Din maxim 100 de puncte c�te puteau fi adunate, Ana Maria a obtinut 91. A pierdut la matematic�, pentru c� n-a putut scrie rezolvarea tuturor subiectelor �n limbajul Braille. �n clasele I-IV, Ana Maria a terminat fiecare an cu coronit� si diplom� de premiul I. Anul acesta, matematica i-a creat c�teva probleme si, pe primul semestru, a obtinut media 8, iar la francez� are media 9. �n rest, are zece pe linie. Pentru meritele sale deosebite, Inspectoratul Scolar vrea s� o ajute cu o imprimant� care s� tip�reasc� �n limbajul Braille. Au fost f�cute demersuri la un importator de electrice si electronice, dar �nc� nu s-a primit un r�spuns. Tot la initiativa ISJ, biblioteca din comun� va primi volume �n limbajul Braille, pe care le va putea �mprumuta copila. Profesorii s�nt foarte multumiti de ea. Profesoara de informatic�, Elena David, �si aminteste cu emotie de prima or� de la clasa �n care �nvat� Ana Maria. Fetita �si ia notite la fiecare or� cu ajutorul masinii la care scrie �n Braille. �n vreme ce toti cei 14 colegi ai ei erau obisnuiti cu tastatura zgomotoas�, profesoarei David i-a venit foarte greu s� predea si s� tolereze t�c�nitul continuu. Tocmai de aceea, i-a interzis s�-si mai scrie. Apoi, si-a impus s� accepte situatia si conflictul a fost dep�sit. „Are o memorie uluitoare Ana Maria. I-am prezentat o singur� dat� tastatura si a �nv�tat-o pe de rost. La ora urm�toare, mi-a scris un text perfect, f�r� nici o greseal�. Este uimitoare fetita“. Si diriginta clasei are cuvinte de laud� la adresa elevei: „Eu s�nt la sf�rsit de carier� si, p�n� acum, asa ceva n-am mai v�zut. Pentru mine este ceva extraodinar s� lucrez cu ea. S�nt at�t de multe �ntreb�ri la care copiii normali nu pot r�spunde si ea are tot timpul rezolvarea. Este foarte bine integrat� �n colectiv. Desi pare incredibil, o g�sesc frecvent sterg�nd tabla. Ana Maria face educatie fizic� si a citit foarte mult. Toate aceste performante nu ar fi posibile f�r� spijinul p�rintilor, care au renuntat la tot pentru ca ea s� fie ajutat�“.
Mama, profesorul de-acas�
P�rintii Anei Maria si-au dat seama de nenorocirea copilei la dou� luni de la nastere. Au luat la r�nd toti doctorii din tar�. P�n� la urm�, pecetea a fost pus� - Ana Maria este sortit� s� �si duc� viata �n �ntuneric. Dar ei nu s-au resemnat �n fata soartei. Mama fetitei, inginer proiectant, a renuntat la pasiunea ei si s-a d�ruit trup si suflet copilei. Este uimitor cum a reusit s�-i contureze o imagine despre lumea �nconjur�toare unui copil care n-a z�rit vreodat� ceva. A �nv�tat s� scrie �n Braille si apoi i-a predat fetitei. Ca s�-i formeze o imagine despre ceea ce este �n jurul nostru, a f�cut diverse contururi ale obiectelor din jurul s�u �ntep�nd coli de h�rtie cu ceva ascutit. „I-am conturat un ghicel. Apoi, pe culori cerate, am �ncrustat c�te o liniut�, dou�, trei si, conventional cu ea, am stabilit c� galbenului �i corespunde o linie, rosului - dou�, pentru alb - trei si tot asa. Apoi, interiorul din conturul ghicelului a prins culoare“, ne-a povestit Maria Butur�, mama copilei. La �ndemnul mamei, Ana a c�utat bastonul cerat cu trei �ncrust�turi si a colorat petalele cu alb, apoi a c�utat verdele pentru frunze si tot asa. La scoal�, desenele ei nu s�nt cu nimc mai prejos dec�t ale celorlalti colegi. A venit r�ndul orelor de geografie. Ca s� �nteleag� harta Rom�niei si formele de relief, mama i-a conturat o hart�. Pe locul muntilor a lipit muschi, la c�mpii a pus iarb� si tot asa. Ana Maria stie s� arate pe hart� dispozitia formelor geografice. Toate aceste lectii de-acas� nu ar fi fost eficiente dac� pe l�ng� mam� nu �si aduceau contributia si cei doi frati, Alexandru si Mihail. „Cu Alexandru stau �n banc�. M� ajut� foate mult, pentru c� uneori r�m�n �n urm� c�nd dicteaz� domnii profesori. El �mi spune ce s� scriu c�nd r�m�n �n urm�“, ne-a spus Ana Maria. �n zadar am �ncercat s� g�sim diferente �ntre cei doi b�ieti, Alexandru si Mihail. �ns�, Ana Maria nu-i �ncurc� niciodat�. Ea stie c� unul are vocea mai groas�, iar cel�lalt mai subtire si c� unul este mai �nalt, iar cel�lalt cu o idee mai scund. Tot timpul c�nd a vorbit despre ei le-a spus „fr�tiorii mei dr�guti“. Ei i-au f�cut un trenulet cu zece vagoane, din buc�ti de lemn, legate �ntre ele cu tabl�. �si fac laolalt� temele, �nvat�, fac pozne. „Eu pentru Ana Maria am crescut vr�biute, iepuri, porumbei si cei doi pisoi pe care �i avem acas� - Tedi si Peticut�. Ei �i plac foarte mult animalele. Si am �nv�tat-o s� cread� �n Dumnezeu. Si am certitudinea c� ceea ce face Dumnezeu este mai mult dec�t o minune. Acest copil este extraordinar. Ea nu are al saselea simt, dar lipsa vederii o compenseaz� cu celelalte. Dumnezeu �i �ntelepteste pe orbi“, a mai spus mama.
Situatii stranii
Desi Ana nu vede deloc, membrii familiei ei au fost martori la c�teva evenimente care i-au l�sat f�r� cuvinte. Fetita sustine c�, atunci c�nd a avut loc eclipsa de soare, �n urm� cu mai multi ani, a durut-o foarte tare capul si simtea ceva ca o ap�sare pe cap si umeri. „�ntr-o zi, eram �n cas� si s-a �ntrerupt curentul electric. Ana m-a �ntrebat dac� s-a luat lumina si i-am r�spuns afirmativ; dar m-am g�ndit c� o fi auzit prin cas� vorbindu-se despre asta. Dup� o vreme, a revenit curentul si ea m-a �ntrebat dac� s-a aprins becul. Atunci, m-am speriat. Nu spusese nimeni nici o vorb� despre asta. Mi-a s�rit inima de emotie, g�ndindu-m� c� poate �i revine vederea. Am mers cu ea la doctori, dar, din nefericire, nu s-a schimbat nimic. S�nt niste lucruri pe care nu ni le explic�m. �n urm� cu c�tiva ani, a decedat o m�tus� de-a noastr� �n conditii mai ciudate si, desi b�nuiam c� e moart�, nu �i g�seam cadavrul. Ana nu s-a putut linisti p�n� c�nd nu a fost descoperit�“, a povestit mama fetei.
Fetita sustine lucr�rile de control �ntr-un mod special, adaptat posibilit�tilor ei. De obicei, lucr�rile sale s�nt orale. La tezele de la matematic� dicteaz� rezultatele dup� ce colegii ei predau lucr�rile, la limbi str�ine d� r�spunsurile oral, dar precizeaz� si cum se scriu cuvintele. Va fi complicat s� reuseasc�, de la anul, s� rezolve problemele de geometrie si pe cele de chimie, pentru c� s�nt greu de transcris �n limbajul Braille, pentru a avea si ea acces la ele.
Discutiile cu fetita ar putea continua ore �n sir. Ne-a f�cut o prob� de citire si, f�r� nici o exagerare, rapiditatea citirii si dictia o aseaz� �n fata multor elevi de v�rsta ei, care n-au probleme de vedere. �si doreste un i-pod, la care s� asculte CD-uri si DVD-uri cu povesti, muzic� si opere literare. �ns�, de imprimanta care s� tip�reasc� �n Braille are mare nevoie, pentru c� �n Rom�nia putine edituri tip�resc manuale scolare �n acest limbaj. P�rintii �i cump�r� fetei manualele pe care le g�sesc, dar acestea nu au acelasi continut precum cele folosite la clas�, �ntruc�t pe piat� exist� manuale alternative si fiecare cadru didactic recomand� manualul care crede c� este mai potrivit. „Dac� ar avea acea imprimant�, noi am putea scana lectiile de la clas� si le-am scoate la imprimant� �n Braille. Dar nu putem s� facem o asemenea achizitie, nu avem nici o posibilitate financiar�“, a mai spus mama fetitei. Ea s-a interesat despre costul unui asemenea aparat, care se g�seste �n Italia, fiindu-i necesar� suma de 2.500 de euro.
Am l�sat-o pe Ana Maria cu speranta c�, �ntr-o zi, va avea acea imprimant�. �n lumea ei, de neconceput pentru noi, cei �nzestrati cu lumina ochilor. Vis�nd c�, poate m�ine, va avea mai multe conditii dec�t azi. Dar nu ne putem abtine s� nu ne �ntreb�m: oare cum viseaz� Ana Maria?
|