Criza �n teatru �i teatrul �n criz�

Ce, Doamne, iartďż˝-mďż˝, de o orďż˝ stau ďż˝i mďż˝ gďż˝ndesc la un titlu pentru materialul acesta ďż˝i nu-mi vin decďż˝t platitudini ďż˝n minte: teatrul la rďż˝scruce; teatrul - ďż˝ncotro?; perspective dramatice contemporane ďż˝i de-alde-astea. Dar - ce ďż˝i cum sďż˝ spui despre destinul unei arte minunate aflate ďż˝n stare de crizďż˝ majorďż˝, „fa�� cu“ un festival care ar pďż˝rea sďż˝ dovedeascďż˝ tocmai contrariul conceptului crizei?
Or, atunci cďż˝nd nu ďż˝tii ďż˝ncotro s-o iei, bine e sďż˝ te ďż˝ntorci ďż˝napoi pďż˝nďż˝ te lďż˝mureďż˝ti ďż˝n ce direcďż˝ie ar trebui sďż˝ mergi. S-o luďż˝m, darďż˝, „de la patuzsopt“, ba chiar ceva mai dinapoi.

S� nu uit�m c�...
...Teatrul rom�nesc, ap�rut sub zodia scolasticului �i a spectacolului de curte, evolueaz� rapid spre func�ia sa primar�, aceea de tribun� de opinie. �ntr-o lume �n efervescen��, populat� de ne�tiutori de carte, teatrul na�ional a reprezentat ceea ce reprezint� pentru rom�nii de ast�zi televiziunea sau, de ce nu, Internetul. Genera�ia patruzecioptist� a �n�eles bine acest lucru �i l-a folosit din plin. Ceea ce spunea Filimon despre rolul mobilizator al teatrului �n limba greac� pentru preg�tirea mi�c�rii eteriste putem spune �i noi ast�zi despre teatrul secolului al XIX-lea �i mai de apoi. Detaliile ar ocupa prea mult loc �i ar for�a u�i deschise: Hora Unirii s-a c�ntat �nt�i pe o scen� de teatru; Independen�a, Primul R�zboi Mondial, toat� ctitorirea Rom�niei moderne �i toat� istoria ei a �nc�put �i a �nceput �n teatrele na�ionale.
Pďż˝nďż˝ ďż˝i perioada de relativďż˝ liniďż˝te ďż˝i prosperitate dintre rďż˝zboaie s-a reflectat ďż˝n dramaturgia ďż˝i spectacologia romďż˝neascďż˝, tocmai prin abolirea monopolului deďż˝inut de aceste instituďż˝ii de culturďż˝ ďż˝i prin diversificarea esteticďż˝, dar ďż˝i managerialďż˝ a fenomenului teatral. Literatura romďż˝nďż˝ „ardea etapele“, sincronizďż˝ndu-se cu cultura lumii.
...Apoi a venit Al Doilea Rďż˝zboi Mondial ďż˝i, dupďż˝ dezastruosul lui sfďż˝rďż˝it, ďż˝ntr-o ďż˝arďż˝ aflatďż˝ ďż˝n stare de cronicďż˝ ďż˝ovďż˝ire, noii stďż˝pďż˝ni ďż˝i instrumentatorii lor de la Moscova nu puteau sďż˝ ignore - V. Lunacearski ďż˝i epigonii sďż˝i - rolul propagandistic al acestei arte atďż˝t de deschise. S-au „primenit“ structuri, s-a luat ďż˝n stďż˝pďż˝nire gďż˝ndirea artiďż˝tilor. Azi, ei mai sďż˝nt ironizaďż˝i sau huliďż˝i pentru ceea ce au scris ďż˝i au spus. Ce se putea face?

Dreptul la fricďż˝
Unica ap�rare a artistului �n fa�a istoriei este schizofrenia social�, necesar� dedublare mai ales omului de teatru, sub zodia unei at�t de drastice schimb�ri politice �i, subsecvent, sociale. Pentru c� arta, �nainte de a fi altceva, este a unei vremi. Iar teatrul, spectacularul, este cel mai fericit, �n imediatul s�u, dar �i cel mai expus presiunilor orizontului de a�teptare.
ďż˝ntr-un fel, am fost cu toďż˝ii tributari acestei mentalit��i, dar nouďż˝ ni se recunoaďż˝te dreptul la fricďż˝ - mai bine zis, fiecare ďż˝i recunoaďż˝te sieďż˝i dreptul la fricďż˝ -, pe cďż˝nd artiďż˝tilor - nu. Exponenďż˝iali, ei trebuie sďż˝ rďż˝spundďż˝ dublei presiuni a orizontului de aďż˝teptare, cu atďż˝t mai drastic, ďż˝n totalitarism, cu cďż˝t este mai ďż˝ncďż˝rcat de reprimďż˝ri ďż˝i autoreprimďż˝ri, ďż˝i sďż˝-i mulďż˝umeascďż˝ atďż˝t pe cei ce dau comanda socialďż˝ cďż˝t ďż˝i pe cei ce o resping; ba, ďż˝ncďż˝, s-o facďż˝ fďż˝rďż˝ sďż˝ arate cďż˝ resimt dubla presiune, pentru cďż˝ ďż˝ncruntarea genereazďż˝ suspiciune. Mai adďż˝ugďż˝nd la aceasta ďż˝i „cur��enia“ ce s-a fďż˝cut ďż˝n acte ďż˝i ďż˝n conďż˝tiinďż˝e dupďż˝ 1989, ajungem la o perioadďż˝ mai greu de restituit documentar, din prisma orizontului de aďż˝teptare, decďż˝t antichitatea. ďż˝i totuďż˝i, revoluďż˝iile au obsesia propriei cronologii, cele de pďż˝nďż˝ acum au dovedit-o. Cďż˝t de ďż˝ncďż˝rcate ne sďż˝nt conďż˝tiinďż˝ele pentru a tenta o asemenea tabula rasa nu atďż˝t la nivel naďż˝ional cďż˝t la nivelul interesului fiecďż˝ruia? E poate prea devreme sďż˝ o ďż˝tim.
Cum am putea dovedi, totu�i, amintirea vreunui gest de curaj? Care este instrumentul cu care cercet�torul, chiar �n ipoteza recolt�rii m�rturiei directe, ar putea s� m�soare, s� calibreze exact adev�rul; �i, din adev�rul presupus, c�t e real �i c�t e imagina�ie? Ignorabimus.
Ce ne rďż˝mďż˝ne, ďż˝n cercetarea teatrului acelei epoci? ďż˝ansa unei munci asemďż˝nďż˝toare celei prestate odinioarďż˝ de cei ce „puricau“ operele de artďż˝, de cenzori ďż˝i politruci, prin care sďż˝ identificďż˝m... ceea ce ei n-au putut identifica, fiindcďż˝, dacďż˝ ar fi identificat ei, ar fi dispďż˝rut din text ori spectacol. Sau - culmea ironiei - ceea ce aceďż˝tia vor fi lďż˝sat, intenďż˝ionat, sďż˝ treacďż˝, din considerente care, adesea, ne scapďż˝ sau... pe care nu le putem argumenta. ďż˝i aceasta - pentru opere scrise acum cďż˝teva zeci de ani!
�ntr-at�t de cumplit a fost - �i iat� c� mai este - perversul joc pe care l-au jucat cu con�tiin�ele noaste, �nc�t falsificarea n-a avut loc numai la prezentul de atunci, mimetic, ci se extinde �i asupra prezentului �i viitorului istoriei noastre. S� �ncerc�m, totu�i.

Supunere �i opunere. Teatrul p�ndit
Karl Jaspers propune conceptul de autodomesticire ca o reacďż˝ie a instinctului de conservare la represiunea prelungitďż˝, ďż˝ntrebďż˝ndu-se dacďż˝, da sau nu, „ďż˝n urma procesului de «autodomesticire», omul ďż˝i-ar pierde forďż˝a ďż˝i disciplina, tocmai ďż˝ntrucďż˝t societatea bine organizatďż˝ ďż˝l scuteďż˝te de toate dificult��ile prin ďż˝nvingerea cďż˝rora el a devenit odinioarďż˝ om. (...) Acolo unde el ďż˝omul, nnďż˝ este constrďż˝ns sďż˝ se supunďż˝, dobďż˝ndindu-ďż˝i funcďż˝ia sa, relativ sigurďż˝, ďż˝n supunere oarbďż˝, teama se poate diminua pďż˝nďż˝ la a deveni motorul permanent al impunerii obedienďż˝ei.“
ďż˝n Romďż˝nia ceauďż˝istďż˝, naďż˝ionalismul socialist - ce sďż˝ vezi! aďż˝a se chema ďż˝i ideologia lui Hitler… - aceastďż˝ „supunere oarbďż˝“ de resortul fricii a ďż˝nsemnat pentru noi mai mult o reacďż˝ie de autosďż˝lbďż˝ticire fa�� de lumea ca lume. De aici, poate, reacďż˝ia adversďż˝ postrevoluďż˝ionarďż˝: cosmopolitismul sďż˝lbatic care, astďż˝zi, ďż˝ncepe a trezi cele trei reacďż˝ii dramatice aristoteliene de bazďż˝: ruďż˝inea, mila ďż˝i groaza. Dar pentru dramaturgia ďż˝i pentru spectacolul de teatru romďż˝nesc, a fost un ceas, dacďż˝ nu fericit, mďż˝car spornic.
Frica de teatru, de artďż˝, nevoia de a cenzura cďż˝t mai drastic faptul spectacular poate izvorďż˝ ďż˝nsďż˝ ďż˝i de aici. Sďż˝ ne punem o clipďż˝ ďż˝n postura unui asemenea activist. Ce te faci, tu, „factor responsabil“ cu un spectacol modern, pe un text - frecvent - clasic, adicďż˝ inatacabil (a se vedea celebrul „sďż˝ vie mďż˝ine tovarďż˝ul Molière ďż˝sta la mine cu secretarul de partid!“), spectacol cu un ritm antrenant, ďż˝n care interpreďż˝ii „se scďż˝lďż˝mbďż˝ie“ ďż˝n tot felul, un spectacol pe care ďż˝ie, unul, nu-ďż˝i vine sďż˝ dai doi bani, dar la care publicul se ďż˝nghesuie, rďż˝de, aplaudďż˝ mai ceva ca la vizitele de lucru, comenteazďż˝ ďż˝i… mai vine odatďż˝, cu toatďż˝ familia, cu vecinii, cu prietenii? Ba, sďż˝ptďż˝mďż˝na urmďż˝toare, ďż˝i se trimite (reflexiv-pasiv cu nuanďż˝e de ghea��) o informare cum cďż˝ la un post strďż˝in s-a comentat spectacolul ca fiind o criticďż˝ vehementďż˝ a regimului; ďż˝i te trezeďż˝ti chemat „sus“ ďż˝i ďż˝ntrebat: pďż˝i, ce-ai pďż˝zit, tovarďż˝e; unde ďż˝i-au fost ochii?!
De aici, ideea tragicomicďż˝ artei-sperietoare, a oamenilor de artďż˝ ca sabotori ai regimului, de aici ceea ce Marin Preda denumea „frica de scriitori“, convingerea cďż˝ „ďż˝tia“ (oamenii de artďż˝ ďż˝i culturďż˝, evident) nu au altďż˝ treabďż˝ decďż˝t „sďż˝ critice regimul“ instigaďż˝i de obscure „forďż˝e reacďż˝ionare“ externe. De aici, una din sursele paranoiei lui Ceauďż˝escu (ďż˝i a acoliďż˝ilor sďż˝i), care nu l-a pďż˝rďż˝sit pďż˝nďż˝ la urmďż˝, frica de „agentďż˝rili str��ni“. De aici, ideea restrďż˝ngerii pďż˝rghiilor de afirmare artisticďż˝ la un unic festival de artďż˝ „angajatďż˝“ - vai, tristďż˝ ambivalen�� semanticďż˝: angajatďż˝ ďż˝ militantďż˝ / angajatďż˝ ďż˝ mercenarďż˝. De aici, promovarea unei generaďż˝ii de scriitori, talentaďż˝i sau netalentaďż˝i ďż˝n sine, dar dotaďż˝i cu lipsďż˝ de scrupule ďż˝i mďż˝ncďż˝rime de condei, ca fiind corifei ai tďż˝mďż˝ierii generale, cu dublul scop de a potoli foamea de adulare a celor mai de sus ďż˝i de a mesmeriza conďż˝tiinďż˝ele simple ďż˝ntru acceptarea unei situaďż˝ii de fapt revoltďż˝toare. De aici, condiďż˝ionarea oricďż˝rui acces ďż˝n domeniile superioare ale culturii - fie acesta doctorat, funcďż˝ie de conducere cďż˝t de banalďż˝, ďż˝nscrierea la unele facult��i de profil, de calitatea de membru de partid.
Mintea lor ďż˝ngustďż˝ - pentru cďż˝ nu numai mentalitatea lui Ceauďż˝escu era la mijloc - nici nu putea sďż˝ meargďż˝ cu raďż˝ionamentul pďż˝nďż˝ la nivelul al doilea, acela cu „trďż˝dare sďż˝ fie, da' s-o ďż˝tim ďż˝i noi“; nu ďż˝nďż˝elegeau cďż˝ asemenea mici defulďż˝ri critice erau psihologic favorabile regimului, oferind o minusculďż˝ satisfacďż˝ie omului de rďż˝nd, senzaďż˝ia de „a-i fi pďż˝cďż˝lit“ pe cei ce conduc ďż˝i lďż˝sďż˝nd impresia democraďż˝iei. Cum nu cred ďż˝n predestinarea geneticďż˝ la paranoia, ni s-ar pďż˝rea interesant de reconstituit etapele psihozei de guvernare, pentru uzul generaďż˝iilor politice ulterioare; dar e tďż˝rziu.

Spaima de r�su' lumii
S� re�inem totu�i cele dinainte ca pe o prim� etap� a teatrului aluziei, ca form� embrionar� a teatrului rezisten�ei mai ales, �ntruc�t se leag� de orizontul de a�teptare social� (vector - de jos �n sus). altfel zis, rom�nul oricum f�cea haz de toate necazurile. Cu at�t mai mult se r�dea la teatru. Replici simple �i scrise acum mul�i, mul�i ani de autorii lor f�r� nici o leg�tur� cu caren�ele socialismului, de tipul lui:
„De mďż˝ine ďż˝ncepe foamea…“ (Camus, Caligula)
sau
„Economii, economii, Horaďż˝iu:
Fripturile r�mase de la praznic
Au fost servite reci la masa nunďż˝ii“ (Shakespeare, Hamlet)
stďż˝rneau hohote satisfďż˝cute - deďż˝i, adeseori, nescontate - din partea publicului care, fďż˝rďż˝ perspectivďż˝ culturalďż˝ sau chiar cu, vedeau ďż˝n ele aluzii la putere, la partid, la Ceauďż˝escu. ďż˝i, desigur, cu tot protestul oamenilor de teatru, alarmaďż˝i, dar ďż˝ncďż˝ntaďż˝i ďż˝i nu totdeauna nevinovaďż˝i, ele provocau iritďż˝ri paroxistice autorit��ilor. Iar dacďż˝ scďż˝paserďż˝ neobservate la vizionarea oficialďż˝, erau retezate din mers, uneori cu scene ďż˝ntregi, pentru „a nu se putea interpreta“.
Acesta era chiar motivul pentru care se organizau „vizionďż˝ri cu public“, repetiďż˝ii generale cu sala plinďż˝ ďż˝i avanpremiere: pentru a se vedea cďż˝nd, unde ďż˝i de ce rďż˝de lumea; ďż˝i foarte frecvent tocmai pďż˝rďż˝ile cele mai reuďż˝ite - vinovate sau nu - erau eliminate la premierďż˝. Fiincďż˝ erau interpretabile. Se rďż˝dea la ele - deci, nu puteau fi decďż˝t aluzii politice. Erau ele, majoritatea, reintroduse apoi pe furiďż˝ de cďż˝tre actori, dar asta era deja altďż˝ problemďż˝.
Mai sus pomenita agravare a situaďż˝iei economice, sociale ďż˝i politice oferďż˝ dramaturgilor romďż˝ni bogat material pentru piesele lor, ďż˝i ne referim, desigur, la material de genul considerat „subversiv“ de ocďż˝rmuire. ďż˝n acest aberant joc de-a hoďż˝ii ďż˝i vardiďż˝tii, la un moment dat dramaturgii par sďż˝ se fi sďż˝turat sďż˝ fie vinovaďż˝i - ďż˝i vďż˝naďż˝i - fďż˝rďż˝ vinďż˝ ďż˝i ďż˝ncep sďż˝ intre ďż˝n joc. Se adaugďż˝ la aceastďż˝ dramaturgie a aluziei - dramaturgie, nu teatru, pentru cďż˝ majoritatea pieselor „problematice“ nu apucau sďż˝ vadďż˝ lumina rampei ori mďż˝car a vitrinei - nu numai propriile insatisfacďż˝ii ale autorului ďż˝i propriul sďż˝u simďż˝ exacerbat al umorului, ci ďż˝i nevoia de a rďż˝spunde tocmai orizontului de aďż˝teptare al publicului.
N-a fost, poate, perioada cea mai fertil� ca relevan�� estetic�: e greu de spus c�te dintre piesele acestei perioade vor mai fi jucate peste cincizeci sau o sut� de ani - dac�, peste cincizeci sau o sut� de ani se va mai juca teatru; dar textul dramatic s-a obi�nuit, cum spuneam, cu pozi�ionarea lui sub zodia variabilit��ii. pe noi nu ne intereseaz� teatrul - sub multiplele lui aspecte - ca fenomen estetic, ci �ntru c�t este el ecoul, replica undei de �oc a unei epoci.

Fitilistica
Supus acestei duble presiuni a orizontului de a�teptare - comanda social� �i nevoia publicului de a g�si �n el, ca manifestare public�, supap� de defulare a propriilor insatisfac�ii, niciodat� spectacolul dramatic nu a fost, poate, sub o zodie mai vitreg�. E cu at�t mai uluitor gradul excep�ional de evolu�ie la care a ajuns, dovad� c� nimic nu stimuleaz� mai mult secre�ia valoric� dec�t constr�ngerile de orice natur� �i c� libertatea de expresie este neinfringibil� prin represiune, doar intricarea c�ilor pe care le folose�te pentru a-�i c�tiga dreptul la existen�� este mai mult sau mai pu�in anergizant�. Din chiar acest motiv, de prea pu�ine ori, �i cel mai frecvent �n textul dramatic, am putut decela m�rturii aproape incontestabile ale acestei lupte de con�tiin��.
Dar la fel de - dac� nu mai - relevant� este pozi�ia sa �n axiologia con�tiin�elor. �ntr-o perioad� �n care toate c�ile de exprimare ale opiniei publice erau confiscate, teatrul redevenise ceea ce fusese la �nceputurile sale: o tribun� a expresiei libert��ii, cu tot patosul acestei expresii de manual.
Dar toate aceste considerente pot avea, cum am mai spus, un aer oarecum neďż˝tiinďż˝ific, cďż˝tďż˝ vreme nu avem dovezi ferme ďż˝n nici un sens: oamenii de teatru se fereau sďż˝ recunoascďż˝ a fi „bďż˝gat fitile“ ďż˝n realizďż˝rile lor, iar „tabďż˝ra opusďż˝“, a „vďż˝nďż˝torilor de aluzii“, era notorie pentru suflatul ďż˝n iaurt. Pe de altďż˝ parte, dupďż˝ ďż˝nlďż˝turarea dictaturii toďż˝i s-au grďż˝bit sďż˝ treacďż˝ drept dizidenďż˝i, ďż˝mpďż˝unďż˝ndu-se cu ceea ce altďż˝datďż˝ nu mai pridideau sďż˝ nege, ďż˝ncďż˝t e strict imposibil sďż˝ mai decelezi cďż˝nd anume erau sinceri.

...Unde-am r�mas
Dupďż˝ decembrie 1989, libertatea de opinie redevenind o realitate - uneori exploatatďż˝ pďż˝nďż˝ la exacerbare - teatrul a pierdut aceastďż˝ poziďż˝ie, preluatďż˝ de mass media, de presďż˝, de jocul politic ďż˝n sine devenind fie o artďż˝ „elitistďż˝“ - pentru teatrele care, beneficiind de sponsorizďż˝ri speciale, ďż˝i pot permite un asemenea statut, fie, dimpotrivďż˝, o ďż˝njghebare cu iz comercial-bulevardier, „de turneu“, pentru cele care mai sperďż˝ sďż˝ se autoďż˝ntreďż˝inďż˝. De un statut ďż˝ncďż˝ aparte se mai bucurďż˝ ďż˝ncďż˝ teatrele din provincie, unice repere culturale locale, aflate ďż˝nsďż˝ la discreďż˝ia bugetului comunitar.
Au apďż˝rut atďż˝tea trupe noi, s-au ďż˝nmulďż˝it ďż˝colile superioare de profil, s-au diversificat modalit��ile dramatice, s-au ďż˝njghebat, mai fragile sau mai durabile, punďż˝i spre lume... Prea puďż˝ine trupe mai pot menďż˝ine echilibrul just ďż˝ntre nevoia de public (generatoare de concesii) ďż˝i imperativul categoric al calit��ii pe care ďż˝l cere nu numai tradiďż˝ia, dar ďż˝i reperele mondiale. Cele mai multe trupe sďż˝nt silite sďż˝ se ďż˝ntreďż˝inďż˝ cu piesete bulevardiere, de turneu. Cei mai mulďż˝i absolvenďż˝i (regizori, actori, teatrologi) fac dublaje de desene animate, prezintďż˝ buletinul meteo, joacďż˝ ďż˝n romtelenovele (c��iva fericiďż˝i) sau fac „tapiserie“ la programele tv cu public, visďż˝nd sďż˝-i remarce cineva ďż˝i sďż˝ ajungďż˝ producďż˝tori. Cele mai multe dintre trupele strďż˝ine care au stabilit legďż˝turi cu cele romďż˝neďż˝ti se confruntau ele ďż˝nseďż˝i cu probleme de sponsorizare cďż˝ci „no business like show business“.
Pe deasupra, teatrele, cele care mai supravieďż˝uiesc, se confruntďż˝ cu ďż˝ncďż˝ un „cancer“ strict distructiv: clientelismul. Cu ďż˝mpuďż˝inarea posturilor bugetare, necesarul de specialiďż˝ti din teatre ďż˝ncepe a fi „umplut“ cu rude, acoliďż˝i, „pile“ ale noilor comanditari de tot felul. Cďż˝tďż˝ vreme va prolifera aceasta, teatrele se vor umple cu salariaďż˝i fďż˝rďż˝ nici un interes petru instituďż˝ia pe care o deservesc - ďż˝n toate sensurile cuvďż˝ntului… - ďż˝i care nu e, pentru ei, decďż˝t suport de sinecurďż˝; ce ďż˝tiu ei ďż˝i ce-i intereseazďż˝ din problemele teatrului, ďż˝n general ďż˝i ďż˝n special?! Or, teatru fďż˝rďż˝ pasiune…

Despre ce e vorba
Dramaturgia romďż˝neascďż˝... Ieďż˝ind din zona comenzii sociale, lipsitďż˝ de factorul entuziasm care a generat atďż˝tea piese, din care destule foarte bune, dramaturgia romďż˝neascďż˝ este, practic, extinctďż˝. Piesele scrise ďż˝n perioada anterioarďż˝ lui '89 au devenit caduce nu neapďż˝rat prin conataďż˝iile ideologice, cďż˝t prin referenďż˝ial: pe cine mai intereseazďż˝ cum era viaďż˝a acum cincisprezece, douďż˝zeci de ani? Pe cei care au trďż˝it-o - nu, abia s-au descotorosit de ea, pe neaďż˝teptate, dupďż˝ ce fuseserďż˝ siguri cďż˝ vor muri ďż˝n interiorul acelei realit��i. Pe cei ce s-au nďż˝scut dupďż˝ - nici atďż˝t; copiii ďż˝tia nu mai au simďż˝ul istoriei. Recent, explicďż˝nd unor copii de vreo doisprezece ani cum erau ďż˝mbrďż˝caďż˝i cei de vďż˝rsta lor pe vremea lui Caragiale, m-au ďż˝ntrebat cu seninďż˝tate: „cďż˝nd asta, pe vremea lui Ceauďż˝escu?...“ Deci - teatrele joacďż˝ mai curďż˝nd piese romďż˝neďż˝ti interbelice sau mai vechi decďż˝t dramaturgie originalďż˝ postbelicďż˝.
Noile genera�ii de scriitori par mai fascina�i de eseu. A�i observat un fenomen? Cu c�t se g�nde�te mai pu�in, cu at�t mai multe volume de filosofie, medita�ii, maxime, eseuri apar. Probabil, fiec�rui om care g�nde�te ast�zi lucrul i se pare at�t de extraordinar, �nc�t nu se poate ab�ine s� nu-l comunice urbi et orbi. Iar dac�, printr-o �nt�mplare, un t�n�r autor ar fi interesat de genul dramatic, ar scrie probabil un scenariu de film publicitar sau de telenovel� (dac� este excesiv de serios) �i l-ar vinde unei televiziuni.
Or, Doamne, Dumnezeule, nici nu cred sďż˝ fi existat ďż˝n zona aceasta o perioadďż˝ mai fertilďż˝, mai ofertantďż˝ ca sursďż˝ de inspiraďż˝ie pentru un autor dramatic; revin la un loc comun ďż˝i zic cďż˝ nici Caragiale n-a avut noroc de asemenea vremuri ďż˝n care tragicul ďż˝i comicul se amestecďż˝ pďż˝nďż˝ la redefinire, ďż˝n care sublimul ďż˝i ridicolul se ďż˝mbinďż˝ bergsonian, ďż˝n care aparenďż˝a nu mai are pretenďż˝ia sďż˝ ascundďż˝ nici o esen��… Unde sďż˝nt comediografii care sďż˝ scrie despre ele? De ce nu scriu? Cum de ce? Pentru cďż˝ nu mai au pentru cine. Teatrul nu existďż˝ fďż˝rďż˝ receptarea imediatďż˝. Fďż˝rďż˝ public.
Sďż˝ vedem lucrurile aďż˝a cum sďż˝nt: teatrul a pierdut „rďż˝zboiul minimului efort“ ďż˝n faďż˝a televiziunii, a computerului, a tuturor metodelor digest de comunicare, relaxare ďż˝i formare quasi-esteticďż˝. A pierdut mai ďż˝ntďż˝i rďż˝zboiul cu filmul, apoi cu radioul, apoi cu televiziunea... Ne e tot mai greu ďż˝i nouďż˝, amatori de teatru, sďż˝ ne mobilizďż˝m pentru un spectacol ďż˝i, recunoaďż˝teďż˝i sincer, cďż˝nd o faceďż˝i, totuďż˝i, de cďż˝te ori nu regretaďż˝i cďż˝ aďż˝i pierdut un meci, un film, un talk-show; de cďż˝te ori nu lďż˝saďż˝i televizorul „pe ďż˝nregistrare“, ca sďż˝ gďż˝siďż˝i la ďż˝ntoarcere un indispensabil episod de telenovelďż˝? Iar cďż˝nd n-o faceďż˝i, cďż˝t de des regretaďż˝i cu adevďż˝rat?
�n perioada pre-decembrist�, c�nd mass media erau... a�a cum erau, s�lile de teatru, reci ca ghea�a, erau arhipline. Acum...
Se mai face teatru de calitate, mult ďż˝i bun, teatru adevďż˝rat. Mai sďż˝nt oameni de meserie care nu vor sďż˝ trďż˝deze aceastďż˝ frumoasďż˝ pasiune. Teatrul, ďż˝nsďż˝, adevďż˝ratul teatru, a ďż˝ncetat a mai fi un fenomen de masďż˝. A devenit o artďż˝ „pentru iniďż˝iaďż˝i“, ca opera sau muzica simfonicďż˝. Spectacolul realit��ii, un pas mai ďż˝nainte dupďż˝ „happening“, este cu mult mai imediat, mai variat ďż˝i mai absorbant.
�i atunci, teatrul a cobor�t �i el �n strad�, acolo de unde a plecat �i unde nu-i st� r�u de loc. Dar aceasta este o simpl� concesie tranzitorie. O cristalizare este necesar�, un salt structural, o redevenire. Oare, �ncotro?

...�nspre Piatra Tineretului
Cu atďż˝t mai frumoasďż˝ o asemenea tradiďż˝ie ca prezentul festival, iatďż˝, jubiliar. Pentru mine, personal, e prilejuitor de nostalgii la limita insuportabilului. Dar nici duďż˝manii n-ar putea contesta rolul lui de - ďż˝ncďż˝ un loc comun - gurďż˝ de aer proaspďż˝t sufletului nostru sufocat ďż˝i poluat de kitsch. Vivat, crescat, floreat. Totuďż˝i, deďż˝i ďż˝tiu cďż˝ necesarul de bilete a copleďż˝it mult cererea, nu mďż˝ pot abďż˝ine sďż˝ nu mai cďż˝nt o datďż˝ balada unui greier… mare: unde e publicul Teatrului Tineretului? Ne cunoďż˝team cu toďż˝ii, ne reďż˝ntďż˝lneam - cei de aceeaďż˝i vďż˝rstďż˝ - la spectacolele date de colectiv ďż˝n centrele universitare pe unde studenďż˝eam, veneam de trei, de zece ori la acelaďż˝i spectacol, cu aceeaďż˝i bucurie. Desigur, e bine cďż˝ vin la teatru oameni noi. Dar unde sďż˝nt cei vechi, intelectuali, oameni de culturďż˝ sau simpli pasionaďż˝i? Mai sďż˝nt cďż˝teva zile de festival, apoi iar vďż˝ veďż˝i plďż˝nge de monotonia oraďż˝ului. Veniďż˝i! Trimiteďż˝i-vďż˝ copiii! Mai sďż˝nt locuri, nu mai sďż˝nt… mai este loc pentru teatru ďż˝n viaďż˝a noastrďż˝.