„Teatrul n-a murit ďż˝i nu va muri“

Dou�zeci de ani pot �nsemna o via�� de om. Sau o via�� de lume. Acum dou�zeci �i... de ani, comunismul era �nc� la putere chiar �i �n b�tr�na, aristocratica Europ�. Cortina de fier, ce func�iona ca o ghilotin�, ne �mp�r�ea nu doar dup� puncte cardinale. �i totu�i, TEATRUL func�iona cu rezultate excelente �n Rom�nia, la Piatra Neam� sau aiurea. Eram sincroni �i chiar devansam Europa �n materie de teatru.
La Piatra Neam� a debutat prima edi�ie a unui festival de teatru, �n 1969, ca un reflex condi�ionat, poate, al Prim�verii de la Praga.
De atunci, interna�ionale sau na�ionale, dar oricum interesante, a�teptate cu luni de zile �nainte de un public ce m�nca teatru pe p�ine, s-au succedat edi�iile. Aici �i atunci au debutat �i s-au afirmat regizori importan�i, dramaturgi valoro�i, actori unici, scenografi plini de inspira�ie. (Adjectiv�rile s�nt inter�anjabile).
Festivalul de la Piatra Neam� a devenit, cu fiecare nou� edi�ie, nu doar o �nt�lnire de Gal�, ci o adev�rat� �COAL� DE TEATRU. O �coal� ciudat�, cu profesorii �i elevii schimb�ndu-�i dezinvolt rolurile �i locurile. C-a�a-i �n teatru.
Copii au devenit adolescen�i, adolescen�ii - tineri, tinerii - adul�i, adul�ii - mai pu�in adul�i. Printr-un miracol, �n festival, �n teatru, nimeni nu a �mb�tr�nit, ca �ntr-un basm emblematic al Teatrului Tineretului.
Chiar dac� unii au plecat pu�in, s� urm�reasc� spectacolele altei lumi. Umbra lor, �nalt� �i albastr� se �ntoarce printre noi �i noi, aparent surprin�i le rostim �optit numele, cu respect �i �ng�ndurare, cu uimire, a recunoa�tere.
Un film f�r� montaj al festivalului ar fi o produc�ie interna�ional�, cu actori vorbind nem�e�te, ruse�te, fran�uze�te, engleze�te, cu accent bostonian, �n nipon�, �n dialect toscan, ungure�te, �n mai toate limbile slave sau nordice. �n acest film regizat �i neregizat de rom�ni joac� mai to�i actorii mari ai Rom�niei, de la timide teatre de provincie, de la Na�ionale, de la academii �i universit��i de art� dramatic�. Joac� �i p�pu�i �i marionete, filmul fiind interesant �i prin democratizarea tuturor formelor �i mijloacelor de expresie. Ce film unic! S�nt convins c� ar fi vrut s�-l regizeze �i Fellini sau F.F. Coppola, care a �i f�cut o vizit�-fulger prin teatru, s� vad� ce �i cum...
Vorbele de spirit care s-au rostit pe scen�, dar, mai ales �n afara scenei, ar d�r�ma orice antologie a literelor rom�ne. De la vorbe de duh la vorbe sub�iri ca oasele de �tiuc�, de la m�nii achilice, epopeice, p�n� la neao�e trimiteri la subsol, la undergraund adic�, de la replici t�ioase ca un pumnal maur la povestiri cu sau f�r� Fe�i-Frumo�i �i Fe�e-Frumoase.
Directori, dramaturgi, regizori, scenografi, muzicieni, contabili, mae�tri de sunet, mae�tri de lumini, peruchiere, garderobiere, organizatori de spectacole, ma�ini�ti, t�mplari, tapi�eri, croitori, portari, pompieri, fierari, pictori, sufleuri, to�i actori. Adic� o via�� de lume. O via�� de om.
Dou�zeci de edi�ii. Ca la o carte bun�, ilustrat� color, un fel de enciclopedie a unui basm ce se transforma �ntr-o comedie sau o dram� dup� voia Domnului (autor, regizor, actor, spectator), o poezie, o balad� despre fii risipitori. O Evanghelie pentru c� adun� �n ea un munte de credin�� �i de generos efort. Colectiv.
Au existat �i ni�te cronicari care aveau ce privi �i comenta.
�i jurii sobre, exigente �i �ntotdeauna derutate, puse mereu �n dificultate, pentru c� trebuiau s� aleag� aurul dintr-un aliaj �i nu dintr-un amestec.
Acum, la a XX-a edi�ie, cererea de bilete e at�t de mare, �nc�t sala cochet� a Teatrului ar trebui s� se extind� c�t o Sal� polivalent�.
Semn c� TEATRUL N-A MURIT �I NU VA MURI, c� Spectatorii r�m�n �n continuare acea Armat� t�cut� �i semnificativ�, ap�r�nd cu aplauze Arta �i Visul, Adev�rul, Credin�a �i Iubirea.