Judec�torul - sincer si slobod la gur� (III)
• „�n 1993, fiind jurist la o fabric�, m-am apucat s� tin o evident� proprie si �ntr-un stil personal a legislatiei rom�ne. Am dus-o asa 10 ani. Dac� la �nceput Monitoarele Oficiale erau putine si rare, progresiv si pe nesimtite nebunia legiuitoare a cuprins toate organele din tar�, iar legislatia s-a umflat imens. La un moment dat, simtind tendinta fenomenului, am c�nt�rit acele monitoare: erau vreo dou� sute de kile. Mai apoi, am renuntat la c�ntar si le-am m�surat ca lungime de raft: acum s�nt fix 8 metri de monitoare �n bibliorafturi“ • Continu�m „navigarea“ pe site-ul personal al judec�torului Gheorghe Morosanu - www.morosanu.ro - si vom prezenta partea a doua a link-ului „Reforma Justitiei sau ce pot eu s� fac eu“. �nainte de a da „cuv�ntul“ magistratului bic�jean, trebuie s� preciz�m c�, �n ultimele zile, am primit mai multe telefoane la redactie, cititorii nostri fiind �nc�ntati de modul �n care un judec�tor, aflat �n exercitiul functiunii, face publice, chiar dac� pe Internet, problemele justitiei din Rom�nia.
„La nivel �nalt nu se vrea democratie �n sistemul juridic“
„�n sf�rsit, dac� tot am amestecat aici problemele competentelor Ministerului Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii, s� clarific�m si acest aspect. Dup� ce competentele s-au separat legal, Ministerul/ ministrul spun cu senin�tate referitor la multe probleme: nu mai este de competenta noastr�, vezi CSM. Nu e de loc asa, din dou� motive: unu, ministrul justitiei este si membru CSM, si nu unul oarecare, si s�nt sigur c� votul si cuv�ntul s�u pot conta mult �n acel organism; doi, ministrul are initiatiativa legislativ�, CSM-ul este rodul manifest�rii acestei initiative, deci foarte lesne ministrul poate propune o lege care s� rezolve problema. O asemenea propunere legislativ� s-ar putea initia m�ine, �ntr-o singur� fraz�: presedintii de instante se aleg de colectivele respective. As vrea s� v�d si eu cine s-ar opune, si cu ce argumente, la o asemenea propunere. De ce nu se face sau nu se agreaz� o asemenea propunere? S� v� spun eu: pentru c�, la nivel �nalt, guvernamental (pentru c� guvernul conduce Rom�nia, si nu cele trei puteri) nu se vrea democratie �n sistemul juridic; se vrea un sistem condus de presedinti, presedinti desemnati de CSM, CSM agreat de guvern. Si �nc� o problem�, apropo de vorba D-lui presedinte Lupascu: toate concursurile trebuie cobor�te la baz�: Ca s� vad� dac� s�nt bun de presedinte, sau pentru a fi promovat, onorata comisie trebuie s� vin� s� m� vad� la locul meu de munc�: s� constate cum conduc sedinta de judecat�, cum m� comport �n societate, cum m� comport cu justitiabilii, cu avocatii si cu colegii. Altfel, pe baza concursurilor, asa cum se desf�soar� ele acum, ar putea promova tot felul de monstri si de schizofrenici, care pot �nv�ta niste texte pe de rost. Separarea puterilor este un concept foarte teoretic. Eu am s� v� spun dou� vorbe despre egalitate, �n maniera cea mai prozaic�: Presedintii de tribunal circul� cu niste Dacii h�rbuite. La Judec�toria Bicaz, unde toti judec�torii fac naveta - 25 km, timp de 2 ani am avut sofer angajat, dar nu am avut masin�. Acum ni s-a luat si soferul, c� tot st�tea degeaba. �ntre timp, contabila sef� mi-a spus de c�teva ori, c� oricum, si dac� am avea masin�, nu ne-ar putea da benzin� pentru navet�, ci doar pentru dus corespondenta la post�, cale de 500 metri. Stie o lume �ntreag� c� parlamentarii �si schimb� anual masinile (str�ine) pentru c� s�nt uzate moral, c� ministrii circul� cu Jeep-uri din cele mai tari. Si-acum, spuneti-mi Dumneavoastr�: care egalitate? C�ti parlamentari si guvernanti circul� cu Dacii vechi, sau cu ia-m�, nene? Este un exemplu meschin? O fi. Dar este edificator pentru felul cum este tratat� justitia de c�tre celelalte puteri? Este, nu m� puteti contrazice. C�ci, dac� m� contraziceti, mai vin si cu alte argumente, referitoare la tot felul de �nlesniri si avantaje ale celorlalte dou� puteri: personal, tehnic�, diurne, afaceri c�t �ncape, nu mai spun c� afacerile s�nt coordonate din s�lile parlamentului si din birourile ministeriale (telefoane mobile pl�tite din banii nostri, am uitat s� v� spun) si trafic de influent� c�t �ncape - cine poate refuza «colaborarea» cu un parlamentar sau cu un guvernant?“, spune pe site-ul s�u, judec�torul Morosanu.
Solutii pentru o justitie „aerisit�“
�n ceea ce priveste legislatia din Rom�nia, judec�torul Gheorghe Morosanu spune clar: „Aici s�ntem �n deplin haos si balamuc, fapt remarcat de toat� lumea, de la presedintele t�rii p�n� la reprezentantii organismelor europene. �n 1993, fiind jurist la o fabric�, m-am apucat s� tin o evident� proprie si �ntr-un stil personal a legislatiei rom�ne. Am dus-o asa 10 ani. Dac� la �nceput Monitoarele Oficiale erau putine si rare, progresiv si pe nesimtite nebunia legiuitoare a cuprins toate organele din tar�, iar legislatia s-a umflat imens. La un moment dat, simtind tendinta fenomenului, am c�nt�rit acele Monitoare: erau vreo dou� sute de kile. Mai apoi, am renuntat la c�ntar si le-am m�surat ca lungime de raft: acum s�nt fix 8 metri �n bibliorafturi. Dup� zece ani de munc� (poate nu chiar inutil�) am abandonat lucrarea, nemaif�c�nd fat� volumului de munc�. Dar m-am ales cu o idee fix� si clar�: acest balamuc legislativ trebuie restructurat. Pe fiecare domeniu �n care exist� zeci si sute de reglement�ri amestecate, care se �ncalec� si se bat cap �n cap trebuie lucrat si propus a se elabora o singur� lege, scurt� si clar�, eventual si o reglementare de aplicare, nu totdeauna obligatorie. Se impune a se face �n Rom�nia ceea ce au f�cut la vremea lor �mp�ratul Iustinian, apoi Napoleon.
Justitiabilul, mai pe rom�neste, este omul care apeleaz� la justitie, are nevoie de putine lucruri, dar foarte importante, respectiv procese scurte, �ntr-un sistem de justitie mai eficient structurat;
reducerea formalismului din justitie; o procedur� desf�surat� mai pe limba lui, mai inteligibil� pentru el. Realitatea «din teren» este absolut dezam�gitoare: �nc�rc�tura de dosare este imens�, duc�nd la termene lungi, care �ntind un proces pe ani de zile; formalismul este exacerbat. S� v� dau un simplu exemplu: acum zece ani, c�nd eu am intrat in justitie, formula definitiv� pe o hot�r�re, investirea cu titlu executoriu si �ncuviintarea execut�rii se f�ceau, toate, printr-o simpl� rezolutie a presedintelui pe o cerere. Acum, aceste trei operatiuni s�nt separate �n trei etape procedurale, ultimele dou� fiind efectuate prin constituirea a dou� dosare separate. Cumplit mestesug de t�mpenie, inventat de niste presedinti cu vocatie birocratic�. Multi judec�tori, mai ales tinerii scoliti de Institutul National al Magistraturii consider� c� functia lor este o catedr� de la care trebuie s�-si exerseze stiinta asimilat� �n facultate si Institut. Cred cu t�rie c� omul simplu, nejurist, chiar asistat de un avocat, trebuie s� beneficieze, �n instant�, de un limbaj pe care s�-l �nteleag�, c� judec�torul trebuie s�-i si «traduc�» formulele tehnic-juridice, pentru ca omul s� �nteleag� ce i se �nt�mpl�. Cineva trebuie s�-i �nvete �n acest sens pe judec�tori, si s�-i mai �nvete c� stiinta acumulat� trebuie utilizat� �n preg�tirea si elaborarea hot�r�rii, si nu �n dialogul cu nejuristii. Nu-i �nvat� nimeni, dar se pare c� nici nu exist� aceast� intentie, din partea nim�nui“, mai spune judec�torul bic�jean.
|