Detalii dintr-o lectur� trist�
Spre deosebire de anii c�nd Comisia European� ne administra Rapoarte de �ar� (nu semnasem �nc� Tratatul de Aderare la UE - n.a.) �i fiecare era urmat de dispute politice aprige �i dezbateri interminabile, Raportul de Monitorizare din acest an reu�e�te cel pu�in s� nu dezbine �ara. Referirile la tonul moderat sau la caracterul exigent �i obiectiv indic� din start c� acest raport nu va mai fi o p�ine bun� de m�ncat pentru anali�tii �i comentatorii „consacra�i“. Dup� ce reprezentan�i ai grupurilor popular, ecologist �i cel al euro-parlamentarilor independen�i l-au criticat dur pe comisarul Olli Rehn, acuz�ndu-l de indulgen�� �n �ntocmirea rapoartelor pentru Rom�nia �i Bulgaria, ar cam veni c� trebuie s� fii pu�in �ui s� te apuci s� mai comentezi documentul. De comentat �i analizat s�nt altele, anume ce �anse reale s�nt ca, p�n� la prim�var�, s� rezolv�m temele restante. Aici e durerea cea mare, nu �n alt� parte. Altfel, ne �nt�lnim cu clauza de salvgardare �i mai a�tept�m un an.
Raportul �n sine este un fel de radiografie a Rom�niei pe 102 pagini, cu tot cu copert� �i cuprins. E o radiografie f�cut� cu o rigoare ame�itoare, fiind greu de crezut c� oficialilor UE le-a sc�pat, acolo, o carie, ceva. Trist este c� multe dintre nerealiz�ri �i �nt�rzieri ne s�nt amintite �ntr-una �i degeaba. N-am s� m� opresc acum asupra marilor teme, binecunoscute �i tocate pe toate p�r�ile; am s� aleg alte aspecte, aparent mai pa�nice, dar care au relevan�a lor.
Bun�oar�, spre ru�inea mea, nu �tiam c� la Guvern exist� o Unitate pentru Politici Publice. Noroc de raport c-am aflat, c�ci la ce folose�te n-au �n�eles nici oficialii Uniunii. Am priceput �ns� c� se calc� bine de tot pe picioare cu Secretariatul General al Guvernului �i Cancelaria Primului ministru, de unde rezult� o disfunc�ionalitate… perfect�. C�te or mai fi de-astea, printre tentaculele at�tor �i-at�tor agen�ii guvernamentale, poate vreun parlamentar silitor s� le �tie.
Am �nceput cu aceast� „glumi��“ din simplul motiv c� �i la birt se vorbe�te despre reforma administra�iei. C�nd vine vorba de ac�iuni concrete, descoperi c� administra�ia central� e �n permanent� cur� de �ngr�are, iar ponoasele le trag am�r��ii din administra�ia public� local�. Pe-acolo, pe sus, aproape de stratosfera corup�iei babane, fiecare func�ionar mai r�s�rit �i dezvolt� �i c�te un Cabinet personal, dar �n teritoriu nu po�i angaja sau promova un singur func�ionar f�r� autorizare de la o agen�ie central�. Adic�, vorbim �n batjocur� de-un fel de autonomie prin centralizare de-a ajuns s�-i doar� capul pe func�ionarii de la Bruxelles. Pentru cine are memoria cifrelor, ar fi de re�inut c� �n 2004, fa�� de anul precedent, cheltuielile noastre cu aparatul guvernamental au crescut cu 4,6%, iar pe prima jum�tate a acestui an s-au speriat �i exper�ii UE de cifre �i nu le-au mai publicat.
Dac� am ajuns la cifre, am c�teva din zona Justi�iei. De ani �i ani ni se imput� lungimea proceselor. Celebra fent� cu neprezentarea unui avocat e deja subiect de bancuri. Mersul greoi al instan�elor civile �i comerciale este de notorietate �i nu se schimb� nimic vizibil. Dar, despre o alt� belea nu prea am auzit vorbindu-se: fix 30% din hot�r�rile Judec�toriilor �i 20% din cele ale Tribunalelor s�nt infirmate dup� atacarea lor �n instan�ele imediat superioare. Concluziile le trage fiecare pentru sine.
Sigur, unii vor spune c� m� iau de ni�te detalii. S�nt ele detalii, nimic de zis, �ns� nu pot fi ocolite c�t� vreme fac parte din via�a noastr�. Pu�in� lume, de exemplu, �tie c� Produsul Intern Brut a crescut anul trecut �i pe baza cre�terii spectaculoase a consumului casnic, sus�inut �n principal pe creditul de consum. �i, dac� �n 2004 acest consum a crescut cu 10,8%, numai �n primele �ase luni ale acestui an a f�cut un salt de 11,7%. Parc� s-ar fi luat la �ntrecere cu Ordonan�ele de Urgen��, nu alta! Tot pu�in� lume, impresionat� sau nu de reportajele TV cu de�inu�ii care stau claie peste gr�mad�, �tie c� situa�ia din penitenciare e cam altfel. S�nt 37.635 de locuri �n pu�c�rii, �n timp ce �n august erau �nregistra�i 38.805 de „clien�i“. E limpede c� problema �ine de organizarea proast� dintr-un sistem prost croit.
A�a c�, adun�nd asemenea detalii, care scap� sau nu intereseaz�, �i se dezv�luie multe necunoscute ale Rom�niei reale, cea radiografiat� de Raportul de Monitorizare. Este o lectur� trist�, greoaie pe alocuri. Dar, o recomand (pe bune!) celor dornici s� �n�eleag� pe ce lume tr�iesc �i s� se imunizeze fa�� de povestioarele dulci despre o �ar� frumoas�, silitoare �i devreme acas�.
|