„Adevďż˝ratii profesori sďż˝nt cei care fac ceva important pentru elevi, le dau o sansďż˝ si dorinta de a ďż˝nvinge“

• un interviu cu prof. Stefan Mingiuc, directorul CSS Tďż˝rgu Neamt

Reporter: Domnule director, care au fost �nceputurile Clubului Sportiv. C�nd a fost �nfiintat?
Stefan Mingiuc: �n 1975, s-a format o catedr� de atletism, cu cinci norme. A functionat pe l�ng� Scoala nr. 2.
Rep.: C�nd s-au pus bazele �n acest amplasament?
S.M.: Aici, bazele s-au pus �n 1990. �ntre 1975 si 1978, a functionat tot pe l�ng� Scoala nr. 2. Apoi, ne-am mai mutat o dat� sediul, p�n� am ajuns la stadion. Dac� v� mai amintiti, la intrarea �n stadion era un fel de cas� unde se vindeau bilete, care a tot fost extins�. Ne f�cuser�m si noi sediul acolo, cu cancelarie, cu biroul directorului. Am r�mas acolo p�n� �n 1990, chiar si un pic dup� 1990. �n 1994- 1995 am intrat aici.
Rep.: Fostul Internat al Liceului Stefan cel Mare...
S.M.: Tin minte cďż˝ pentru reabilitare s-au cheltuit, atunci, 500 de milioane. Erau o groazďż˝ de bani.
Rep.: Cu ce ati �nceput? Unde ati ajuns?
S.M.: Am �nceput cu atletismul, cu cinci norme. Treptat s-a renuntat la niste norme de atletism si s-a completat cu fotbal si handbal. La fotbal am venit eu, �n 1978, si Aurel Tololoi, tot �n 1978. Atunci aveam atletism, fotbal, handbal. Pe parcurs, am �mbun�t�tit structura sectiilor si am introdus baseball si tenisul de c�mp adus de domnul Emil Creang�.
Rep.: Ati mai avut, o perioadďż˝, tir cu arcul.
S.M.: Da, tirul cu arcul si baseball-ul eu le-am adus… Baseball-ul este un sport foarte plďż˝cut. Un paralelism ďż˝ntre oina noastrďż˝ si celelalte. Existďż˝ tďż˝ri ďż˝n care acesta este sport national. Sďż˝nt unii, acum, care chiar spun cďż˝ nu dau materiale sportive pentru baseball si cďż˝ ar trebui scos definitiv...
Rep. C�ti elevi erau atunci, c�ti s�nt acum?
S.M.: La cele cinci norme de atletism, dacďż˝ erau 100 de elevi. Acum avem aproape 500.
Rep.: Cum functioneaz� Clubul? Sportivii s�nt luati din scolile generale, din licee?
S.M.: S�nt selectati din orasul T�rgu Neamt, mai bine zis din fostul raion T�rgu Neamt. �n plus, dac� exist� valori certe, s�nt aduse si din alte judete sau din alte zone. S�nt selectati pe baz� de aptitudini, pentru fiecare disciplin� �n parte. Normal, la baz� stau calit�tile fizice. Indiferent de tipul de sport pe care �l alegi, important e s� ai talent si calit�ti fizice.
Rep.: De c�nd s�nteti director?
S.M.: Din 1997. Am prins trei regimuri: Conventia Democratďż˝, PSD, Alianta DA.
Rep.: Care ar fi rezultatele notabile �n acesti zece ani?
S.M.: Rezultate obtinute, care ne-au scos �n lume, ar fi: atletismul prin Gheorghe Neamtu - cu Alina R�panu, tenisul de c�mp, prin Oana Creang� - antrenor prof. Emil Creang�. La nivel de fotbal, un rezultat notabil ar fi promovarea echipei Cetatea �n Divizia B. Tot notabil, ca rezultat, ar fi: promovarea copiilor Mihai Rusu la Otelul Galati, Ovidiu T�ranu - la Zal�u, Florin Sandu - la Rapid. S�nt multi. �n Divizia C, nici nu mai stiu c�ti au fost. Chiar dac� eram director, eu nu am renuntat la echip�. Aveam niste copii luati din clasa a V-a si am promovat cu ei �n Divizia C �n 2000, echipa se numea Silvex. La handbal, baza a fost familia Laz�r, profesorii Viorel si Vasilica Laz�r. Continuitate si rezultate notabile s-au obtinut cu sotii Arn�utu care au reusit dou�-trei calific�ri la nivel de serie, participare la turnee zonale, finale pe tar�. De asemenea, si promov�ri �n lotul national: Mihalschi - care joac� acum la Baia Mare, si Ciubotariu care este la Roman, cu dubl� legitimare. Mai s�nt �nc� vreo dou�-trei juc�toare care activeaz� la alte cluburi, cum ar fi P�limariu, sportiva noastr� care a jucat �n Cup�. Este o mare satisfactie, indiferent c� vorbim de fotbal, handbal, vorbim despre sportivii care apartin Clubului Sportiv Scolar T�rgu Neamt.
Rep.: Ce rezultate a avut tenisul de c�mp?
S.M.: Cu tenisul de c�mp, cel mai bun rezultat l-a avut profesorul Creang�, prin sportiva Oana Creang�, la turnee �n tar� si str�in�tate. Acum, avem un copil care a obtinut locul VI pe tar�, se numeste Isache si este elevul profesorului Ion T�ranu.
Rep.: La alte sectii?
S.M.: Nu mai avem acum. Am avut la tir cu arcul - a fost formidabil!
Rep.: De ce s-a desfiintat?
S.M.: S-a desfiintat motivat de faptul c� nu exista corespondent la seniori. De fapt, nu pl�cea. Aveam campioni nationali, probleme, medalii. Deranja mai ales deoarece eram singura sectie din judetul Neamt la tir cu arcul.
Rep.: Ati �ncurcat!
S.M.: De la noi. S-a ridicat o sectie, apoi, la R�d�uti si una la Iasi. Era frumos. �n plus, acest sport prinsese la copii, le pl�cea.
Rep.: Despre baseball...
S.M.: Baseball-ul eu l-am �nfiintat prin 1998. La ora actual�, s�ntem cei mai tari din tar� - Neamtul si Botosaniul. Domnul Serban Vasile se ocup� de echipa de baseball.

„Indiferent la ce nivel joci, sportul este sďż˝nďż˝tate“

Rep.: Domnule profesor, spuneati cďż˝ ati prins trei regimuri. Sďż˝ ďż˝nteleg cďż˝ acest Club Sportiv Scolar e „la regim“?
S.M.: Nu e vorba de regim. Depinde foarte mult de director. Am respectat si s�nt respectat de aproape toti cei care au fost inspectori generali la noi. Si asta a fost demonstrat prin sumele alocate clubului si de domnul Emil Creang�, dar si de doamna Luminita Drexler, oameni pentru care am o deosebit� consideratie si c�rora le multumim.
Rep.: Este greu sďż˝ fii director la Club?
S.M.: Dac� vrei s�-ti faci treaba ca lumea, este foarte greu. �ti neglijezi familia. �ns�, numai dac� vrei. Dac� nu vrei s�-ti faci datoria, este foarte usor: stai dou�-trei ore, dai ordine la toat� lumea. �ns� c�nd te implici �n toate - administratie, financiar, secretariat, performant� - este foarte greu.
Rep.: A devenit scump sportul?
S.M.: Acum, bani au �nceput s� apar�. Problema este alta: nu se mai face sport �n scoli.
Rep. Explicati!
S.M.: Este foarte simplu: �n primul r�nd dezinteresul care este manifestat fat� de sport, la toate nivelurile. Se manifest� dezinteres si din partea profesorilor, dar si a p�rintilor pentru aceast� disciplin�. Se pune accent pe matematic�, fizic�, calculator. Asta conduce la obezitate, boli care de-a lungul timpului se cronicizeaz�.
Rep.: Ne dati un exemplu?
S.M.: �nainte, c�nd eram mic, eram obligat s� postesc. Regimul acela era formidabil - indiferent ce m�ncam noi pe vremea aceea. Iar acum se recomand� acest lucru. Munca de tar� - tot timpul f�ceai miscare - ceea ce �ti creeaz� niste atitudini folositoare mai t�rziu �n viat�.
Rep.: Deci, pe copii nostri �i tenteaz� altele.
S.M.: �i tenteaz� calculatorul, discoteca. Nici nu stiu s� selecteze - asta este mai grav - iau ce-i mai r�u. D�m vina pe v�rst�, �ns� �n spate trebuie s� stea tot timpul p�rintii. Pe noi ne deranjeaz� si altceva. �nainte, pe vremea comunistilor, f�ceai sport, �ti d�deau o bucat� de p�ine, erai fixat undeva. Acum, nu-l mai angajeaz� nimeni pe sportiv. Un privat nu-l angajeaz� c� a fost fotbalist. Acum, s-a pierdut si asta. Dac� esti bun, joci la echipa aia, primesti bani c�t te tin picioarele, dup� aceea, gata. Dac� nu-ti faci �ntre timp scoala, o afacere, esti terminat.
Rep.: Poate de asta pentru p�rinti sportul nu reprezint� o sigurant�?
S.M.: Dar, indiferent la ce nivel joci sportul este s�n�tate. Nu se respect� programul de educatie fizic�. Au acolo niste programe de exercitii fizice, de acrobatic�, niste baremuri - m�car alea s� fie respectate. Asta �nseamn� viat�, prelungirea vietii. Vina este inclusiv a profesorilor, care au ap�rut pe band� si care nu s�nt buni pedagogi. Un profesor, �n afar� de teorie, trebuie s� aib� niste calit�ti - s� fie un bun pedagog, s� aib� tinut�, s� aib� prestant� care impune respect copilului.

„La noi, ďż˝ncďż˝ mai existďż˝ mentalitďż˝tile vechi“

Rep.: Apropo de performant� si realiz�ri, ce p�rere aveti de noua sal� de sport?
S.M.: �n 1972, c�nd am venit aici, am luat t�rgul la picior, cu scopul de a c�uta si g�si o sal� �n care s�-mi desf�sor activitatea, �mi doream s� �nfiintez o echip� de fete - acesta a fost visul meu. Nu am g�sit nici o sal�, iar toate posturile de profesori erau ocupate de fostii �nv�t�tori care deveniser� profesori de educatie fizic�. Prima sal� de sport a ap�rut la Liceul Agroindustrial - un lucru formidabil realizat de profesorul Emil Creang�. A ap�rut, apoi, cea de la stadion.
Rep.: Cea a PSD-ului...
S.M.: Nu conteaz� asta, important e c� exist� �n T�rgu Neamt, oamenii de aici s-au str�duit si au realizat-o. Acum, sub Alianta DA, s-a construit o sal� mai mare dec�t a PSD-ului. Nu conteaz� cine a adus-o. �ns�, se pune problema s� si lucr�m.
Rep.: Avem trei s�li de sport �ntr-un or�sel.
S.M.: Deci, avem toate conditiile pentru a lucra. Avem internat, avem cantinďż˝, deci avem toate conditiile. Folosind banii care se alocďż˝, indemnizatiile, putem sďż˝ aducem niste copii talentati, sďż˝ le oferim masďż˝, casďż˝, scoalďż˝.
Rep.: Vorbiti-ne despre cantin�, una dintre realiz�rile dumneavoastr�.
S.M.: ďż˝n activitatea sportivďż˝ ani de zile, am plďż˝tit la restaurante masďż˝, cazare etc. Una dintre ideile pe care le-am avut cďż˝nd am preluat functia a fost aceea de a rezolva problema cazare-masďż˝. Am ďż˝nceput usor si trebuie sďż˝ remarc faptul cďż˝ am fost sprijinit foarte mult de inspector general de atunci, Emil Creangďż˝. Am obtinut aprobarea din partea ministrului de a transfera din inventarul Liceului „Stefan cel Mare“ ďż˝n cel al Clubului Sportiv Scolar a cantinei si a unei scďż˝ri a internatului. Aceastďż˝ aprobare s-a obtinut ďż˝n urma unui memoriu, ďż˝n care am precizat tot ceea ce este nevoie. Unii au acceptat din start. La cantinďż˝ mďż˝nďż˝ncďż˝ toti copiii care sďż˝nt arondati Colegiului „Stefan cel Mare“, Colegiului „Ion Creangďż˝“.
Rep.: Cazarea?
S.M.: Cazarea este �n �mbun�t�tire, anul acesta. Este vorba despre 20 de garsoniere, cu buc�t�rie, toalet�. Am schimbat tot: instalatiile sanitare, electrice, am igienizat - totul este la standardele cele mai �nalte, tip hotel. Trebuie s� mai cump�r�m televizoare.
Rep.: Conditii existďż˝. Rezultate vor veni?
S.M.: Asta conteaz�. Chiar dac� rezultatele nu vor ap�rea �n doi ani de zile, c�t mai s�nt eu director, �ns� s�nt convins c� ele vor veni.
Rep.: Domnule director, s�ntem �n UE. Credeti c� prin evolutia acestui Club s�ntem pe linia integr�rii �n UE, din punctul de vedere al conditiilor, al preg�tirii profesionale?
S.M.: Pentru prima dat�, clubul a iesit �n afara granitelor �n perioada c�t am fost eu director - si echipa de fotbal, si cea de handbal, si baseball-ul - �n Italia, �n Franta, Spania, Olanda. P�rerea mea este c� nu exist� diferente la nivel de copii. Afar�, copilul particip� benevol - participarea este constientizat�, �n timp ce la noi este fortat�. Atunci c�nd un copil vine la club, toat� lumea trebuie s� fie constient� c� acesta trebuie s� lucreze - si familia, si scoala, si profesorii.
Rep.: Salarizarea profesorilor?
S.M.: S� facem un calcul: la aproape 40 de ani de activitate, ai 12 milioane salariu, la care se adaug� sportul de vechime, gradatia, �ns� f�r� impozit. Ce faci cu acesti bani?! Ai familie, ai probleme.
Rep.: Asta e!
S.M.: �n exterior, exist� civilizatie. La noi, �nc� mai exist� mentalit�tile vechi. Noi nu lucr�m cu obiecte, ci cu viitori oameni. Iar asta este cea mai mare greseal� care se face si �n scoal� si peste tot. Adev�ratii profesori s�nt aceia care fac ceva important pentru elevi, dau copilului o sans�, dorinta de a �nvinge.
Rep.: Domnii Mihai Rusu si Lic� M�rculet - t�rgnemteni si patroni de frunte ai urbei, de fiecare dat� c�nd venea vorba despre fosta lor viat� sportiv�, nu aminteau at�t despre meciuri sau performante, c�t de dumneavoastr� ca pedagog. Ei v� s�nt foarte recunosc�tori pentru ceea ce i-ati �nv�tat ca drum �n viat�.
S.M.: Mďż˝ bucur foarte mult, sincer.
Rep.: Ultima �ntrebare, domnule profesor: care s�nt perspectivele acestui club?
S.M.: Asa cum am mai spus, termenii din legea asta nou� deranjeaz�. Astept o sedint� cu toti directorii de cluburi sportive din tar� - pentru c� noi am fost judet pilot - si am s� vorbesc despre faptul c� adev�ratul sport de performant� a fost f�cut prin cluburile sportive, nu prin liceele cu program sportiv. Acesta este unul dintre obiective: rec�p�tarea statutului care i se cuvine acestei forme de �nv�t�m�nt. S�nt convins c�, �n decurs de c�tiva ani - prin dotarea care exist�, prin s�lile de sport care exist�, prin Centrul de excelent� �n domeniul fotbalului ale c�rui baze au fost puse de aproximativ doi ani si unde vor veni copii de valoare din toat� Moldova, prin promovarea �n divizia B a echipei de handbal, prin sponsorii care vor fi atrasi - �n 4-5 ani de zile, va creste valoarea acestui Club Sportiv Scolar.