M�ritisul, doar pentru majori
• potrivit unei noi initiative legislative, v�rsta minim� a tinerilor care vor s� se c�s�toreasc� va fi, de acum, cea de 18 ani • aceasta este o noutate pentru fete care, p�n� de cur�nd, se puteau c�s�tori la numai 16 ani • legea accept�, �ns�, si dispens� de v�rst�, �n cazul fetelor cu v�rste �ntre 14 si 16 ani, cu conditia s� fie corespunz�tor dezvoltate fizic si intelectual, �n vederea procre�rii • tiganii nu se supun acestor reguli • S. T�RN�, L.ILISESCU
V�rsta minim� pentru c�s�torie va fi de 18 ani, at�t pentru b�rbati, c�t si pentru femei. Initiativa legislativ� vizeaz� modificarea Codului Familiei, valabil �n Rom�nia din 1953. Vechiul text stabilea c� „b�rbatul se poate c�s�tori numai dac� a �mplinit v�rsta de 18 ani, iar femeia dac� a �mplinit 16 ani“. Era prev�zut� si posibilitatea c�s�toriei la 15 ani pentru femei, pentru „motive temeinice“ si doar cu �ncuviintarea familiei si a autorit�tilor. �n locul acestor texte, juristii au acceptat s� fie trecut un singur alineat, valabil at�t pentru b�rbati, c�t si pentru femei: „V�rsta minim� de c�s�torie este 18 ani“.
Odat� cu modificarea v�rstei minime, s-a schimbat si modul de contestare a paternit�tii, �n sensul c� actiunea poate fi pornit� de oricare dintre soti si poate fi continuat� de mostenitorii acestora.
Noua modificare �n Codul Familiei, desi urm�reste interzicerea c�s�toriilor �ntre tineri cu v�rste foarte fragede, de multe ori copii �n toat� regula, nu reuseste s� schimbe obiceiurile dintre tigani.
P�n� acum, �n cazul �n care voiau musai s� se c�s�toreasc�, fetele cu v�rste cuprinse �ntre 14 si 16 ani si b�ietii cu v�rste �ntre 16 si 18 ani erau obligati solicite dispens�. Pentru a obtine aceast� derogare, tinerii trebuiau s� se prezinte la Serviciul Medicin� Legal�, pentru a fi supusi unui control medical care s� ateste dac� ei s�nt dezvoltati corespunz�tor din punct de vedere fizic si intelectual si dac�, mai ales �n cazul fetelor, starea fizic� si dezvoltarea organelor genitale externe, le permite s� procreeze, s� duc� o sarcin� si s� nasc� f�r� riscuri.
„�n serviciul nostru s-au prezentat doar fete pentru efectuarea de astfel de expertize medicale, �n vederea obtinerii dispensei de v�rst�. Nu ne-am confruntat cu foarte multe astfel de situatii, poate am avut un caz pe lun�. Toate tinerele care au solicitat o astfel de consultatie medical�, �n vederea obtinerii dispensei de v�rst� pentru c�s�torie, au trecut cu bine de acest test. Nu au fost situatii �n care s� se constate c� fetele nu au dezvoltarea fizic� si psihic� necesar� pentru a se c�s�tori, a concepe si naste copii. De altfel, cele care au asa grab� s� se m�rite si cer dispens� de v�rst� au de cele mai multe ori o situatie special� - s�nt gravide �n lun� mare, nu mai pot face avort, iar familia le oblig� s� se m�rite, chipurile s� nu se fac� de rusine. �n 75% din cazurile care s-au prezentat la noi pentru a obtine dispens� pentru m�ritis, despre asta era vorba. Nu am avut niciodat� solicit�ri de dispens� de v�rst� �n cazul tiganilor, ei au alte reguli“, a precizat doctorul Serghei Ciuchilan, din cadrul Serviciului Medicin� Legal� Neamt.
Victor St�nescu, bulibasa de Piatra Neamt si zonele limitrofe, a declarat c�, �n comunitatea rrom� pe care o conduce, c�s�toriile se desf�soar� dup� legi nescrise. Tot el sustine c�, de obicei, tig�ncusele se c�s�toresc �n jurul v�rstei de 17-18 ani. „Noi tinem fetele �n fr�u. Nu se �nt�mpl� ca �n alte zone din tar�, pe unde copile de 12-13 ani s�nt obligate s� se m�rite. Eu asa am mostenit de la tat�l meu, Polo St�nescu, care a fost regele tiganilor, s� l�s�m fetele s� se coac�; s� �nvete a g�ti, iar apoi s� le d�m la m�ritat. Asta nu �nseamn� c� nu pot fi logodite mai devreme. Dar este interzis ca logodnicii s� stea �mpreun�, p�n� c�nd nu se c�s�toresc cu adev�rat“, a povestit bulibasa Victor St�nescu.
„Am v�zut un br�dulet, la anu'-l fac pom de iarn�“
Logodna la tiganii nomazi const� �n alegerea norei de c�tre p�rinti b�iatului. Ca s� fie totul bine, ei se orienteaz� astfel �nc�t familia care are b�iat de �nsurat si cea care are o fat� bun� de m�ritat s� fie la acelasi nivel din punct de vedere al avutiei. „Eu am b�iat si s�nt obligat s�-i fac cas�. Un alt tigan are fat� si, dac� mie �mi place de fata lui, pot s� merg s� i-o cer de nor�. �i zic «Am v�zut un br�dulet, la anu'-l fac pom de iarn�», adic� s�nt dispus s� fac logodna, iar nunta o l�s�m p�n� mai cresc si fata, dar si b�iatul. Dac� tat�l ei e multumit de situatia b�iatului - i se spune ce avere are, iar dac� p�rintii fetei i-au f�cut zeste, de unele, de altele, facem treaba. Avem si noi pretentiile noastre. Nu lasi b�iatul, ori fata s� se c�s�toreasc� doar pentru c� s-a g�sit un partener frumos. Trebuie s� aib� si oleac� de cheag. Fiecare se �ntinde c�t �l tine plapuma. Bogati cu bogati, cei mai s�r�cuti cu cei mai s�r�cuti. S�nt b�ieti de 23-24 de ani care nu s-au �nsurat pentru c� trebuie s� astepte s� creasc� fetele. �n alte zone din tar�, b�ietii se �nsoar� pe la 14 ani. La noi s�nt l�sati s� se fac� b�rbati. La fel si cu fetele, s�nt l�sate s� creasc�. Nu ar fi p�cat s� ia un b�iat o fat� care nu stie a g�ti, nu si-a tr�it copil�ria? S�nt si fete de 25 de ani, nem�ritate, pentru c� n-au g�sit b�ieti pe potriva lor“, a mai spus bulibasa Victor St�nescu.
Certificatul de c�s�torie, �nlocuit cu zah�rul de pe picior
Tiganii nomazi din Piatra Neamt, Roznov si S�vinesti nu stau �mpreun� dup� ce p�rintii lor �i logodesc. Petrecerea de logodn� poate tine o zi sau trei si se face �n familie si cu participarea c�torva prieteni. �ntruc�t logodnici s�nt de v�rste fragede, acestia nu r�m�n �mpreun� dup� �ncheierea distractiei, ci doar „sortiti“ unul altuia, dar se �ntorc la casele p�rintesti si se mut� �n acelasi c�min c�nd se apropie de v�rsta de 17-18 ani. „Noi nu facem certificate de c�s�torie. Si la noi nu exist� divort, desp�rtire. S-ar duce vestea despre o familie care s-a desp�rtit cum s-a dus despre fotbalistul Adrian Mutu. Doamne fereste s� moar� unul dintre soti, ca s� se despart�, �n rest, �mpreun� pe viat�. Iar �n locul actelor de c�s�torie, la noi se face treaba cu zah�rul. Se pune zah�r pe piciorul miresei si pe cel al mirelui si m�n�nc� unul de pe piciorul celuilalt. Acesta este cel mai sf�nt leg�m�nt. C�t despre cearsaful din noaptea nuntii, s-a renuntat la el. Consider�m c� a fost un obicei rusinos si nu-l mai respect�m“, a mai spus Victor St�nescu.
�n Piatra Neamt, Roznov si S�vinesti tr�iesc circa 5.000 de tigani nomazi. Ca s� fie �n r�nd cu lumea, pe 8 martie, tig�ncile din aceast� etnie au fost r�sf�tate cu flori de c�tre partenerii lor. Consoarta bulibasei a primit de la Victor St�nescu un cosulet cu flori, iar pe sear� au pus mas� mare si si-au invitat si copiii.
|