adelin_antonescu
Data �nscrierii: 24/Dec/2006 Mesaje: 5
|
Trimis: Duminic�, 24 Dec 2006 12:47 Titlul subiectului: MISCAREA LEGIONARA versus FRANCMASONERIA SI COMUNISMUL (3-5) |
|
|
|
�i, totodat�, nici nu v�d cum ar fi putut legionarii s� aibe interes de-al suprima pe Nicolae Iorga. Adic� pe cel care, de la tribuna Parlamentului, �n �edin�� public� a Camerei Deputa�ilor, �i acuza, cu argumente, pe Evrei de „tentativ� de asasinat care se face �mpotriva noastr� ca na�iune dominant�, de c�tre acei cari �mbrac� formele cele mai vulpine ca s�-�i arate dorin�a de a fi bunii no�tri fra�i”62.
62 Nicolae Iorga, �n Chestia manifesta�iilor studen�e�ti, Discurs rostit �n �edin�a din 17 decembrie 1909 a Camerei Deputa�ilor, �n Nicolae Iorga, Discursuri Parlamentare, vol. I-iu, partea I-a, Editura Bucovina, I.E. Torou�iu, Bucure�ti, 1939, pag. 362, [D.P.v.I.p.I]
�i care, de la aceea�i tribun�, dizerta despre, „acea fireasc� leg�tur�, (�ntre agita�ia socialist� �i tendin�a evreiasc� de a avea la noi mai mult dec�t toat� averea noastr�, dec�t tot creditul nostru, dec�t toat� �nr�urirea asupra vie�ii noastre politice”63.
63 Nicolae Iorga, Chestia agita�iilor evreie�ti, Discurs rostit �n �edin�a din 11 februarie 1910 a Camerei Deputa�ilor, �n [D.P.v.I.p.I], pag. 392
Pot �ns� crede c�, dac� Evreii ajunseser� st�p�nii Statului sovietic, iar N.K.D.V.-ul (K.G.B.-ul) este Organ de Stat, teza potrivit c�reia Traian Boieru (�eful asasinilor fizici ai marelui savant Rom�n) era, de fapt, agent sovietic, infiltrat �n Mi�care ca membru cu scopul de a o compromite, nu �ine deloc de domeniul fanteziei.
Am amintit undeva c� legionarismul, ca dealtfel orice este omenesc, nu are cum s� fie suspus p�catului. Are, fire�te, virtualier cuprins� �n �ns�i fiin�a sa intrinsec�, posibilitatea de a p�c�tui.
��i m�rturisesc c�, m� fr�m�nt� �i m� contrariaz� un text, despre „politicianii rom�ni cari, bine pl�ti�i, pretind c� nu exist� problem� jid�neasc�”64 dar sub protec�ia c�rora, comercian�ii Evrei i-au ruinat, �n sumedenie de zone ale ��rii, pe cei Rom�ni65.
64 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 95
65 ibidem
Este �ncredin�at h�rtiei de �nsu�i Codreanu. �n Pentru Legionari. La pagina 95.
Nu l-am g�sit, eu unul cel pu�in, comentat de absolut nimeni. Din nici o tab�r� sau oriunde altundeva.
Iat�-l: „Acestor politiciani, a c�ror tr�dare fa�� de neam este a�a de �ngrozitoare, dac� sunt vii, neamul va trebui s� le scoat� ochii; dac� sunt mor�i, va trebui s�-i scoat� din morminte �i s� le dea foc ciolanelor, �n pie�ele publice. Pe copiii �i nepo�ii lor, neamul va trebui s�-i urm�reasc� �n averi, confisc�ndu-le �i s�-i stigmatizeze cu epitetul de «copii de tr�d�tori»”66.
66 CORNELIU ZELEA CODREANU, PENTRU LEGIONARI, PAG. 95: Exemplar edi�ia 1936. D�ruit de Codreanu lui Aron Cotru�. Cu dedica�ie. Scris� de m�n� �i semnat�. De �nsu�i el, C�pitanul. Pe coperta interioar�. Volum aflat �n Biblioteca de Documentare a Mi�c�rii Legionare (din Bucure�ti, str. Iacob Negruzzi nr. 1).
L-am citit �i r�scitit. Este singurul de acest fel pe care l-am �nt�lnit �n �ntreaga oper� a acelui nr. 1 legionar a c�rui legitimitate de �ef al Legiunii nu a fost de absolut nimeni, vreodat�, pus� la �ndoial�.
Ce s� �n�eleg din el? Se afl�, lucru «de la �apte po�te» vizibil, �n contradic�ie flagrant� cu �ns�i esen�a spiritului scrierilor C�pitanului – iubirea cre�tin�. �i este formulat at�t de f�r� echivoc, �nc�t exclud cu totul eventualitatea c� ar putea fi o metafor�, al c�rei mesaj adev�rat e altul dec�t cel ce se degaj� din citirea literal�.
�i define�te personalitatea lui Codreanu? Sau nu?
C�ci, dac� da, tot restul operei cade.
Cu absolut toate consecin�ele ce-ar decurge de-aici.
A�adar miza-i enorm�.
Fire�te, eficien�a demersului de dob�ndire a unei c�t mai corecte �n�elegeri �i a unei c�t mai pertinente interpret�ri a g�ndurilor �i/sau ac�iunilor cuiva este condi�ionat� de m�sura �n care le percepi fidel corelarea cu circumstan�ele �n care ele s-au ivit.
E prea elementar c�, �n situa�ii dramatice, de extraordinar pericol �i durere pentru el, orice om poate ceda nervos, m�car pentru o clip�, �i ca efect, g�ndi sau face, ceva complet opus adev�ratului fond al personalit��ii sale.
Prin urmare, acel g�nd sau fapt� nu-l define�te.
Dar, la fel de elementar este c�, de asemenea, �n situa�ii limit�, semenul care le traverseaz�, �ntr-un moment de sl�bire a autocenzurii se poate demasca prin reac�ia sa.
�n acest caz fapta sau g�ndul dezv�luindu-l exact a�a cum este de fapt.
E de prisos s� detaliez groaznicele presiuni care-l ap�sau pe Codreanu �n 1936. Cine este a�adar el? Cel al pasajului? Ori cel al operei?
Nu m� gr�besc s� dau verdict. Pentru c� sunt convins c� doar el singur �i l-ar fi putut da. Prin propria-i f�ptuire. Dac� ar mai fi fost l�sat s� r�m�n� pe lume. �i, mai cu seam�, dac� prelua c�rma Rom�niei.
�ntreaga istorie st� m�rturie: �n materie de revelare a personalit��ii, singurul test f�r� de gre� este ce faci c�nd de�ii puterea �i te sim�i sigur pe ea.
�ns�, aceea�i �ntreag� istorie, mai d� m�rturie �ntru ceva. De permanent� �i deloc neglijabil� importan��: imponderabilul. Coeficientul ei de imprevizibilitate. De posibilitate ca firul desf�ur�rii efective a evenimentelor viitoare s� infirme chiar cele mai documentat construite scenarii. �i asta ca efect al ivirii decisive a cine-�tie c�rui element-surpriz�.
�n spe��, calculez inclusiv cu ipoteza c� legionarii preiau, la un moment dat, c�rma Rom�niei67. C� �i �nr�ure�te legionarismul autentic �i, prin urmare, g�ndul �i fapta li-s �n continuitate organic� fa�� de matricea spiritual� Codreanu.
Transpun ei �n practic� teribilul citat?
67 �i nu neap�rat �n chip de regim absolutist. Ci ca forma�iune care, f�r� a leza c�tu�i de pu�in democra�ia, precump�ne�te politic net �n stat, �n calitate de singur� c�tig�toare deta�at� a cursei electorale.
Totodat�, �nsu�i contextul european le este favorabil pe deplin.
Dezlegarea-ntreb�rii necesit�, f�r� doar �i poate, reformularea ei astfel: Aflat, de asemenea prin ipotez�, �ntr-o situa�ie similar� cu a lor, CODREANU l-ar fi transpus?
Trebuie dar�, prin coroborarea reperelor de care dispun, s�-mi dau silin�a deslu�irii. A formul�rii unei opinii. Cu care simt c� ��i sunt dator.
Consider, precum ��i m�rturiseam un pic mai devreme, c� citatul nu are, absolut deloc, caracter metaforic.
Aceasta spre deosebire de un alt paragraf, de aproximativ aceea�i factur� ca material de vorbe �n ce prive�te partea punitiv�: „Geme inima �n noi de durere. Ne �ntreb�m, noi copii, sf�ia�i suflete�te, cum de s-au g�sit Rom�ni care s� se poarte cu at�ta vr�jm�ie fa�� de neamul lor? cum de s-au g�sit a�a de mul�i tr�d�tori? Cum de n-au fost pu�i la zid cu to�ii sau ar�i de vii �n clipa tr�d�rii lor?”68
68 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 95
Aici, «pu�i la zid» poate �nsemna demasca�i �i destitui�i din func�iile cheie pe care le de�in; «ar�i de vii» poate �nsemna tr�zni�i fizic ca pedeaps� aplicat� lor direct de c�tre Dumnezeu (mai cu seam� c� pentru aceast� interpretare pledeaz� circumstan�ierea «ï¿½n clipa tr�d�rii lor», adic� «instantaneu», vitez� ce dep�e�te �n mod absolut, pentru spe��, posibilit��ile nu numai ale na�iunii noastre, dar chiar �i pe cele omene�ti).
De asemenea, privesc textul �n cauz� f�r� a-l deconecta nici de celelalte scrieri ale C�pitanului, nu numai de Pentru legionari.
Concret, nu fac abstrac�ie de C�rticica �efului de cuib – Punctul 84:
„PUNCTUL 84. Primul punct de program legionar.
Dac� v� va �ntreba cineva s�-i spune�i c� este: JUR�M�NTUL PENTRU PEDEPSIRE.
A doua zi dup� victoria legionar� se va constitui TRIBUNALUL EXCEP�IONAL, care va chema �n fa�a lui �i va judeca pentru tr�dare de Patrie:
a) Pe to�i jefuitorii banului public;
b) Pe to�i cei ce au primit mit� �nlesnind afaceri;
c) Pe to�i cei ce c�lc�nd legile fundamentale ale ��rii, au persecutat, au �nchis, au lovit �n legionari sau �n familiile lor. Orice func�iune ar de�ine, de la jandarm p�n� la ministru, nimeni nu va sc�pa acestei judec��i.
Prea �i-au imaginat ace�ti domni c� �ara Rom�neasc� este mo�ia lor, c� legile s-au f�cut pentru ca s� le calce ei �n picioare �i c� noi suntem arga�ii de pe aceast� mo�ie, pe care s� ne bat� la spate cu biciul.
Na�iunea rom�n�, con�tient� de drepturile ei va �ncepe via�a cea nou� prin OPERA DE PEDEPSIRE LEGAL�.
Acest ceas �l a�tept�m �i �l r�bd�m.
F�r� acest CEAS AL PEDEPSIRII, nu este posibil� nici o refacere �n aceast� �ar�.
�efii de cuiburi vor face rapoarte am�nun�ite �i foarte exacte asupra tuturor nelegiuirilor comise, �naint�ndu-le �efului Legiunii” 69.
69 Corneliu Zelea Codreanu, C�rticica �efului de cuib. Manual al G�rzii de Fier, �n [O.L.4], pag. 35
Opinez c�, aici nu mai e vorba de o pedepsire simultan� cu comiterea crimelor, �i nici aplicat� direct de c�tre Divinitate, ci de cu totul altceva...
Da, �mi vei r�spunde tu: de cu totul altceva. �i vei continua:
Ar fi f�cut legionarii justi�ie p�m�ntesc� �n cadru legal – fie chiar servindu-se de o legisla�ie pe care, de�in�nd puterea, �i-ar fi putut-o lesne modela potrivit vrerii lor.
�ns� de unde �i p�n� unde, textul prezentat, sugereaz� m�car c� posibila modelare, dac� se producea, ar fi inclus legiferarea pedepsei cu infirmitatea pe via�� (scoaterea ochilor)? Ori pe cea cu profanarea �n public a r�m�i�elor p�m�nte�ti (arderea �n pie�ele publice a osemintelor deshumate)?
Mai ales dat� fiind �nsemnarea intim� f�cut� de �nsu�i Codreanu, �n �nchisoarea Jilava, la nici �ase luni �nainte de a fi asasinat: „C�nd am terminat Evangheliile, am �n�eles c� stau aici, �n �nchisoare, din voia lui Dumnezeu; c�, de�i n-am nici o vin� sub latura juridic�, El m� pedepse�te pentru p�catele mele �i-mi pune la �ncercare credin�a(. M-am lini�tit. A c�zut lini�tea asupra zbuciumului meu din suflet(”70.
70 Corneliu Zelea Codreanu, �nsemnarea intim� din data de mar�i 14 iunie 1938, �n Corneliu Zelea Codreanu, �nsemn�ri de la Jilava, Edi�ie �ngrijit� de Radu Dan Vlad, Editura Majadahonda, Bucure�ti, 1995, pag. 48
„�nsemn�rile de la Jilava constituie un zguduitor document uman. Ele reproduc m�rturia unui om ce �tie c� mult nu mai are de a�teptat de la oameni, c� via�a �i lupta lui, din ceasul �n care �nsu�i Regele s-a pus �n fruntea tagmei r�uf�c�torilor, apar�in vrerii Dumnezeie�ti”71.
71 Horia Sima, Cuv�nt �nainte la volumul Corneliu Zelea Codreanu, �nsemn�ri de la Jilava, Ed. cit., pag. 5. Cuv�ntul �nainte a fost redactat pe 10 iunie 1951.
Iar m�rturisirea citat� �i are, embrionar, ob�r�ia cu nu mai pu�in de doi ani mai devreme.
Astfel, Pentru legionari este deschis cu urm�toarele cuvinte: „�n acest volum este scris� povestea tinere�ii mele, de la 19 la 34 ani, cu sim�irile, credin�a, g�ndurile, faptele �i gre�elile ei”72.
72 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, MOTTO-ul, pag. 3
Prin urmare, aten�ie: �i gre�elile.
Consider at�t precizarea �n sine, c�t �i locul din lucrare �n care autorul s�u o plaseaz� ca fiind demne de toat� luarea aminte.
Fiindc� �ntr-o lucrare autobiografic�, s� fii �nt�mpinat �nc� din motto cu o astfel de l�murire...
Mie personal �mi spune mult despre gradul de sinceritate al scriitorului. �i �ndr�znesc s� cred c� �i �ie...
Apoi, chiar pozi�ionarea �n cadrul economiei �ntregii lucr�ri a teribilului citat de la pagina 95, �mi apare ca �nc�rcat� de semnifica�ie.
Lucrarea-i alc�tuit� pe principiul prezent�rii cronologice a evenimentelor.
Capitolul Problema p�m�ntului rom�nesc, din care face parte citatul, �l premerge pe cel consacrat coment�rii arhimediatizatului complot studen�esc din octombrie 1923.
Prin urmare citatul exprim� g�ndul unui t�n�r abia trecut de 20 de ani (Codreanu fiind n�scut �n 1899). A unui t�n�r student de etnie rom�n�73 care, evalu�nd situa�ia, perspectivele �i implica�iile compozi�iei etnice a mediului universitar �n care intrase de [cenzurat]�nd, se �ngrozea cu privire la soarta Neamului (considera�iile din Problema p�m�ntului rom�nesc formeaz�, practic un segment al sec�iunii cu tema numerus clausus).
A unui t�n�r �n concep�ia c�ruia: „Tr�darea ne-a m�cinat puterile neamului” 74 �i „nu vom putea face nici un pas �nainte f�r� pedepsirea tr�d�torului” 75.
73 Chiar dac� sonoritatea numelui ancestral de familie al tat�lui s�u este polonez� – Zelinski:
„�n timpul ocupa�iei austriace �i anume �n epoca posterioar� anului 1786, c�nd Bucovina a trecut sub administra�ie polonez�, devenind, dup� expresiunea d-lui prof. Iorga, �n «Histoire des roumains de Bucovine» pag. 61: «un simplu district al Gali�iei», numele de Zelea a fost transformat de autorit��i, �n �coal� sau �n armat�, �n acela cu rezonan�� polonez� de Zelinski.
Opera�ia aceasta de polonizare a numelor moldovene�ti era, de altfel, general� �n acea epoc� �n Bucovina . Sistemul f�cea parte dintr-un ansamblu mult mai vast de «persecu�iuni sistematice �mpotriva oric�rui lucru care amintea �n administra�ii, �n �coal� �i chiar �n via�a social�, epoca Domnilor Moldoveni» (N. Iorga, op.cit., pag. 62)., Cuv�ntul ap�r�rii – pledoaria avocatului Lizeta GHEORGHIU – �n procesul lui Corneliu Zelea Codreanu din mai 1938, �n culegerea de texte Din luptele Tineretului Rom�n, (1919-1938), Editura Funda�iei Buna Vestire, 1993, pag. 362
Minifi�� sintetic�:
„Familia Codreanu sunt rom�ni autentici din comuna Ige�ti, jud[e�ul] Storojine�, provincia istoric� Bucovina, care de fapt este nordul Moldovei.
Numele ancestral nu era de Codreanu, ci( de Zelea.
�n vechea limb� rom�neasc�, cuv�ntul «Zelea» �nseamn� «cel perfect». Din familia verbului «a zeli - zelire».
La 50 de ani de la anexarea Bucovinei( autorit��ile au f�cut un recens�m�nt al popula�iei �i din oficiu, (�n scopul de dezna�ionalizare a rom�nilor, (;)Emin a devenit Eminescu, Porumbescu a devenit Golumbovici �i Zelea a devenit Zelinski. �n 1899 t�n�rul de 21 de ani Ion Zelinski a emigrat din Bucovina - Buchenland �i a venit �n Moldova, unde �n anul 1900 �i-a schimbat numele din Zelinski �n Codreanu �i a devenit profesor de limba german� la Liceul din Hu�i. C�nd a intrat �n politic� al�turi de prof. A.C. Cuza, prof. Ion Codreanu �i-a reluat numele ancestral de Zelea �i astfel to�i descenden�ii s�i se numesc Zelea-Codreanu”., �erban Milcoveanu, Teroarea de Stat p�n� la 22 decembrie 1989, volum editat f�r� scop lucrativ de Asocia�ia fo�tilor pre�edin�i ai Studen�imii persoan� juridic� �i Liga pentru ap�rarea Adev�rului Istoric persoan� juridic�, Bucure�ti, 2004, pag. 199
74 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 190
75 ibidem
�i-atunci:
�ntre
„(s� ne procur�m revolvere �i s� tragem �n ei”76 [„�n to�i acei pe care �i vom g�si mai vinova�i de tr�darea intereselor rom�ne�ti”77], „d�nd un exemplu groaznic care s� r�m�n� de-a-lungul istoriei noastre rom�ne�ti”78; cu completarea c� „ce se va alege dup� aceasta de noi, vom muri sau vom r�m�ne toat� via�a �n �nchisoare, nu mai intereseaz�”79
76 ibidem, pag. 168
77 ibidem
78 ibidem
79 ibidem
�i
„(;)aici, �n �nchisoare, (;)de�i n-am nici o vin� sub latura juridic�, El m� pedepse�te pentru p�catele mele �i-mi pune la �ncercare credin�a(”80; �ntregit cu „A �nviat Hristos, s�dind n�dejdea �nvierii din mor�i; (;)via�a noastr� nu se termin� aici, la ace�ti a�a de trec�tori 60-70 ani; c� se prelunge�te dincolo”81; „(;)Vom �nvia din mor�i �n numele lui Hristos, adic� �n afar� de credin�a �n Hristos nimeni nu va �nvia �i nu va fi m�ntuit”82
80 idem, �nsemn�ri de la Jilava, pag. 48
81 ibidem. pag. 43
82 ibidem. pag. 43, 44
ce sublim urcu� spiritual �i-a pus amprenta pe personalitatea lui Codreanu? Pe fondul ei.
La cap�tul urcu�ului, ce-a mai p�strat fondul acesta, afar� dec�t, condensat spus, [cenzurat]��enia sufleteasc�?
Ce-a dob�ndit acest fond, �n esen��, altceva dec�t maturitatea duhovniceasc�? �i care-i rezultanta lor fireasc�?
Mai cu seam� dac� semenul care le cumuleaz� �i le poate exterioriza �n voie?...
A�a e cu putin�� Fenomenul Legionar. �ntru „adev�rata dimensiune a �mplinirii de destin: dimensiunea vertical� a credin�ei �i omeniei, a onoarei �i luptei jertfelnice, a marilor virtu�i cristice”83.
83 Vasile Posteuc�, Destinul imperial al rom�nilor. Dumnezeu, Neamul, Omul, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, f.a., pag. 62
A�a se face c� „revolu�ia legionar� evit� r�bufnirile violente, manifest�rile �n tot momentul prin greve, atentate84, revendic�ri... Perseveren�a ei nu se concentreaz� �n asemenea reac�ii pur exterioare de natur� epidermic�. Revolu�ia legionar� lucreaz� �n substratul imponderabil al sufletului, acolo unde reac�iile sunt �n mare parte de natur� afectiv�, dar amestecate cu efort reflexiv”85.
84 „Chiar dac� – observ� Faust Br�descu – �n lume s-a �mp�m�ntenit criteriul extrem c� o revolu�ie nu se afirm� dec�t prin v�rsare de s�nge �i prin r�sturnare violent� a st�rii de fapt, Mi�carea Legionar� [,drept regul�,] nu accept� acest punct de vedere ca mijloc al revolu�iei legionare.
�l accept�, totu�i, �ntr-un singur caz, acela extrem al unei guvern�ri abuzive, transformat� �n tiranie, cum a fost cazul regelui Carol al II-lea care, �n ultima faz� a domniei lui, devenise un tiran s�ngeros, a c�rui asuprire devenea, v�z�nd cu ochii, morm�ntul neamului rom�nesc”., Faust Br�descu, Viziunea integral� a Revolu�iei Legionare, Prefa�� de Dr. Gheorghe Buzatu, edi�ie �ngrijit� de Radu-Dan Vlad, Traducere din limba francez� de M�d�lina Martin, Editura Majadahonda, Bucure�ti, 1997, pag. 54
De ce?
Fiindc� – precum relev� Dumitru St�niloae – „pe lume sunt trei mari realit��i: insul, neamul �i umanitatea. Dar una f�r� alta nu pot exista. Insul exist� prin neam �i umanitatea se manifest� tot prin neam. Insul, afirm�ndu-se pe sine, trebuie s� afirme �n acela�i timp umanitatea din sine, iar aceasta e totdeauna determinat� etnic.
Neamul este matca ontologic� �n care �i g�se�te a�ez�m�nt �i r�nduial� concret� existen�a umanit��ii. �i prin matca aceasta �i �n ea exist�m noi ca in�i determina�i.
Ea are o ad�ncime, o originalitate, proprie realit��ilor permanente. R�d�cinile insului sunt �n sufletul neamului, iar r�d�cinile neamului sunt �n ordinea metafizic� a existen�ei.
Deci, una din marile griji ale acestor timpuri, care cearc� tr�inicia tuturor realit��ilor ce exist�, pentru a risipi ce-i f�r� vlag� l�untric� �i a confirma ceea ce �ine tenace �n existen��, s� ne fie aceea de-a ne men�ine ca neam �n identitatea proprie”., Dumitru St�niloae, S� r�m�nem identici cu noi �n�ine, �n Telegraful rom�n, XCIII, nr. 1, 1945. Textul se reg�se�te �n volumul Dumitru St�niloae, Na�iune �i Cre�tinism, Editura Elion, Bucure�ti, 2003, pag. 181, 182
Detaliez:
„Neamul rom�nesc este o sintez� biologic-spiritual� a mai multor p�r�i care au intrat �n compozi�ia lui. Cele principale sunt: elementul dac, elementul latin �i cre�tinismul ortodox”., Dumitru St�niloae, Idealul na�ional permanent, �n Telegraful rom�n, LXXXVIII, nr. 4, 1940. Textul se reg�se�te �n Dumitru St�niloae, vol.cit., pag. 103
Acest neam, alc�tuit, fire�te, din oameni, „este o sintez� nou�, o individualitate proprie, cu un principiu de via�� deosebit de toate p�r�ile componente. Legea cea mai �nalt� de via�� a neamului nostru, legea care �l exprim� ca ceea ce este el �n chip propriu, este aceea pe care o tr�ie�te ca �ntreg, nu care e proprie vreuneia din p�r�ile lui”...(ibidem). Astfel, „caracteristicile elementelor componente sunt str�b�tute de un timbru nou, unitar, de timbrul individualit��ii noi, care este rom�nitatea”. (ibidem) A�adar, „putem spune c� legea cea mai �nalt� de via�� a poporului nostru este rom�nitatea”., ibidem
„Omul e destinat s� se dezvolte ca om , prin comuniunea cu ordinea etern�, p�n� la asem�narea( deplin� cu aceast� ordine...�naintea lui st� un progres spiritual ale c�rui limite nici nu ni le putem �nchipui”., ibidem, pag. 105
Privitor la aceast� ordine, putem observa dou� lucruri, �i anume:
a) c� „a ap�rut ca sistem de valori de sine st�t�toare numai ra�iunii filosofice din timpurile anterioare. Cre�tinismului, ca �i oric�rei alte religii, ele i-au ap�rut ca atribute �i manifest�ri ale unei persoane absolute.
Ast�zi se apropie de acest punct de vedere �i filosofia.;
b) cu c�t ne ridic�m pe scara entit��ilor create, cu c�t ne apropiem de treapta pe care st� persoana omeneasc� – de singur� entitate �nzestrat� cu putin�a comunic�rii cu ordinea etern� –, �n�eleg�ndu-se prin aceasta c� �i acea ordine trebuie s� aibe un caracter personal, vedem valid�ndu-se tot mai mult principiul individualit��ii, al deosebirii dintre diferi�ii indivizi. Atomii unui element, moleculele unei [uneia �i aceleia�i] materii sunt strict identice (prezint� identitate deplin� �ntre ele n.n.); indivizii unei specii vegetale nu mai prezint� aceia�i uniformitate, legea de via�� a speciei e atotputernic�. Cam acela�i lucru se petrece �i �n lumea animal�. �n clasa persoanelor omene�ti �ns�, individul nu mai e dominat �n exclusivitate de instinctele speciei, ci urmeaz� un drum �n bun� parte ales de sine �n chip liber. Drumul acesta e o rezultant� a individualit��ii sale libere, dar de o anumit� originalitate, �i a ordinii eterne; este rezultanta felului s�u propriu de rela�ie �i de colaborare cu acea ordine.
Rela�ia cu ordinea etern� const� �n a descifra preten�iile ei – aceasta e cunoa�terea – �i a r�spunde acestor preten�ii, prin realiz�rile de ordin social, moral, politic, artistic, etc. Prin rela�ia aceasta se �ncorporeaz� continuu c�te ceva din ordinea etern� �n persoana omeneasc� �i �n ordinea lumii create, prin mijlocirea acestui instrument, acestui canal, care este personalitatea omeneasc�.
�i, �ntruc�t nu exist� [o anumit�] persoan� omeneasc�, sau [un anumit] grup �nrudit de persoane omene�ti – neamuri – prin care s� se poat� �ncorpora aceast� ordine �n multiplicitatea nesf�r�it� a aspectelor ei, este dat� mul�imea de individualit��i etnice, pentru ca fiecare s� �ncorporeze �n sine, dup� structura �i posibilit��ile proprii, �ntr-un anumit fel acea ordine, corespunz�tor cu [una, respectiv] unul din nenum�ratele posibilit��i �i aspecte cuprinse �n ea.
Precum fiecare ins cre�te �n spirit, �n �nsemn�tate, prin rela�ie pozitiv�, prin �naintare spre plenitudine spiritual�, cu acea raz� a ordinii divine care-i este adecvat� fiin�ei lui, tot a�a, neamurile, cresc �n puteri prin acel fel de comunicare activ� cu ordinea etern� care le este proprie lor, care le e indicat�, de fiin�a lor original�, ca �ntreg, care formeaz� legea cea mai �nalt� a individualit��ii lor etnice.
Din aceasta rezult� c� idealul permanent al neamului nostru este cre�terea spiritual� – aceasta presupune, desigur, �i o baz� corespunz�toare de existen�� fizic� – printr-un fel de rela�ie cu ordinea valorilor eterne, determinat de individualitatea sa etnic�, de rom�nism; printr-o comuniune rom�neasc� cu Dumnezeu.
Care este modul rom�nesc de comuniune cu ordinea spiritual� transcendent�? Acesta, ne-o spun istoria �i via�a actual� a poporului nostru, este ortodoxia”., ibidem, pag. 105, 106
„Ortodoxia e har dumnezeiesc, adic� prezen�� familiar� a lui Iisus printre noi, transfigur�ndu-ne via�a, ad�ncindu-i �n�elesul, d�ndu-ne r�bdare �i curaj �n mijlocul neajunsurilor, �ntr-o m�sur� �n care nu ne-ar putea da, dac� ar lipsi Hristos, nici un om, oric�t ar pretinde c�-l �nlocuie�te exact”., Dumitru St�niloae, Ortodoxia, lumina lumii �i inima neamului nostru, �n Telegraful rom�n, LXXXVIII, nr. 11, 1940. Textul se reg�se�te �n Dumitru St�niloae, vol.cit., pag. 111
Faptele ce �nso�esc firul scurgerii timpului atest� c� „datorit� ortodoxiei neamul nostru n-a fost singur �n lunga sa istorie �n care n-a avut nici un ajutor de la oameni. Ci a fost cu Iisus Hristos. �i, ajutat de El, toate le-a biruit. Au fost, �n schimb, alte neamuri, puternic �ncrezute �n oameni ce se d�deau asemenea lui Hristos, care nu �i-au putut men�ine existen�a lor ca stat.
Ortodoxia, fiind vedere dreapt� a voii Dumnezeie�ti �i a posibilit��ilor �i a �intelor omene�ti, precum �i comunicare neintermediat� cu Iisus Hristos – e �i via�� dreapt�, e �i bl�nde�e, e �i sfin�enie. Iar c�nd trebuie s� fie eroism, e eroismul cel mai dezinteresat, mai curat, mai lipsit de cruzime �i de poft� de st�p�nire. Oportunismul �i cinismul politic e str�in de sufletul crescut �n ortodoxie”., ibidem
„Credin�a cre�tin� e pentru credincios un impuls spre afirmarea comunit��ii na�ionale, spre iubirea, mai presus de fire, a celor cu care firea l-a a�ezat �n rela�ii fundamentale de via��. Cre�tinismul r�zbate �n mod necesar spre na�ionalism. M�ntuirea e desigur o problem� care trebuie s� fr�m�nte personal pe fiecare om, dar ea nu poate fi dob�ndit� de om printr-o tr�ire de eu izolat, ea nu se �mp�rt�e�te omului �n asceast� calitate – care e anormal� –, ci �n calitatea lui de membru al unei comunit��i, iar cea mai fireasc� comunitate este cea na�ional�”., Dumitru St�niloae, Cre�tinism �i na�ionalism, �n Telegraful rom�n, LXXXVIII, nr. 40, 1940. Textul se reg�se�te �n Dumitru St�niloae, vol.cit., pag. 119
„Apropierea cre�tinismului de na�iune a fost u�urat� �i de filosofia mai nou�, care a descoperit c� realitatea cea mai �nalt� nu e cea a obiectelor, ci cea omeneasc�, iar aceasta nu se poate g�si normal �i cu posibilit��i de plenitudine, dec�t �n comuniunea dintre persoane. Aceasta e natura, iar cre�tinismul nu face dec�t s�-�i toarne harul �n aceast� natur�, ca s-o des�v�r�easc�. Cre�tinismul e perfec�ionarea rela�iei naturale dintre om �i om, des�v�r�irea comuniunii, des�v�r�irea dragostei, sau leg�tura des�v�r�irii.
De aici nu e dec�t un pas p�n� la a spune: cea mai natural� dintre rela�ii, dintre manifest�rile necesare naturii, este comunicarea cu cei apropia�i, care au �n toate cazurile fire�ti, aceea�i limb�, aceea�i istorie, acelea�i aspira�ii, acela�i destin. Na�iunile sunt comunit��i de destin, comunit��ile cele mai temeinice, mai statornice, �nf�urate prin mai multe fire de leg�tur�, deosebit de profunde, fa�� de alte feluri de comunit��i, cu mult mai trec�toare (de durabilitate inferioar� n.n.), mai superficiale. (de profunzime redus� n.n.). cre�tinismul n-a venit s� se opun� tendin�elor celor mai fire�ti de comuniune, concretiz�rilor celor mai profunde ale acestor tendin�e, n-a venit s� �n�bu�e natura, s� o fac� s� caute alte forme de comuniune mai pu�in fire�ti (cu deficit de organicitate n.n.), ci s� intensifice, s� �nal�e, s� des�v�r�easc� formele naturale ale rela�iilor omene�ti.
Comuniunea este chiar o condi�ie fundamental� a m�ntuirii. Nu po�i �mplini voia lui Dumnezeu, nu po�i exercita faptele cre�tine�ti, nu po�i afla �i experia pe Dumnezeu chiar, dec�t �n cadrul comuniunii. Aceasta se coloreaz� �i se umple �ntotdeauna de alt con�inut, dup� cum credin�ele celor ce o �ntre�in sunt altele. Dar, �n afar� de ea nu se poate tr�i religia. Iar comuniunea cea mai fireasc�, cea mai de temelie, este aceea �ntre membrii aceleia�i na�iuni. �n mod necesar, ea trebuie folosit� pentru tr�irea �n cadrul ei a con�inutului religios. Un cre�tin e fericit de �es�tura de ocazii ce i-o ofer� apartenen�a la comunitatea na�ional�, pentru a-�i tr�i �n ea con�inuturile religioase. �ntruc�t e om legat de un spa�iu, �mpletit prin limb�, prin istorie, cu un grup na�ional, el nu se poate izola de acel grup, pentru a stabili alt� comuniune, c�ci pentru aceasta ar trebui s� fug� din �ara unde s-a nascut, unde l-a destinat Dumnezeu s� tr�iasc�”., ibidem, pag. 118, 119
„Dumnezeu nu m� va r�spl�ti pentru modul cum am �tiut s� m� desfac de comunitatea fireasc� �n care mi-a fost dat s� tr�iesc, ci dup� modul �n care am afirmat aceast� comuniune, cu voin�a �i cu iubirea mea cre�tin�.
Dumnezeu prive�te pe om nu �n izolarea lui, ci ca membru al unei comunit��i mai largi, prive�te propriu-zis comunit��ile �i, prin ele, face p�rta� pe om de har �i m�ntuire. �i �ntruc�t comunit��ile cele mai fire�ti sunt neamurile, de ce n-am spune c� privirea direct� a lui Dumnezeu cade pe neamuri, �i numai �ntruc�t in�ii fac parte din neamuri, simte fiecare [dintre ei] privirea lui Dumnezeu asupra lui.
�n cartea lui Daniil se spune c� Dumnezeu pune �n cump�n� �mp�r��ia, nu pe ins �n parte. Iar la Apocalips� se vorbe�te de m�ntuirea neamurilor, nu a in�ilor”., ibidem, pag. 119
Iar dac�, a�a cum accentueaz� Nae Ionescu, „un cre�tin este, lupt� �i cere �mplinirea legii lui Dumnezeu”(Nae Ionescu, Iertarea cre�tin�, �n Cuv�ntul, an III, nr. 624 din 29 noiembrie 1926. Textul se reg�se�te �n Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Editura Deisis, Sibiu, 2003, pag. 114), iar aceasta cere ca fiecare fiin�� uman� s� evolueze spiritual prin simbioz� cu comunitatea na�ional� de iubire din care face parte, �n�elegem c�, �ntre direc�iile majore ale activismului nostru personal, trebuie s� includem, permanent �i pregnant, ap�rarea na�ionalit��ii noastre rom�ne�ti. �n acest sens, s� ne fie mereu viu �n con�tiin�� c� pentru p�strarea, ne�tirbit�, a fiin�ei na�ionale, avem, fiecare dintre noi, deplina �ndrept��ire �i sf�nta obliga�ie de a folosi, �n situa�ie de necesitate – adic� dup� ce, f�r� succes, am �ntrebuin�at toate mijloacele pa�nice – chiar violen�a fizic�.
Aceasta deoarece, exemplific� acela�i Nae Ionescu: „�tim c� batjocorit, scuipat, p�lmuit �i sp�nzurat (pironit n.n.) pe cruce, Hrisos a gemut �ndur�tor: Iart�-le lor Doamne, c� nu �tiu ce fac! Dar tot Hristos, �ndur�torul a toate, e cel care a luat biciul �i a gonit pe zarafii �i [pe] negustorii care spurcau casa Domnului. De ce se uit� a�a u�or lucrurile acestea? De ce nu ne d�m seama c� blasfem�m �i batjocorim tocmai ce e mai cutremur�tor de sublim �n cre�tinism, atunci c�nd bagateliz�m iertarea cre�tin�, f�c�nd din ea o mu�ama cu care s� acoperim p�catele ce se fac �mpotriva legii?...De-�i va gre�i aproapele t�u nu de �apte ori, dar (ci n.n.) de �apte zeci de ori c�te �apte, iart�-l pre el” (ibidem)... Iertarea �n domeniul relativ al personalului e la locul ei: iertarea gre�i�ilor no�tri echivaleaz� cu indiferen�a fa�� de r�ul care ni se face, pentru c� acest r�u noi nu-l sim�im, [adic�] nu trebuie s�-l sim�im. A�a fiind, iertarea nu e un principiu de moral�, ci o metod� terapeutic� pentru prelucrarea noastr� personal�. Dar, atunci, iertare pentru p�catele �mpotriva legii nu exist� pentru noi; ea nu st� �n m�na noastr�, ci �n m�na lui Dumnezeu; singur poate Dumnezeu s� ierte. Noi nu! Ar fi prea mare �ndr�zneala �i orgoliul acesta ne-ar pierde. �nceta�i deci, mielu�ei ai lui Dumnezeu, cu risipa de generozitate”., ibidem |
|