MISCAREA LEGIONARA versus FRANCMASONERIA SI COMUNISMUL (3-5)

[adelin_antonescu]

ďż˝i, totodatďż˝, nici nu vďż˝d cum ar fi putut legionarii sďż˝ aibe interes de-al suprima pe Nicolae Iorga. Adicďż˝ pe cel care, de la tribuna Parlamentului, ďż˝n ďż˝edin�� publicďż˝ a Camerei Deputaďż˝ilor, ďż˝i acuza, cu argumente, pe Evrei de „tentativďż˝ de asasinat care se face ďż˝mpotriva noastrďż˝ ca naďż˝iune dominantďż˝, de cďż˝tre acei cari ďż˝mbracďż˝ formele cele mai vulpine ca sďż˝-ďż˝i arate dorinďż˝a de a fi bunii noďż˝tri fraďż˝i”62.

62 Nicolae Iorga, �n Chestia manifesta�iilor studen�e�ti, Discurs rostit �n �edin�a din 17 decembrie 1909 a Camerei Deputa�ilor, �n Nicolae Iorga, Discursuri Parlamentare, vol. I-iu, partea I-a, Editura Bucovina, I.E. Torou�iu, Bucure�ti, 1939, pag. 362, [D.P.v.I.p.I]

ďż˝i care, de la aceeaďż˝i tribunďż˝, dizerta despre, „acea fireascďż˝ legďż˝turďż˝, (ďż˝ntre agitaďż˝ia socialistďż˝ ďż˝i tendinďż˝a evreiascďż˝ de a avea la noi mai mult decďż˝t toatďż˝ averea noastrďż˝, decďż˝t tot creditul nostru, decďż˝t toatďż˝ ďż˝nrďż˝urirea asupra vieďż˝ii noastre politice”63.

63 Nicolae Iorga, Chestia agita�iilor evreie�ti, Discurs rostit �n �edin�a din 11 februarie 1910 a Camerei Deputa�ilor, �n [D.P.v.I.p.I], pag. 392

Pot �ns� crede c�, dac� Evreii ajunseser� st�p�nii Statului sovietic, iar N.K.D.V.-ul (K.G.B.-ul) este Organ de Stat, teza potrivit c�reia Traian Boieru (�eful asasinilor fizici ai marelui savant Rom�n) era, de fapt, agent sovietic, infiltrat �n Mi�care ca membru cu scopul de a o compromite, nu �ine deloc de domeniul fanteziei.


Am amintit undeva c� legionarismul, ca dealtfel orice este omenesc, nu are cum s� fie suspus p�catului. Are, fire�te, virtualier cuprins� �n �ns�i fiin�a sa intrinsec�, posibilitatea de a p�c�tui.
��i mďż˝rturisesc cďż˝, mďż˝ frďż˝mďż˝ntďż˝ ďż˝i mďż˝ contrariazďż˝ un text, despre „politicianii romďż˝ni cari, bine plďż˝tiďż˝i, pretind cďż˝ nu existďż˝ problemďż˝ jidďż˝neascďż˝”64 dar sub protecďż˝ia cďż˝rora, comercianďż˝ii Evrei i-au ruinat, ďż˝n sumedenie de zone ale ��rii, pe cei Romďż˝ni65.

64 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 95
65 ibidem

Este �ncredin�at h�rtiei de �nsu�i Codreanu. �n Pentru Legionari. La pagina 95.
Nu l-am g�sit, eu unul cel pu�in, comentat de absolut nimeni. Din nici o tab�r� sau oriunde altundeva.

Iatďż˝-l: „Acestor politiciani, a cďż˝ror trďż˝dare fa�� de neam este aďż˝a de ďż˝ngrozitoare, dacďż˝ sunt vii, neamul va trebui sďż˝ le scoatďż˝ ochii; dacďż˝ sunt morďż˝i, va trebui sďż˝-i scoatďż˝ din morminte ďż˝i sďż˝ le dea foc ciolanelor, ďż˝n pieďż˝ele publice. Pe copiii ďż˝i nepoďż˝ii lor, neamul va trebui sďż˝-i urmďż˝reascďż˝ ďż˝n averi, confiscďż˝ndu-le ďż˝i sďż˝-i stigmatizeze cu epitetul de «copii de trďż˝dďż˝tori»”66.

66 CORNELIU ZELEA CODREANU, PENTRU LEGIONARI, PAG. 95: Exemplar edi�ia 1936. D�ruit de Codreanu lui Aron Cotru�. Cu dedica�ie. Scris� de m�n� �i semnat�. De �nsu�i el, C�pitanul. Pe coperta interioar�. Volum aflat �n Biblioteca de Documentare a Mi�c�rii Legionare (din Bucure�ti, str. Iacob Negruzzi nr. 1).

L-am citit �i r�scitit. Este singurul de acest fel pe care l-am �nt�lnit �n �ntreaga oper� a acelui nr. 1 legionar a c�rui legitimitate de �ef al Legiunii nu a fost de absolut nimeni, vreodat�, pus� la �ndoial�.

Ce sďż˝ ďż˝nďż˝eleg din el? Se aflďż˝, lucru «de la ďż˝apte poďż˝te» vizibil, ďż˝n contradicďż˝ie flagrantďż˝ cu ďż˝nsďż˝i esenďż˝a spiritului scrierilor Cďż˝pitanului – iubirea creďż˝tinďż˝. ďż˝i este formulat atďż˝t de fďż˝rďż˝ echivoc, ďż˝ncďż˝t exclud cu totul eventualitatea cďż˝ ar putea fi o metaforďż˝, al cďż˝rei mesaj adevďż˝rat e altul decďż˝t cel ce se degajďż˝ din citirea literalďż˝.

�i define�te personalitatea lui Codreanu? Sau nu?
C�ci, dac� da, tot restul operei cade.
Cu absolut toate consecin�ele ce-ar decurge de-aici.

A�adar miza-i enorm�.
Fire�te, eficien�a demersului de dob�ndire a unei c�t mai corecte �n�elegeri �i a unei c�t mai pertinente interpret�ri a g�ndurilor �i/sau ac�iunilor cuiva este condi�ionat� de m�sura �n care le percepi fidel corelarea cu circumstan�ele �n care ele s-au ivit.

E prea elementar c�, �n situa�ii dramatice, de extraordinar pericol �i durere pentru el, orice om poate ceda nervos, m�car pentru o clip�, �i ca efect, g�ndi sau face, ceva complet opus adev�ratului fond al personalit��ii sale.
Prin urmare, acel g�nd sau fapt� nu-l define�te.

Dar, la fel de elementar este c�, de asemenea, �n situa�ii limit�, semenul care le traverseaz�, �ntr-un moment de sl�bire a autocenzurii se poate demasca prin reac�ia sa.
�n acest caz fapta sau g�ndul dezv�luindu-l exact a�a cum este de fapt.

E de prisos s� detaliez groaznicele presiuni care-l ap�sau pe Codreanu �n 1936. Cine este a�adar el? Cel al pasajului? Ori cel al operei?

Nu m� gr�besc s� dau verdict. Pentru c� sunt convins c� doar el singur �i l-ar fi putut da. Prin propria-i f�ptuire. Dac� ar mai fi fost l�sat s� r�m�n� pe lume. �i, mai cu seam�, dac� prelua c�rma Rom�niei.
�ntreaga istorie st� m�rturie: �n materie de revelare a personalit��ii, singurul test f�r� de gre� este ce faci c�nd de�ii puterea �i te sim�i sigur pe ea.

�ns�, aceea�i �ntreag� istorie, mai d� m�rturie �ntru ceva. De permanent� �i deloc neglijabil� importan��: imponderabilul. Coeficientul ei de imprevizibilitate. De posibilitate ca firul desf�ur�rii efective a evenimentelor viitoare s� infirme chiar cele mai documentat construite scenarii. �i asta ca efect al ivirii decisive a cine-�tie c�rui element-surpriz�.

�n spe��, calculez inclusiv cu ipoteza c� legionarii preiau, la un moment dat, c�rma Rom�niei67. C� �i �nr�ure�te legionarismul autentic �i, prin urmare, g�ndul �i fapta li-s �n continuitate organic� fa�� de matricea spiritual� Codreanu.
Transpun ei �n practic� teribilul citat?

67 �i nu neap�rat �n chip de regim absolutist. Ci ca forma�iune care, f�r� a leza c�tu�i de pu�in democra�ia, precump�ne�te politic net �n stat, �n calitate de singur� c�tig�toare deta�at� a cursei electorale.
Totodat�, �nsu�i contextul european le este favorabil pe deplin.

Dezlegarea-ntreb�rii necesit�, f�r� doar �i poate, reformularea ei astfel: Aflat, de asemenea prin ipotez�, �ntr-o situa�ie similar� cu a lor, CODREANU l-ar fi transpus?
Trebuie dar�, prin coroborarea reperelor de care dispun, s�-mi dau silin�a deslu�irii. A formul�rii unei opinii. Cu care simt c� ��i sunt dator.

Consider, precum ��i m�rturiseam un pic mai devreme, c� citatul nu are, absolut deloc, caracter metaforic.
Aceasta spre deosebire de un alt paragraf, de aproximativ aceeaďż˝i facturďż˝ ca material de vorbe ďż˝n ce priveďż˝te partea punitivďż˝: „Geme inima ďż˝n noi de durere. Ne ďż˝ntrebďż˝m, noi copii, sfďż˝iaďż˝i sufleteďż˝te, cum de s-au gďż˝sit Romďż˝ni care sďż˝ se poarte cu atďż˝ta vrďż˝jmďż˝ie fa�� de neamul lor? cum de s-au gďż˝sit aďż˝a de mulďż˝i trďż˝dďż˝tori? Cum de n-au fost puďż˝i la zid cu toďż˝ii sau arďż˝i de vii ďż˝n clipa trďż˝dďż˝rii lor?”68

68 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 95

Aici, «puďż˝i la zid» poate ďż˝nsemna demascaďż˝i ďż˝i destituiďż˝i din funcďż˝iile cheie pe care le deďż˝in; «arďż˝i de vii» poate ďż˝nsemna trďż˝zniďż˝i fizic ca pedeapsďż˝ aplicatďż˝ lor direct de cďż˝tre Dumnezeu (mai cu seamďż˝ cďż˝ pentru aceastďż˝ interpretare pledeazďż˝ circumstanďż˝ierea «ďż˝n clipa trďż˝dďż˝rii lor», adicďż˝ «instantaneu», vitezďż˝ ce depďż˝eďż˝te ďż˝n mod absolut, pentru spe��, posibilit��ile nu numai ale naďż˝iunii noastre, dar chiar ďż˝i pe cele omeneďż˝ti).
De asemenea, privesc textul �n cauz� f�r� a-l deconecta nici de celelalte scrieri ale C�pitanului, nu numai de Pentru legionari.

Concret, nu fac abstracďż˝ie de Cďż˝rticica ďż˝efului de cuib – Punctul 84:
„PUNCTUL 84. Primul punct de program legionar.
Dac� v� va �ntreba cineva s�-i spune�i c� este: JUR�M�NTUL PENTRU PEDEPSIRE.
A doua zi dup� victoria legionar� se va constitui TRIBUNALUL EXCEP�IONAL, care va chema �n fa�a lui �i va judeca pentru tr�dare de Patrie:
a) Pe to�i jefuitorii banului public;
b) Pe to�i cei ce au primit mit� �nlesnind afaceri;
c) Pe to�i cei ce c�lc�nd legile fundamentale ale ��rii, au persecutat, au �nchis, au lovit �n legionari sau �n familiile lor. Orice func�iune ar de�ine, de la jandarm p�n� la ministru, nimeni nu va sc�pa acestei judec��i.
Prea �i-au imaginat ace�ti domni c� �ara Rom�neasc� este mo�ia lor, c� legile s-au f�cut pentru ca s� le calce ei �n picioare �i c� noi suntem arga�ii de pe aceast� mo�ie, pe care s� ne bat� la spate cu biciul.
Na�iunea rom�n�, con�tient� de drepturile ei va �ncepe via�a cea nou� prin OPERA DE PEDEPSIRE LEGAL�.
Acest ceas �l a�tept�m �i �l r�bd�m.
F�r� acest CEAS AL PEDEPSIRII, nu este posibil� nici o refacere �n aceast� �ar�.
ďż˝efii de cuiburi vor face rapoarte amďż˝nunďż˝ite ďż˝i foarte exacte asupra tuturor nelegiuirilor comise, ďż˝naintďż˝ndu-le ďż˝efului Legiunii” 69.

69 Corneliu Zelea Codreanu, C�rticica �efului de cuib. Manual al G�rzii de Fier, �n [O.L.4], pag. 35

Opinez c�, aici nu mai e vorba de o pedepsire simultan� cu comiterea crimelor, �i nici aplicat� direct de c�tre Divinitate, ci de cu totul altceva...

Da, �mi vei r�spunde tu: de cu totul altceva. �i vei continua:
Ar fi fďż˝cut legionarii justiďż˝ie pďż˝mďż˝ntescďż˝ ďż˝n cadru legal – fie chiar servindu-se de o legislaďż˝ie pe care, deďż˝inďż˝nd puterea, ďż˝i-ar fi putut-o lesne modela potrivit vrerii lor.
�ns� de unde �i p�n� unde, textul prezentat, sugereaz� m�car c� posibila modelare, dac� se producea, ar fi inclus legiferarea pedepsei cu infirmitatea pe via�� (scoaterea ochilor)? Ori pe cea cu profanarea �n public a r�m�i�elor p�m�nte�ti (arderea �n pie�ele publice a osemintelor deshumate)?
Mai ales datďż˝ fiind ďż˝nsemnarea intimďż˝ fďż˝cutďż˝ de ďż˝nsuďż˝i Codreanu, ďż˝n ďż˝nchisoarea Jilava, la nici ďż˝ase luni ďż˝nainte de a fi asasinat: „Cďż˝nd am terminat Evangheliile, am ďż˝nďż˝eles cďż˝ stau aici, ďż˝n ďż˝nchisoare, din voia lui Dumnezeu; cďż˝, deďż˝i n-am nici o vinďż˝ sub latura juridicďż˝, El mďż˝ pedepseďż˝te pentru pďż˝catele mele ďż˝i-mi pune la ďż˝ncercare credinďż˝a(. M-am liniďż˝tit. A cďż˝zut liniďż˝tea asupra zbuciumului meu din suflet(”70.

70 Corneliu Zelea Codreanu, �nsemnarea intim� din data de mar�i 14 iunie 1938, �n Corneliu Zelea Codreanu, �nsemn�ri de la Jilava, Edi�ie �ngrijit� de Radu Dan Vlad, Editura Majadahonda, Bucure�ti, 1995, pag. 48

„ďż˝nsemnďż˝rile de la Jilava constituie un zguduitor document uman. Ele reproduc mďż˝rturia unui om ce ďż˝tie cďż˝ mult nu mai are de aďż˝teptat de la oameni, cďż˝ viaďż˝a ďż˝i lupta lui, din ceasul ďż˝n care ďż˝nsuďż˝i Regele s-a pus ďż˝n fruntea tagmei rďż˝ufďż˝cďż˝torilor, aparďż˝in vrerii Dumnezeieďż˝ti”71.

71 Horia Sima, Cuv�nt �nainte la volumul Corneliu Zelea Codreanu, �nsemn�ri de la Jilava, Ed. cit., pag. 5. Cuv�ntul �nainte a fost redactat pe 10 iunie 1951.

Iar m�rturisirea citat� �i are, embrionar, ob�r�ia cu nu mai pu�in de doi ani mai devreme.
Astfel, Pentru legionari este deschis cu urmďż˝toarele cuvinte: „ďż˝n acest volum este scrisďż˝ povestea tinereďż˝ii mele, de la 19 la 34 ani, cu simďż˝irile, credinďż˝a, gďż˝ndurile, faptele ďż˝i greďż˝elile ei”72.

72 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, MOTTO-ul, pag. 3

Prin urmare, aten�ie: �i gre�elile.

Consider at�t precizarea �n sine, c�t �i locul din lucrare �n care autorul s�u o plaseaz� ca fiind demne de toat� luarea aminte.
Fiindc� �ntr-o lucrare autobiografic�, s� fii �nt�mpinat �nc� din motto cu o astfel de l�murire...
Mie personal �mi spune mult despre gradul de sinceritate al scriitorului. �i �ndr�znesc s� cred c� �i �ie...

Apoi, chiar pozi�ionarea �n cadrul economiei �ntregii lucr�ri a teribilului citat de la pagina 95, �mi apare ca �nc�rcat� de semnifica�ie.
Lucrarea-i alc�tuit� pe principiul prezent�rii cronologice a evenimentelor.
Capitolul Problema p�m�ntului rom�nesc, din care face parte citatul, �l premerge pe cel consacrat coment�rii arhimediatizatului complot studen�esc din octombrie 1923.
Prin urmare citatul exprim� g�ndul unui t�n�r abia trecut de 20 de ani (Codreanu fiind n�scut �n 1899). A unui t�n�r student de etnie rom�n�73 care, evalu�nd situa�ia, perspectivele �i implica�iile compozi�iei etnice a mediului universitar �n care intrase de [cenzurat]�nd, se �ngrozea cu privire la soarta Neamului (considera�iile din Problema p�m�ntului rom�nesc formeaz�, practic un segment al sec�iunii cu tema numerus clausus).
A unui tďż˝nďż˝r ďż˝n concepďż˝ia cďż˝ruia: „Trďż˝darea ne-a mďż˝cinat puterile neamului” 74 ďż˝i „nu vom putea face nici un pas ďż˝nainte fďż˝rďż˝ pedepsirea trďż˝dďż˝torului” 75.

73 Chiar dacďż˝ sonoritatea numelui ancestral de familie al tatďż˝lui sďż˝u este polonezďż˝ – Zelinski:
„ďż˝n timpul ocupaďż˝iei austriace ďż˝i anume ďż˝n epoca posterioarďż˝ anului 1786, cďż˝nd Bucovina a trecut sub administraďż˝ie polonezďż˝, devenind, dupďż˝ expresiunea d-lui prof. Iorga, ďż˝n «Histoire des roumains de Bucovine» pag. 61: «un simplu district al Galiďż˝iei», numele de Zelea a fost transformat de autorit��i, ďż˝n ďż˝coalďż˝ sau ďż˝n armatďż˝, ďż˝n acela cu rezonan�� polonezďż˝ de Zelinski.
Operaďż˝ia aceasta de polonizare a numelor moldoveneďż˝ti era, de altfel, generalďż˝ ďż˝n acea epocďż˝ ďż˝n Bucovina . Sistemul fďż˝cea parte dintr-un ansamblu mult mai vast de «persecuďż˝iuni sistematice ďż˝mpotriva oricďż˝rui lucru care amintea ďż˝n administraďż˝ii, ďż˝n ďż˝coalďż˝ ďż˝i chiar ďż˝n viaďż˝a socialďż˝, epoca Domnilor Moldoveni» (N. Iorga, op.cit., pag. 62)., Cuvďż˝ntul apďż˝rďż˝rii – pledoaria avocatului Lizeta GHEORGHIU – ďż˝n procesul lui Corneliu Zelea Codreanu din mai 1938, ďż˝n culegerea de texte Din luptele Tineretului Romďż˝n, (1919-1938), Editura Fundaďż˝iei Buna Vestire, 1993, pag. 362

Minifi�� sintetic�:

„Familia Codreanu sunt romďż˝ni autentici din comuna Igeďż˝ti, jud[eďż˝ul] Storojineďż˝, provincia istoricďż˝ Bucovina, care de fapt este nordul Moldovei.
Numele ancestral nu era de Codreanu, ci( de Zelea.
ďż˝n vechea limbďż˝ romďż˝neascďż˝, cuvďż˝ntul «Zelea» ďż˝nseamnďż˝ «cel perfect». Din familia verbului «a zeli - zelire».
La 50 de ani de la anexarea Bucovinei( autorit��ile au fďż˝cut un recensďż˝mďż˝nt al populaďż˝iei ďż˝i din oficiu, (ďż˝n scopul de deznaďż˝ionalizare a romďż˝nilor, (;)Emin a devenit Eminescu, Porumbescu a devenit Golumbovici ďż˝i Zelea a devenit Zelinski. ďż˝n 1899 tďż˝nďż˝rul de 21 de ani Ion Zelinski a emigrat din Bucovina - Buchenland ďż˝i a venit ďż˝n Moldova, unde ďż˝n anul 1900 ďż˝i-a schimbat numele din Zelinski ďż˝n Codreanu ďż˝i a devenit profesor de limba germanďż˝ la Liceul din Huďż˝i. Cďż˝nd a intrat ďż˝n politicďż˝ alďż˝turi de prof. A.C. Cuza, prof. Ion Codreanu ďż˝i-a reluat numele ancestral de Zelea ďż˝i astfel toďż˝i descendenďż˝ii sďż˝i se numesc Zelea-Codreanu”., ďż˝erban Milcoveanu, Teroarea de Stat pďż˝nďż˝ la 22 decembrie 1989, volum editat fďż˝rďż˝ scop lucrativ de Asociaďż˝ia foďż˝tilor preďż˝edinďż˝i ai Studenďż˝imii persoanďż˝ juridicďż˝ ďż˝i Liga pentru apďż˝rarea Adevďż˝rului Istoric persoanďż˝ juridicďż˝, Bucureďż˝ti, 2004, pag. 199

74 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 190
75 ibidem

�i-atunci:

�ntre

„(sďż˝ ne procurďż˝m revolvere ďż˝i sďż˝ tragem ďż˝n ei”76 [„ďż˝n toďż˝i acei pe care ďż˝i vom gďż˝si mai vinovaďż˝i de trďż˝darea intereselor romďż˝neďż˝ti”77], „dďż˝nd un exemplu groaznic care sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ de-a-lungul istoriei noastre romďż˝neďż˝ti”78; cu completarea cďż˝ „ce se va alege dupďż˝ aceasta de noi, vom muri sau vom rďż˝mďż˝ne toatďż˝ viaďż˝a ďż˝n ďż˝nchisoare, nu mai intereseazďż˝”79

76 ibidem, pag. 168
77 ibidem
78 ibidem
79 ibidem

�i

„(;)aici, ďż˝n ďż˝nchisoare, (;)deďż˝i n-am nici o vinďż˝ sub latura juridicďż˝, El mďż˝ pedepseďż˝te pentru pďż˝catele mele ďż˝i-mi pune la ďż˝ncercare credinďż˝a(”80; ďż˝ntregit cu „A ďż˝nviat Hristos, sďż˝dind nďż˝dejdea ďż˝nvierii din morďż˝i; (;)viaďż˝a noastrďż˝ nu se terminďż˝ aici, la aceďż˝ti aďż˝a de trecďż˝tori 60-70 ani; cďż˝ se prelungeďż˝te dincolo”81; „(;)Vom ďż˝nvia din morďż˝i ďż˝n numele lui Hristos, adicďż˝ ďż˝n afarďż˝ de credinďż˝a ďż˝n Hristos nimeni nu va ďż˝nvia ďż˝i nu va fi mďż˝ntuit”82

80 idem, �nsemn�ri de la Jilava, pag. 48
81 ibidem. pag. 43
82 ibidem. pag. 43, 44

ce sublim urcu� spiritual �i-a pus amprenta pe personalitatea lui Codreanu? Pe fondul ei.
La cap�tul urcu�ului, ce-a mai p�strat fondul acesta, afar� dec�t, condensat spus, [cenzurat]��enia sufleteasc�?
Ce-a dob�ndit acest fond, �n esen��, altceva dec�t maturitatea duhovniceasc�? �i care-i rezultanta lor fireasc�?
Mai cu seam� dac� semenul care le cumuleaz� �i le poate exterioriza �n voie?...

Aďż˝a e cu putin�� Fenomenul Legionar. ďż˝ntru „adevďż˝rata dimensiune a ďż˝mplinirii de destin: dimensiunea verticalďż˝ a credinďż˝ei ďż˝i omeniei, a onoarei ďż˝i luptei jertfelnice, a marilor virtuďż˝i cristice”83.

83 Vasile Posteuc�, Destinul imperial al rom�nilor. Dumnezeu, Neamul, Omul, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, f.a., pag. 62

Aďż˝a se face cďż˝ „revoluďż˝ia legionarďż˝ evitďż˝ rďż˝bufnirile violente, manifestďż˝rile ďż˝n tot momentul prin greve, atentate84, revendicďż˝ri... Perseverenďż˝a ei nu se concentreazďż˝ ďż˝n asemenea reacďż˝ii pur exterioare de naturďż˝ epidermicďż˝. Revoluďż˝ia legionarďż˝ lucreazďż˝ ďż˝n substratul imponderabil al sufletului, acolo unde reacďż˝iile sunt ďż˝n mare parte de naturďż˝ afectivďż˝, dar amestecate cu efort reflexiv”85.

84 „Chiar dacďż˝ – observďż˝ Faust Brďż˝descu – ďż˝n lume s-a ďż˝mpďż˝mďż˝ntenit criteriul extrem cďż˝ o revoluďż˝ie nu se afirmďż˝ decďż˝t prin vďż˝rsare de sďż˝nge ďż˝i prin rďż˝sturnare violentďż˝ a stďż˝rii de fapt, Miďż˝carea Legionarďż˝ [,drept regulďż˝,] nu acceptďż˝ acest punct de vedere ca mijloc al revoluďż˝iei legionare.
ďż˝l acceptďż˝, totuďż˝i, ďż˝ntr-un singur caz, acela extrem al unei guvernďż˝ri abuzive, transformatďż˝ ďż˝n tiranie, cum a fost cazul regelui Carol al II-lea care, ďż˝n ultima fazďż˝ a domniei lui, devenise un tiran sďż˝ngeros, a cďż˝rui asuprire devenea, vďż˝zďż˝nd cu ochii, mormďż˝ntul neamului romďż˝nesc”., Faust Brďż˝descu, Viziunea integralďż˝ a Revoluďż˝iei Legionare, Prefa�� de Dr. Gheorghe Buzatu, ediďż˝ie ďż˝ngrijitďż˝ de Radu-Dan Vlad, Traducere din limba francezďż˝ de Mďż˝dďż˝lina Martin, Editura Majadahonda, Bucureďż˝ti, 1997, pag. 54

De ce?

Fiindcďż˝ – precum relevďż˝ Dumitru Stďż˝niloae – „pe lume sunt trei mari realit��i: insul, neamul ďż˝i umanitatea. Dar una fďż˝rďż˝ alta nu pot exista. Insul existďż˝ prin neam ďż˝i umanitatea se manifestďż˝ tot prin neam. Insul, afirmďż˝ndu-se pe sine, trebuie sďż˝ afirme ďż˝n acelaďż˝i timp umanitatea din sine, iar aceasta e totdeauna determinatďż˝ etnic.
Neamul este matca ontologic� �n care �i g�se�te a�ez�m�nt �i r�nduial� concret� existen�a umanit��ii. �i prin matca aceasta �i �n ea exist�m noi ca in�i determina�i.
Ea are o ad�ncime, o originalitate, proprie realit��ilor permanente. R�d�cinile insului sunt �n sufletul neamului, iar r�d�cinile neamului sunt �n ordinea metafizic� a existen�ei.
Deci, una din marile griji ale acestor timpuri, care cearcďż˝ trďż˝inicia tuturor realit��ilor ce existďż˝, pentru a risipi ce-i fďż˝rďż˝ vlagďż˝ lďż˝untricďż˝ ďż˝i a confirma ceea ce ďż˝ine tenace ďż˝n existen��, sďż˝ ne fie aceea de-a ne menďż˝ine ca neam ďż˝n identitatea proprie”., Dumitru Stďż˝niloae, Sďż˝ rďż˝mďż˝nem identici cu noi ďż˝nďż˝ine, ďż˝n Telegraful romďż˝n, XCIII, nr. 1, 1945. Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n volumul Dumitru Stďż˝niloae, Naďż˝iune ďż˝i Creďż˝tinism, Editura Elion, Bucureďż˝ti, 2003, pag. 181, 182

Detaliez:
„Neamul romďż˝nesc este o sintezďż˝ biologic-spiritualďż˝ a mai multor pďż˝rďż˝i care au intrat ďż˝n compoziďż˝ia lui. Cele principale sunt: elementul dac, elementul latin ďż˝i creďż˝tinismul ortodox”., Dumitru Stďż˝niloae, Idealul naďż˝ional permanent, ďż˝n Telegraful romďż˝n, LXXXVIII, nr. 4, 1940. Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n Dumitru Stďż˝niloae, vol.cit., pag. 103
Acest neam, alcďż˝tuit, fireďż˝te, din oameni, „este o sintezďż˝ nouďż˝, o individualitate proprie, cu un principiu de via�� deosebit de toate pďż˝rďż˝ile componente. Legea cea mai ďż˝naltďż˝ de via�� a neamului nostru, legea care ďż˝l exprimďż˝ ca ceea ce este el ďż˝n chip propriu, este aceea pe care o trďż˝ieďż˝te ca ďż˝ntreg, nu care e proprie vreuneia din pďż˝rďż˝ile lui”...(ibidem). Astfel, „caracteristicile elementelor componente sunt strďż˝bďż˝tute de un timbru nou, unitar, de timbrul individualit��ii noi, care este romďż˝nitatea”. (ibidem) Aďż˝adar, „putem spune cďż˝ legea cea mai ďż˝naltďż˝ de via�� a poporului nostru este romďż˝nitatea”., ibidem

„Omul e destinat sďż˝ se dezvolte ca om , prin comuniunea cu ordinea eternďż˝, pďż˝nďż˝ la asemďż˝narea( deplinďż˝ cu aceastďż˝ ordine...ďż˝naintea lui stďż˝ un progres spiritual ale cďż˝rui limite nici nu ni le putem ďż˝nchipui”., ibidem, pag. 105

Privitor la aceast� ordine, putem observa dou� lucruri, �i anume:

a) cďż˝ „a apďż˝rut ca sistem de valori de sine stďż˝tďż˝toare numai raďż˝iunii filosofice din timpurile anterioare. Creďż˝tinismului, ca ďż˝i oricďż˝rei alte religii, ele i-au apďż˝rut ca atribute ďż˝i manifestďż˝ri ale unei persoane absolute.
Ast�zi se apropie de acest punct de vedere �i filosofia.;

b) cu cďż˝t ne ridicďż˝m pe scara entit��ilor create, cu cďż˝t ne apropiem de treapta pe care stďż˝ persoana omeneascďż˝ – de singurďż˝ entitate ďż˝nzestratďż˝ cu putinďż˝a comunicďż˝rii cu ordinea eternďż˝ –, ďż˝nďż˝elegďż˝ndu-se prin aceasta cďż˝ ďż˝i acea ordine trebuie sďż˝ aibe un caracter personal, vedem validďż˝ndu-se tot mai mult principiul individualit��ii, al deosebirii dintre diferiďż˝ii indivizi. Atomii unui element, moleculele unei [uneia ďż˝i aceleiaďż˝i] materii sunt strict identice (prezintďż˝ identitate deplinďż˝ ďż˝ntre ele n.n.); indivizii unei specii vegetale nu mai prezintďż˝ aceiaďż˝i uniformitate, legea de via�� a speciei e atotputernicďż˝. Cam acelaďż˝i lucru se petrece ďż˝i ďż˝n lumea animalďż˝. ďż˝n clasa persoanelor omeneďż˝ti ďż˝nsďż˝, individul nu mai e dominat ďż˝n exclusivitate de instinctele speciei, ci urmeazďż˝ un drum ďż˝n bunďż˝ parte ales de sine ďż˝n chip liber. Drumul acesta e o rezultantďż˝ a individualit��ii sale libere, dar de o anumitďż˝ originalitate, ďż˝i a ordinii eterne; este rezultanta felului sďż˝u propriu de relaďż˝ie ďż˝i de colaborare cu acea ordine.

Relaďż˝ia cu ordinea eternďż˝ constďż˝ ďż˝n a descifra pretenďż˝iile ei – aceasta e cunoaďż˝terea – ďż˝i a rďż˝spunde acestor pretenďż˝ii, prin realizďż˝rile de ordin social, moral, politic, artistic, etc. Prin relaďż˝ia aceasta se ďż˝ncorporeazďż˝ continuu cďż˝te ceva din ordinea eternďż˝ ďż˝n persoana omeneascďż˝ ďż˝i ďż˝n ordinea lumii create, prin mijlocirea acestui instrument, acestui canal, care este personalitatea omeneascďż˝.
ďż˝i, ďż˝ntrucďż˝t nu existďż˝ [o anumitďż˝] persoanďż˝ omeneascďż˝, sau [un anumit] grup ďż˝nrudit de persoane omeneďż˝ti – neamuri – prin care sďż˝ se poatďż˝ ďż˝ncorpora aceastďż˝ ordine ďż˝n multiplicitatea nesfďż˝rďż˝itďż˝ a aspectelor ei, este datďż˝ mulďż˝imea de individualit��i etnice, pentru ca fiecare sďż˝ ďż˝ncorporeze ďż˝n sine, dupďż˝ structura ďż˝i posibilit��ile proprii, ďż˝ntr-un anumit fel acea ordine, corespunzďż˝tor cu [una, respectiv] unul din nenumďż˝ratele posibilit��i ďż˝i aspecte cuprinse ďż˝n ea.
Precum fiecare ins cre�te �n spirit, �n �nsemn�tate, prin rela�ie pozitiv�, prin �naintare spre plenitudine spiritual�, cu acea raz� a ordinii divine care-i este adecvat� fiin�ei lui, tot a�a, neamurile, cresc �n puteri prin acel fel de comunicare activ� cu ordinea etern� care le este proprie lor, care le e indicat�, de fiin�a lor original�, ca �ntreg, care formeaz� legea cea mai �nalt� a individualit��ii lor etnice.
Din aceasta rezultďż˝ cďż˝ idealul permanent al neamului nostru este creďż˝terea spiritualďż˝ – aceasta presupune, desigur, ďż˝i o bazďż˝ corespunzďż˝toare de existen�� fizicďż˝ – printr-un fel de relaďż˝ie cu ordinea valorilor eterne, determinat de individualitatea sa etnicďż˝, de romďż˝nism; printr-o comuniune romďż˝neascďż˝ cu Dumnezeu.
Care este modul romďż˝nesc de comuniune cu ordinea spiritualďż˝ transcendentďż˝? Acesta, ne-o spun istoria ďż˝i viaďż˝a actualďż˝ a poporului nostru, este ortodoxia”., ibidem, pag. 105, 106
„Ortodoxia e har dumnezeiesc, adicďż˝ prezen�� familiarďż˝ a lui Iisus printre noi, transfigurďż˝ndu-ne viaďż˝a, adďż˝ncindu-i ďż˝nďż˝elesul, dďż˝ndu-ne rďż˝bdare ďż˝i curaj ďż˝n mijlocul neajunsurilor, ďż˝ntr-o mďż˝surďż˝ ďż˝n care nu ne-ar putea da, dacďż˝ ar lipsi Hristos, nici un om, oricďż˝t ar pretinde cďż˝-l ďż˝nlocuieďż˝te exact”., Dumitru Stďż˝niloae, Ortodoxia, lumina lumii ďż˝i inima neamului nostru, ďż˝n Telegraful romďż˝n, LXXXVIII, nr. 11, 1940. Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n Dumitru Stďż˝niloae, vol.cit., pag. 111
Faptele ce ďż˝nsoďż˝esc firul scurgerii timpului atestďż˝ cďż˝ „datoritďż˝ ortodoxiei neamul nostru n-a fost singur ďż˝n lunga sa istorie ďż˝n care n-a avut nici un ajutor de la oameni. Ci a fost cu Iisus Hristos. ďż˝i, ajutat de El, toate le-a biruit. Au fost, ďż˝n schimb, alte neamuri, puternic ďż˝ncrezute ďż˝n oameni ce se dďż˝deau asemenea lui Hristos, care nu ďż˝i-au putut menďż˝ine existenďż˝a lor ca stat.
Ortodoxia, fiind vedere dreaptďż˝ a voii Dumnezeieďż˝ti ďż˝i a posibilit��ilor ďż˝i a ďż˝intelor omeneďż˝ti, precum ďż˝i comunicare neintermediatďż˝ cu Iisus Hristos – e ďż˝i via�� dreaptďż˝, e ďż˝i blďż˝ndeďż˝e, e ďż˝i sfinďż˝enie. Iar cďż˝nd trebuie sďż˝ fie eroism, e eroismul cel mai dezinteresat, mai curat, mai lipsit de cruzime ďż˝i de poftďż˝ de stďż˝pďż˝nire. Oportunismul ďż˝i cinismul politic e strďż˝in de sufletul crescut ďż˝n ortodoxie”., ibidem
„Credinďż˝a creďż˝tinďż˝ e pentru credincios un impuls spre afirmarea comunit��ii naďż˝ionale, spre iubirea, mai presus de fire, a celor cu care firea l-a aďż˝ezat ďż˝n relaďż˝ii fundamentale de via��. Creďż˝tinismul rďż˝zbate ďż˝n mod necesar spre naďż˝ionalism. Mďż˝ntuirea e desigur o problemďż˝ care trebuie sďż˝ frďż˝mďż˝nte personal pe fiecare om, dar ea nu poate fi dobďż˝nditďż˝ de om printr-o trďż˝ire de eu izolat, ea nu se ďż˝mpďż˝rtďż˝eďż˝te omului ďż˝n asceastďż˝ calitate – care e anormalďż˝ –, ci ďż˝n calitatea lui de membru al unei comunit��i, iar cea mai fireascďż˝ comunitate este cea naďż˝ionalďż˝”., Dumitru Stďż˝niloae, Creďż˝tinism ďż˝i naďż˝ionalism, ďż˝n Telegraful romďż˝n, LXXXVIII, nr. 40, 1940. Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n Dumitru Stďż˝niloae, vol.cit., pag. 119
„Apropierea creďż˝tinismului de naďż˝iune a fost uďż˝uratďż˝ ďż˝i de filosofia mai nouďż˝, care a descoperit cďż˝ realitatea cea mai ďż˝naltďż˝ nu e cea a obiectelor, ci cea omeneascďż˝, iar aceasta nu se poate gďż˝si normal ďż˝i cu posibilit��i de plenitudine, decďż˝t ďż˝n comuniunea dintre persoane. Aceasta e natura, iar creďż˝tinismul nu face decďż˝t sďż˝-ďż˝i toarne harul ďż˝n aceastďż˝ naturďż˝, ca s-o desďż˝vďż˝rďż˝eascďż˝. Creďż˝tinismul e perfecďż˝ionarea relaďż˝iei naturale dintre om ďż˝i om, desďż˝vďż˝rďż˝irea comuniunii, desďż˝vďż˝rďż˝irea dragostei, sau legďż˝tura desďż˝vďż˝rďż˝irii.
De aici nu e dec�t un pas p�n� la a spune: cea mai natural� dintre rela�ii, dintre manifest�rile necesare naturii, este comunicarea cu cei apropia�i, care au �n toate cazurile fire�ti, aceea�i limb�, aceea�i istorie, acelea�i aspira�ii, acela�i destin. Na�iunile sunt comunit��i de destin, comunit��ile cele mai temeinice, mai statornice, �nf�urate prin mai multe fire de leg�tur�, deosebit de profunde, fa�� de alte feluri de comunit��i, cu mult mai trec�toare (de durabilitate inferioar� n.n.), mai superficiale. (de profunzime redus� n.n.). cre�tinismul n-a venit s� se opun� tendin�elor celor mai fire�ti de comuniune, concretiz�rilor celor mai profunde ale acestor tendin�e, n-a venit s� �n�bu�e natura, s� o fac� s� caute alte forme de comuniune mai pu�in fire�ti (cu deficit de organicitate n.n.), ci s� intensifice, s� �nal�e, s� des�v�r�easc� formele naturale ale rela�iilor omene�ti.
Comuniunea este chiar o condiďż˝ie fundamentalďż˝ a mďż˝ntuirii. Nu poďż˝i ďż˝mplini voia lui Dumnezeu, nu poďż˝i exercita faptele creďż˝tineďż˝ti, nu poďż˝i afla ďż˝i experia pe Dumnezeu chiar, decďż˝t ďż˝n cadrul comuniunii. Aceasta se coloreazďż˝ ďż˝i se umple ďż˝ntotdeauna de alt conďż˝inut, dupďż˝ cum credinďż˝ele celor ce o ďż˝ntreďż˝in sunt altele. Dar, ďż˝n afarďż˝ de ea nu se poate trďż˝i religia. Iar comuniunea cea mai fireascďż˝, cea mai de temelie, este aceea ďż˝ntre membrii aceleiaďż˝i naďż˝iuni. ďż˝n mod necesar, ea trebuie folositďż˝ pentru trďż˝irea ďż˝n cadrul ei a conďż˝inutului religios. Un creďż˝tin e fericit de ďż˝esďż˝tura de ocazii ce i-o oferďż˝ apartenenďż˝a la comunitatea naďż˝ionalďż˝, pentru a-ďż˝i trďż˝i ďż˝n ea conďż˝inuturile religioase. ďż˝ntrucďż˝t e om legat de un spaďż˝iu, ďż˝mpletit prin limbďż˝, prin istorie, cu un grup naďż˝ional, el nu se poate izola de acel grup, pentru a stabili altďż˝ comuniune, cďż˝ci pentru aceasta ar trebui sďż˝ fugďż˝ din ďż˝ara unde s-a nascut, unde l-a destinat Dumnezeu sďż˝ trďż˝iascďż˝”., ibidem, pag. 118, 119
„Dumnezeu nu mďż˝ va rďż˝splďż˝ti pentru modul cum am ďż˝tiut sďż˝ mďż˝ desfac de comunitatea fireascďż˝ ďż˝n care mi-a fost dat sďż˝ trďż˝iesc, ci dupďż˝ modul ďż˝n care am afirmat aceastďż˝ comuniune, cu voinďż˝a ďż˝i cu iubirea mea creďż˝tinďż˝.
Dumnezeu prive�te pe om nu �n izolarea lui, ci ca membru al unei comunit��i mai largi, prive�te propriu-zis comunit��ile �i, prin ele, face p�rta� pe om de har �i m�ntuire. �i �ntruc�t comunit��ile cele mai fire�ti sunt neamurile, de ce n-am spune c� privirea direct� a lui Dumnezeu cade pe neamuri, �i numai �ntruc�t in�ii fac parte din neamuri, simte fiecare [dintre ei] privirea lui Dumnezeu asupra lui.
ďż˝n cartea lui Daniil se spune cďż˝ Dumnezeu pune ďż˝n cumpďż˝nďż˝ ďż˝mpďż˝r��ia, nu pe ins ďż˝n parte. Iar la Apocalipsďż˝ se vorbeďż˝te de mďż˝ntuirea neamurilor, nu a inďż˝ilor”., ibidem, pag. 119
Iar dacďż˝, aďż˝a cum accentueazďż˝ Nae Ionescu, „un creďż˝tin este, luptďż˝ ďż˝i cere ďż˝mplinirea legii lui Dumnezeu”(Nae Ionescu, Iertarea creďż˝tinďż˝, ďż˝n Cuvďż˝ntul, an III, nr. 624 din 29 noiembrie 1926. Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Editura Deisis, Sibiu, 2003, pag. 114), iar aceasta cere ca fiecare fiin�� umanďż˝ sďż˝ evolueze spiritual prin simbiozďż˝ cu comunitatea naďż˝ionalďż˝ de iubire din care face parte, ďż˝nďż˝elegem cďż˝, ďż˝ntre direcďż˝iile majore ale activismului nostru personal, trebuie sďż˝ includem, permanent ďż˝i pregnant, apďż˝rarea naďż˝ionalit��ii noastre romďż˝neďż˝ti. ďż˝n acest sens, sďż˝ ne fie mereu viu ďż˝n conďż˝tiin�� cďż˝ pentru pďż˝strarea, neďż˝tirbitďż˝, a fiinďż˝ei naďż˝ionale, avem, fiecare dintre noi, deplina ďż˝ndrept��ire ďż˝i sfďż˝nta obligaďż˝ie de a folosi, ďż˝n situaďż˝ie de necesitate – adicďż˝ dupďż˝ ce, fďż˝rďż˝ succes, am ďż˝ntrebuinďż˝at toate mijloacele paďż˝nice – chiar violenďż˝a fizicďż˝.
Aceasta deoarece, exemplificďż˝ acelaďż˝i Nae Ionescu: „ďż˝tim cďż˝ batjocorit, scuipat, pďż˝lmuit ďż˝i spďż˝nzurat (pironit n.n.) pe cruce, Hrisos a gemut ďż˝ndurďż˝tor: Iartďż˝-le lor Doamne, cďż˝ nu ďż˝tiu ce fac! Dar tot Hristos, ďż˝ndurďż˝torul a toate, e cel care a luat biciul ďż˝i a gonit pe zarafii ďż˝i [pe] negustorii care spurcau casa Domnului. De ce se uitďż˝ aďż˝a uďż˝or lucrurile acestea? De ce nu ne dďż˝m seama cďż˝ blasfemďż˝m ďż˝i batjocorim tocmai ce e mai cutremurďż˝tor de sublim ďż˝n creďż˝tinism, atunci cďż˝nd bagatelizďż˝m iertarea creďż˝tinďż˝, fďż˝cďż˝nd din ea o muďż˝ama cu care sďż˝ acoperim pďż˝catele ce se fac ďż˝mpotriva legii?...De-ďż˝i va greďż˝i aproapele tďż˝u nu de ďż˝apte ori, dar (ci n.n.) de ďż˝apte zeci de ori cďż˝te ďż˝apte, iartďż˝-l pre el” (ibidem)... Iertarea ďż˝n domeniul relativ al personalului e la locul ei: iertarea greďż˝iďż˝ilor noďż˝tri echivaleazďż˝ cu indiferenďż˝a fa�� de rďż˝ul care ni se face, pentru cďż˝ acest rďż˝u noi nu-l simďż˝im, [adicďż˝] nu trebuie sďż˝-l simďż˝im. Aďż˝a fiind, iertarea nu e un principiu de moralďż˝, ci o metodďż˝ terapeuticďż˝ pentru prelucrarea noastrďż˝ personalďż˝. Dar, atunci, iertare pentru pďż˝catele ďż˝mpotriva legii nu existďż˝ pentru noi; ea nu stďż˝ ďż˝n mďż˝na noastrďż˝, ci ďż˝n mďż˝na lui Dumnezeu; singur poate Dumnezeu sďż˝ ierte. Noi nu! Ar fi prea mare ďż˝ndrďż˝zneala ďż˝i orgoliul acesta ne-ar pierde. ďż˝ncetaďż˝i deci, mieluďż˝ei ai lui Dumnezeu, cu risipa de generozitate”., ibidem