ACUZATIA DE HOLOCAUST

[Leea]

DE CE? REFLEC�II INFIDELE DESPRE HOLOCAUST

ISBN 978-973-88829-1-1

(Textul integral al lucr�rii cu CopyLIBER: Radu Mihai Cri�an, De ce? Reflec�ii infidele despre Holocaust, Editura Tibo, Bucure�ti, 2008)

- CopyFREE -

Material preluat de la http://www.scribd.com/doc/6247838/DE-CE-REFLECTII-INFIDELE-DESPRE-HOLOCAUST

CUPRINS
DE CE? Reflec�ii infidele despre Holocaust
DJUGA�VILI. Numele adev�rat al lui Stalin
Bibliografie


Motto:
Cel care respect� caracterul propriu �i libertatea de manifestare a oric�rui alt geniu na�ional, contracteaz� prin aceasta el �nsu�i dreptul de a fi respectat �n toate ale sale.

Mihai Eminescu,
ďż˝edinďż˝a Adunďż˝rii de vineri…, Timpul, VII, nr. 19 din 26 ianuarie 1882, ďż˝n Opere, vol. XIII, PUBLICISTICďż˝, 1882 – 1883, 1888 – 1889, Timpul, Romďż˝nia Liberďż˝, Fďż˝ntďż˝na Blanduziei, cu 64 de reproduceri dupďż˝ manuscrise ďż˝i publicaďż˝ii, Ediďż˝ie criticďż˝ ďż˝ntemeiatďż˝ de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureďż˝ti, 1989, pag. 40, 41


DE CE?
Reflec�ii infidele despre Holocaust

�mi place s� cred c� nu suf�r nici de mania persecu�iei, �i c� nici nu v�d pretutindeni doar comploti�ti �i comploturi.
,,Orice aluzie la «conspiraďż˝ie» trezeďż˝te un cor de proteste din tabďż˝ra «javrelor cu ďż˝taif» autohtone ďż˝ncadrďż˝ndu-se cu entuziasm ďż˝n spectacolul mondial regizat de cinicii dirijori. Exemplul cel mai actual este acuzaďż˝ia de «holocaust» adusďż˝ poporului romďż˝n”. (Nicador Zelea Codreanu, Romďż˝nia ca un hotel, ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An III, nr. 39, noiembrie 2006, pag. 2) „Lďż˝sďż˝nd la o parte monstruozitatea vinei colective, dreptul pe care ďż˝i-l arogďż˝ diverďż˝i(;) de a fi ďż˝i acuzatori ďż˝i judecďż˝tori; am vrea sďż˝ ďż˝tim dacďż˝ acuzaďż˝iile ce ni se aduc vin din partea unor persoane private, a unor asociaďż˝ii sau pur ďż˝i simplu din partea statului Israel.
Dac� vin din partea unor persoane private sau O.N.G., r�m�ne de ne�n�eles[:] de ce statul rom�n �n frunte cu pre�edintele trebuie s� s�rute m�na c�l�ului; s� accepte orice acuza�ie la adresa statului rom�n?
Dac� ar fi venit din partea statului Israel trebuia s� vin� pe c�i oficiale, diplomatice �i f�cute publice prin pres�.
Deci cine a stabilit vinov��ia poporului romďż˝n ďż˝n cazul acuzaďż˝iei de holocaust ďż˝i, mai grav, cine a acceptat aceastďż˝ vinov��ie? S-a fďż˝cut vreun referendum, s-a discutat ďż˝n legislativ, s-a fďż˝cut mďż˝car vreun sondaj de opinie, s-a fďż˝cut publicďż˝ suma exorbitantďż˝ cerutďż˝ de…; ďż˝i aici mďż˝ opresc: cerutďż˝ de cine? De o entitate «superioarďż˝» care trece peste orice convenďż˝ie ďż˝ntre naďż˝iuni?
De ce statul rom�n nu d� un comunicat �n care s� spun�: cine ne acuz�, pe baza c�ror dovezi acceptate de un tribunal, care tribunal, c�nd s-a judecat.
Dacďż˝ statul romďż˝n acceptďż˝ sancďż˝iunea ďż˝i statul Israel nu declarďż˝ oficial nimic, trebuie sďż˝ acceptďż˝m existenďż˝a unei supraputeri oculte ďż˝i a unui complot ďż˝mpotriva romďż˝nilor – evident, cel puďż˝in ďż˝ncepďż˝nd din secolul 19”. (Nicador Zelea Codreanu, Romďż˝nia ca un hotel, ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An III, nr. 39, noiembrie 2006, pag. 2)
A compara argumentele, ďż˝i a o face cu tonul liniďż˝tit al bunei-credinďż˝e reciproce, constituie esenďż˝a oricďż˝rei discuďż˝ii serioase – nota Eminescu ďż˝ncďż˝ acum mai bine de o sutďż˝ de ani. (Mihai Eminescu, «Romďż˝nul» continuďż˝ a se ocupa…, Timpul, VI, nr. 20 din 27 ianuarie 1881, ďż˝n Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, PUBLICISTICďż˝, 1 ianuarie 1881 – 31 decembrie 1881, Timpul, cu 28 de reproduceri dupďż˝ manuscrise ďż˝i publicaďż˝ii, Ediďż˝ie criticďż˝ ďż˝ntemeiatďż˝ de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureďż˝ti, 1985, pag. 46)
De-aceea, ďż˝n ďż˝tiin��, „totdeauna, indiferent de subiectul abordat, se obiďż˝nuieďż˝te un examen critic ďż˝i senin al tuturor argumentelor, pro ďż˝i contra. ďż˝n privinďż˝a holocaustului ďż˝nsďż˝ – capitol din istoria contemporanďż˝ a umanit��ii, indicaďż˝ia din programa ďż˝colarďż˝ este aceea de a nu se admite nici o discuďż˝ie liberďż˝ cu privire la aspectele controversate sau poate chiar controversabile. Cui foloseďż˝te ca ďż˝n aceastďż˝ problemďż˝ sďż˝ fie ascunsďż˝ complexitatea faptelor ďż˝i, mai ales, complexitatea vinov��iilor?” (Ion Coja, Notďż˝ explicativďż˝(2), cuvďż˝nt introductiv la lucrarea: Situaďż˝ia Evreilor ďż˝n Romďż˝nia, vol. I, 1939-1941, partea I, Coordonatori Locotenent-colonel Alesandru Duďż˝u ďż˝i Dr. Constantin Botoran, Editura ďż˝ara Noastrďż˝, Uniunea Vatra Romďż˝neascďż˝, Bucureďż˝ti, 2003, pag. 10)
„Nu le dau dreptate celor ce neagďż˝ holocaustul, iar dacďż˝ prilejul se iveďż˝te, caut totuďż˝i sďż˝ ďż˝nďż˝eleg acest fenomen, real, al «revizionismului», ďż˝i asta nu mďż˝ ďż˝mpiedicďż˝ sďż˝ citesc cu cel mai mare interes dezvďż˝luirile, mai vechi ďż˝i mai noi, fďż˝cute de autori evrei [ca de exemplu Roger Garaudy ďż˝n studii precum Procesul Sionismului Israelian - vezi ediďż˝ia romďż˝neascďż˝ Editura Samizdat] privind complicitatea unor persoane ďż˝i cercuri evreieďż˝ti la producerea holocaustului. Li se va preda oare elevilor o lecďż˝ie ďż˝i despre vinov��ia care revine unor lideri evrei, unor instituďż˝ii evreieďż˝ti, unor doctrine politice evreieďż˝ti, ďż˝n iniďż˝ierea ďż˝i ďż˝ntreďż˝inerea holocaustului?” (Ion Coja, Notďż˝ explicativďż˝ (2), cuvďż˝nt introductiv la lucrarea: Situaďż˝ia Evreilor ďż˝n Romďż˝nia, vol. I, 1939-1941, partea I, Coordonatori Locotenent-colonel Alesandru Duďż˝u ďż˝i Dr. Constantin Botoran, Editura ďż˝ara Noastrďż˝, Uniunea Vatra Romďż˝neascďż˝, Bucureďż˝ti, 2003, pag. 11) Sau despre „declaraďż˝ia datďż˝ ďż˝n 1955 de WILHELM FILDERMAN, fost preďż˝edinte al Federaďż˝iei Comunit��ilor Evreieďż˝ti ďż˝n anii ’40:
«Subsemnatul Wilhelm Filderman, Doctor ďż˝n Drept la Facultatea din Paris, fost Preďż˝edinte al Uniunii Comunit��ilor Evreieďż˝ti din Romďż˝nia ďż˝i Preďż˝edinte al Uniunii Evreilor Romďż˝ni, domiciliat actualmente ďż˝n New York, USA, Hotel Alameda, Broadway at 71 St, declar urmďż˝toarele:
(…) ďż˝n timpul perioadei de dominaďż˝ie hitleristďż˝ ďż˝n Europa, eu am fost ďż˝n legďż˝turďż˝ susďż˝inutďż˝ cu Mareďż˝alul Antonescu. Acesta a fďż˝cut tot ce a putut pentru a ďż˝mblďż˝nzi soarta evreilor expuďż˝i la persecuďż˝ia germanilor-naziďż˝ti (s.n.). Trebuie sďż˝ subliniez cďż˝ populaďż˝ia romďż˝nďż˝ nu este antisemitďż˝(;). Am fost martor al unor miďż˝cďż˝toare scene de solidaritate ďż˝i de ajutor ďż˝ntre romďż˝ni ďż˝i evrei ďż˝n momentele de grea ďż˝ncercare din timpul infernului nazist ďż˝n Europa. Mareďż˝alul Antonescu a rezistat cu succes presiunii naziste, care impunea mďż˝suri dure ďż˝mpotriva evreilor. Aďż˝ aminti doar cďż˝teva exemple:
Gra�ie interven�iei energice a Mare�alului Antonescu, a fost oprit� deportarea a mai mult de 20.000 de evrei din Bucovina;
El a dat pa�apoarte �n alb, pentru a salva de teroarea nazist� evreii din Ungaria, a c�ror via�� era �n pericol;
Gra�ie politicii sale, bunurile evreilor au fost puse sub un regim de administrare tranzitorie, care, f�c�ndu-le s� par� pierdute, le-a asigurat conservarea �n scopul restituirii la momentul oportun.
Menďż˝ionez aceasta pentru a sublinia faptul cďż˝ Poporul Romďż˝n, atďż˝t cďż˝t a avut, chiar ďż˝n mďż˝surďż˝ limitatďż˝, controlul ��rii, ďż˝i-a demonstrat sentimentele de umanitate ďż˝i moderaďż˝ie politicďż˝.»” (Uniunea Vatra Romďż˝neascďż˝, Liga pentru Combaterea Anti-Romďż˝nismului LICAR, Uniunea Veteranilor de Rďż˝zboi ďż˝i a Urmaďż˝ilor Veteranilor, Asociaďż˝ia Culturalďż˝ Pro Basarabia ďż˝i Bucovina, Federaďż˝ia Romďż˝nďż˝ a Foďż˝tilor Deďż˝inuďż˝i ďż˝i Luptďż˝tori Anticomuniďż˝ti, Liga Naďż˝ionalďż˝ a Luptďż˝torilor din Decembrie ’89, Fundaďż˝ia George Manu, Comunicat, Bucureďż˝ti, 16 aprilie 2002 – Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n volumul: Ion Coja, Holocaust ďż˝n Romďż˝nia? Suitďż˝ de documente ďż˝i mďż˝rturii adunate ďż˝i consemnate de ION COJA, ďż˝n folosul parlamentarilor ďż˝i al autorit��ilor implicate ďż˝n elaborarea, aprobarea ďż˝i aplicarea Ordonanďż˝ei de Urgen�� nr. 31/2002 a Guvernului Romďż˝niei, Editura Kogaion, Bucureďż˝ti, 2002, pag. 13, 14)
ďż˝i oare la cunoďż˝tinďż˝a cďż˝tor elevi va fi adus conďż˝inutul articolului lui Nicolae Iorga, «De ce atďż˝ta urďż˝?» (6 iulie 1940):
„Se adunďż˝ ďż˝i cresc vďż˝zďż˝nd cu ochii documentele ďż˝i materialele, actele oficiale ďż˝i declaraďż˝iile luate sub jurďż˝mďż˝nt.
�nal�i magistra�i �i bravi ofi�eri cari �i-au riscat via�a ca s� apere cu puterile lor retragerea �i exodul rom�nilor, au v�zut cu ochii lor nenum�rate acte de s�lb�ticie, uciderea nevinova�ilor, lovituri cu pietre �i huiduieli. Toate aceste gesturi infame �i criminale au fost comise de evreimea furioas�, ale c�rei valuri de ur� s-au desl�n�uit ca sub o comand� nev�zut�.
De unde at�ta ur�?
A�a ni se r�spl�te�te bun�voin�a �i bun�tatea noastr�?
Am acceptat acapararea �i st�p�nirea iudaic� multe decenii �i evreimea se r�zbun� �n ceasurile grele pe care le tr�im. �i de nic�ieri o dezavuare, o rupere vehement� �i public� de ispr�vile bandelor uciga�e de sectan�i sangvinari. Nebunia organizat� �mpotriva noastr� a cuprins t�rguri, ora�e �i sate.
Fra�ii no�tri �i p�r�seau copiii bolnavi, p�rin�ii b�tr�ni, averi agonisite cu trud�. �n nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuv�nt bun, m�car de o f�r�m� de mil�. Sprijin cald �i un cuv�nt �n�eleg�tor, fie �i numai sentimental, ar fi fost primit cu recuno�tin��. Li s-au servit gloan�e, au fost sf�rteca�i cu topoarele, destui dintre ei �i-au dat sufletul.
Li s-au smuls hainele ďż˝i li s-a furat ce aveau cu dďż˝nďż˝ii, ca apoi sďż˝ fie supuďż˝i tratamentului hain ďż˝i vandalic. Romďż˝nimea aceasta, de o bunďż˝tate prosteascďż˝ fa�� de musafiri ďż˝i jecmďż˝nitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii, care se lďż˝uda pďż˝nďż˝ mai ieri cďż˝ are sentimente calde ďż˝i fr��eďż˝ti fa�� de neamul nostru ďż˝n nenorocire”. (Nicolae Iorga, De ce atďż˝ta urďż˝?, 6 iulie 1940, Neamul Romďż˝nesc – Regďż˝siďż˝i textul ďż˝n volumul: Ion Coja, Holocaust ďż˝n Romďż˝nia? Suitďż˝ de documente ďż˝i mďż˝rturii adunate ďż˝i consemnate de ION COJA, ďż˝n folosul parlamentarilor ďż˝i al autorit��ilor implicate ďż˝n elaborarea, aprobarea ďż˝i aplicarea Ordonanďż˝ei de Urgen�� nr. 31/2002 a Guvernului Romďż˝niei, Editura Kogaion, Bucureďż˝ti, 2002, pag. 23)

„Adevďż˝rul se dovedeďż˝te cu argumente ďż˝i contra-argumente, nu prin ordonanďż˝e guvernamentale, armatďż˝, poliďż˝ie, ďż˝nchisori, cďż˝lďż˝i ďż˝i trďż˝ntori, cu care trebuie dat de pďż˝mďż˝nt!
Ce are de ascuns regimul de la Bucure�ti?
Guvernele care au ceva de ascuns, care ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ ascundďż˝ realitatea istoricďż˝ ďż˝n dosul uneia sau a mai multor ordonanďż˝e de urgen��, sunt ďż˝n afara legii”. (Teodor Usca, Apel la raďż˝iune (II), ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 60, iulie 2008, pag. 12)
„Articolul 31 din Constituďż˝ia Romďż˝niei: (1)Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaďż˝ie de interes public nu poate fi ďż˝ngrďż˝dit.
Or, tocmai acest drept este anulat de prevederile O.U.G. 31/2002, care obligďż˝ cet��enii la dopaj ďż˝i ďż˝ndoctrinare cu versiunile fabricate de poliďż˝ia politicďż˝ a gďż˝ndirii ďż˝i de foďż˝tii (;)academicieni plini ďż˝i corespondenďż˝i de la «Fane Babanu»”. (Teodor Usca, Apel la raďż˝iune (II), ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 60, iulie 2008, pag. 12)
„Unde sunt gropile comune cu zeci sau sute de vagoane de schelete umane, unde sunt restul de dovezi care ne incrimineazďż˝?
Dup� ce se vor g�si dovezile, ele vor trebui evaluate de ni�te comisii de exper�i �i transformate �n probe ale procesului. Am zis proces! Care proces? Acela care judec� �i condamn�!
Unde sunt executan�ii, criminalii, c� nu se vede nici unul, c� nu or fi omor�t at�ta puzderie de oameni Antonescu �i Alexianu?! S�-i aducem �n fa�a unui tribunal, s� m�rturiseasc�, nenoroci�ii!
Cine ne acuzďż˝? Tovarďż˝ul Ellie Wiessel? Pďż˝i ce-o fi el, acuzator, judecďż˝tor ďż˝i pluton de execuďż˝ie?” (Nicador Zelea Codreanu, Despre Miďż˝carea Legionarďż˝, ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 56, martie 2008, pag. 5)
„Dacďż˝ ne acuzďż˝ statul Israel, sďż˝ o facďż˝ la nivel diplomatic, cum cere uzanďż˝a internaďż˝ionalďż˝.
Vreau sďż˝ vďż˝d ďż˝n ziare(;) scris mare: «Statul Israel acuzďż˝ Romďż˝nia de Holocaust!» Copie dupďż˝ actul oficial, ďż˝i, ca tot romďż˝nul, cu antet, ďż˝tampilďż˝ ďż˝i semnďż˝turďż˝!” (Nicador Zelea Codreanu, Despre Miďż˝carea Legionarďż˝, ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 56, martie 2008, pag. 5)
„De ce se ascund Poporului Romďż˝n anumite adevďż˝ruri? Simplu: pentru a-l menďż˝ine pe mai departe ďż˝n sclavie. Sclavia iudeo-comunistďż˝ de ieri a fost ďż˝nlocuitďż˝ de cea iudeo-americanďż˝ ďż˝i occidentalďż˝ de azi”. (Teodor Usca, Apel la raďż˝iune (II), ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 60, iulie 2008, pag. 12)
Jewish Banker : „S-ar putea spune cďż˝ Marxismul este cel mai ďż˝nverďż˝unat duďż˝man al Capitalismului, care pentru noi e sfďż˝nt. Pentru simplul motiv cďż˝ ei sunt poli opuďż˝i, ei ne dau nouďż˝ cei doi poli ai Pďż˝mďż˝ntului ďż˝i ne permit sďż˝-i fim noi axa. Aceďż˝ti doi oponenďż˝i Bolďż˝evismul ďż˝i noi ďż˝nďż˝ine ne gďż˝sim identificaďż˝i ďż˝n Internaďż˝ionala. Aceďż˝ti doi oponenďż˝i, care constituie doctrina celor doi poli ai societ��ii, se ďż˝ntďż˝lnesc ďż˝n unitatea de scop, care este reďż˝nnoirea societ��ii de sus prin controlul avuďż˝iei ďż˝i de jos prin revoluďż˝ie”. (Citat din Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan, Paris, 1936, apud Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, pag. 10)
Din perspectiva (;)Ordonanďż˝e[i] guvernamentale 31/2002 ďż˝tiinďż˝a devine duďż˝manul poliďż˝iei politice, care o combate pe toate cďż˝ile ipocriziei democrate de tip occidental, prin toate mijloacele teroriste de tip KGB”. (Teodor Usca, Apel la raďż˝iune (II), ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 60, iulie 2008, pag. 12)
Dupďż˝ decembrie 1989 „Romďż˝nii au devenit cet��eni liberi, ďż˝ntr-un stat ce se pretinde cďż˝ ar fi de drept, NU de drepďż˝i. Drepturile lor fundamentale, garantate de numeroase tratate ďż˝i convenďż˝ii internaďż˝ionale, ca ďż˝i de art.37 din Constituďż˝ie, au fost golite de orice conďż˝inut ďż˝i anulate prin abuziva Ordonan�� de Urgen�� 31/2002.
Art.1 din O.U.G. 31/2002 nu ne spune care autoritate de stat este ďż˝ndrept��itďż˝ ďż˝i ďż˝mputernicitďż˝ sďż˝ constate «ura naďż˝ionalďż˝, rasialďż˝ sau religioasďż˝», discriminarea sau infracďż˝iunile contra pďż˝cii ďż˝i omenirii. Nu se ďż˝tie cine constatďż˝ acestea, dupďż˝ cum nu se ďż˝tie nici cine, cum, ďż˝n ce fel ďż˝i ďż˝ntre ce limite trebuie sďż˝ le combatďż˝!
Prea uďż˝or se ajunge la ďż˝ncheierea din art. 1 cu privire la promovarea cultului «persoanelor vinovate de sďż˝vďż˝rďż˝irea unor infracďż˝iuni contra pďż˝cii ďż˝i omenirii». Ce ďż˝nseamnďż˝ de fapt «promovarea» unui astfel de cult? Nu cumva legiuitorul alogen vrea sďż˝ ne interzicďż˝ pďż˝nďż˝ ďż˝i pronunďż˝area numelui mareďż˝alului-erou Ion Antonescu?” (Teodor Usca, Apel la raďż˝iune (II), ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 60, iulie 2008, pag. 12) Adicďż˝ a omului care:

- a fost �eful Statului Major al armatei rom�ne ce, �n 1919, desfiin��nd la Budapesta dictatura bol�evic� a lui Bela Kuhn (Cohen), reu�ea s� �nt�rzie cu mai bine de dou�zeci de ani instalarea comunismului �n Europa de Est;

- a denunďż˝at (odatďż˝ cu instalarea regimului sďż˝u de autoritate) Masoneria ca un pericol de Stat ďż˝i a instituit Comisiunea de cercetarea materialului ďż˝i activit��ii societ��ilor secrete Franc-Masonice din Romďż˝nia (vezi pentru amďż˝nunte volumul: Toma Petrescu, Conspiraďż˝ia lojilor – Francmasonerie ďż˝i Creďż˝tinism – , Ediďż˝ia a IV-a, Imprimeriile Fr��ia Romďż˝neascďż˝, Bucureďż˝ti, 1941).

„Dacďż˝ da, cu ce drept vorbesc de infracďż˝iuni contra pďż˝cii ďż˝i omenirii tocmai guvernanďż˝ii care, aflaďż˝i acum ďż˝n solda Americii ďż˝i a Pactului Nord-Atlantic (precum altďż˝datďż˝ ďż˝n solda Uniunii Sovietice ďż˝i a Tratatului de la Varďż˝ovia) trimit armata romďż˝nďż˝ sďż˝ ucidďż˝ patrioďż˝ii afgani ďż˝i irakieni ce ďż˝i apďż˝rďż˝ ďż˝ara ďż˝i interesele lor naďż˝ionale?” (Teodor Usca, Apel la raďż˝iune (II), ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 60, iulie 2008, pag. 12)
ďż˝i, totodatďż˝, de ce „dupďż˝ apariďż˝ia O.U.G. 31/2002, nimeni nu a fost cercetat ďż˝i condamnat pentru promovarea cultului personalit��ii criminalilor Stalin, Lenin sau Ceauďż˝escu, prezentaďż˝i ďż˝i lďż˝udaďż˝i ďż˝n diverse publicaďż˝ii, la televiziunea naďż˝ionalďż˝ sau la alte televiziuni centrale ďż˝i locale[?] Nu cumva se ďż˝ncalcďż˝ astfel ďż˝n mod flagrant prevederile (;)ordonanďż˝e[i]? (Teodor Usca, Apel la raďż˝iune (II), ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 60, iulie 2008, pag. 12)
„Corectitudinea politicďż˝ este ďż˝n aceeaďż˝i mďż˝surďż˝ inamica adevďż˝rului, care, pďż˝nďż˝ astďż˝zi, a fost obiectivul declarat al cunoaďż˝terii omeneďż˝ti, ďż˝i al ďż˝ndoielii, care a fost fidelul instrument al acestei cunoaďż˝teri”. (Vladimir Volkoff, Manualul corectitudinii politice. Defectele democraďż˝iei, Editura Antet, Bucureďż˝ti, f.a., pag. 102)
ďż˝n optica ei, „un individ sau un grup de indivizi care ďż˝i revendicďż˝ dreptul la o informare imparďż˝ialďż˝, obiectivďż˝, independentďż˝, necontrafďż˝cutďż˝ de ziariďż˝ti ďż˝i nesupusďż˝ cenzurii corecte politic trebuie considerat extrem de periculos ďż˝i tratat ca atare, monopolul pe care corectitudinea politicďż˝ ďż˝l deďż˝ine asupra informaďż˝iei fiind de o importan�� crucialďż˝”. (Vladimir Volkoff, Manualul corectitudinii politice. Defectele democraďż˝iei, Editura Antet, Bucureďż˝ti, f.a., pag. 35)
„Printr-un program bine pus la punct, romďż˝nul este ďż˝inut la limita supravieďż˝uirii, pentru ca toatďż˝ atenďż˝ia ďż˝i preocuparea sa sďż˝ se ďż˝ndrepte spre rezolvarea zilei de mďż˝ine, cu preďż˝uri mari, salarii ďż˝i pensii mici; tineretului i se oferďż˝ fotbal, ca o supapďż˝ de refulare a mizeriilor ďż˝i neďż˝mplinirilor, stadionul – ďż˝i nu numai – devenind locul de descďż˝rcare dirijatďż˝ a furiei ďż˝i a excesului de energie.
Cine se mai g�nde�te �n ziua de azi la viitorul apropiat sau mediu al Rom�niei, cine pune cap la cap toate manevrele aparent f�r� leg�tur� din via�a politic� a ��rii? Rom�nilor li s-a dat o coaj� de p�ine �i circ c�t cuprinde!
Presa scrisďż˝, dar mai cu seamďż˝ televiziunea, ��i serveďż˝te zi ďż˝i noapte diversiune ďż˝i nu pentru audien��, cum se pretinde, ci ďż˝n baza unei campanii de lungďż˝ duratďż˝, dar de evidentďż˝ intensitate, pentru a te dirija pe un anumit drum(;)”… (Nicador Zelea Codreanu, Cui ďż˝i e fricďż˝ de Legiune, ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 54, ianuarie 2008, pag. 2)
„ďż˝ntreprinderile ďż˝napoiate [- nu din punct de vedere tehnic!... -] sunt o redutďż˝ a comportamentului autoritarian, a organizaďż˝iilor masificate, a abandonului decizional ďż˝i deci a nevoii de «fďż˝hrer». Disperarea, spaima de viitor, dezrďż˝dďż˝cinarea genereazďż˝ masificare ďż˝i autoritarism. Aceste ďż˝ntreprinderi sunt «poliďż˝iile» informale ďż˝n era maselor. Ele reprimďż˝ tot ceea ce se abate de la starea care le conservďż˝”. (Ilie Bďż˝descu, Cu faďż˝a spre Bizanďż˝. Jurnal, Editura Evex, Bucureďż˝ti, 1998, pag. 260)
„ďż˝ntreprinderea ďż˝napoiatďż˝ genereazďż˝ aďż˝adar fatalmente putere totalitarďż˝. ďż˝nlďż˝untrul ei puterea este de tip autoritarist, relaďż˝iile sunt cele de dependen�� fa�� de ďż˝ef care-ďż˝i «promoveazďż˝» ďż˝i «recompenseazďż˝» «clienďż˝ii» dupďż˝ loialitate fa�� de el, dupďż˝ lipsa discernďż˝mďż˝ntului ďż˝i a judec��ii critice. ďż˝coala puterii totalitare ďż˝ncepe ďż˝n aceste ďż˝ntreprinderi unde un individ care are judecatďż˝ criticďż˝, etc, este eliminat(;). Aceste ďż˝ntreprinderi sunt «ďż˝coli» ale comportamentului totalitar, ale supunerii fa�� de «ďż˝ef», ale compromisului moral ďż˝i politic ďż˝n raport cu interesul cel mai mďż˝runt.
ďż˝eful acordďż˝ recompensele, de la acordarea «aprecierii» individuale la acordarea «primelor», a «recuperďż˝rilor», a «ďż˝nchiderilor» de ochi, etc, ďż˝n funcďż˝ie de ascultarea oarbďż˝ ďż˝i de loialismul bine probat ďż˝n timp. Cel ce ďż˝ncalcďż˝ regulamentul nescris al acestei ďż˝coli este livrat necazurilor care culmineazďż˝ – dupďż˝ o lungďż˝ ostracizare ďż˝i expulzare sociometricďż˝ – cu darea afarďż˝ (cu prima ocazie care se iveďż˝te)”. (Ilie Bďż˝descu, opera citatďż˝, aceeaďż˝i paginďż˝)
Totuďż˝i, chiar ďż˝i ďż˝n condiďż˝iile acestea paralizante, mai apare cďż˝te o voce care nu se teme sďż˝ vorbeascďż˝ public despre „dezm��ul ďż˝i setea de sďż˝nge ďż˝i de rďż˝zbunare dezlďż˝nďż˝uitďż˝ de iudeo-comunism dupďż˝ pierderea rďż˝zboiului de cďż˝tre romďż˝ni ďż˝i cďż˝tigarea puterii(;) de cďż˝tre evreii travestiďż˝i ďż˝n ruďż˝i, comuniďż˝ti, eliberatori, educatori, conducďż˝tori politici, conducďż˝tori militari, asigurďż˝tori ai siguranďż˝ei naďż˝ionale, asigurďż˝tori ai ordinii publice, travestiďż˝i ďż˝n scriitori, ďż˝n artiďż˝ti, ďż˝n justiďż˝iari, ďż˝n ďż˝efi de orice, ďż˝n conducďż˝tori de orice, ďż˝n specialiďż˝ti de orice, ďż˝i mai presus de toate hotďż˝r��i sďż˝ acopere «cu vďż˝rf ďż˝i ďż˝ndesat» «datoriile» (de cele mai multe ori imaginare) fa�� de oricine ďż˝ndrďż˝znise pďż˝nďż˝ atunci sďż˝ ďż˝i supere(;) oricďż˝t de puďż˝in”. (Nicador Zelea Codreanu, Pe cine sperie Miďż˝carea Legionarďż˝ ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An III, nr. 46, iunie 2007, pag. 2) Cďż˝te o voce care nu pregetďż˝ sďż˝ dezvďż˝luie faptul cďż˝ „dupďż˝ aprecierea istoricului ďż˝i cercetďż˝torului de specialitate Gh. Boldur-L��escu, numďż˝rul victimelor asasinate ďż˝n ďż˝nchisori, ďż˝antiere ale morďż˝ii, la interogatorii etc., se ridicďż˝ la 500.000: tot ce a avut ďż˝ara mai bun ďż˝n acei ani, elitele intelectuale, politice, militare, ďż˝i, ďż˝n plus, 4.000 de preoďż˝i ďż˝i ierarhi – cei mai mulďż˝i sub acuzaďż˝ia de «legionari». Din aceastďż˝ cifrďż˝ uria��, 300.000 au fost legionari, simpatizanďż˝i legionari sau pur ďż˝i simplu cei care ďż˝i dďż˝duserďż˝ nu-ďż˝tiu-cďż˝nd un ďż˝ut ďż˝n spate vecinului la o ceartďż˝ ca ďż˝ntre vecini, dar vecinul nu era numai vecin, era evreu!” (Nicador Zelea Codreanu, Pe cine sperie Miďż˝carea Legionarďż˝ ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An III, nr. 46, iunie 2007, pag. 2)
„A trece genocidul ca act politic antiromďż˝nesc din sarcina celor care l-au conceput, dirijat ďż˝i impus pe seama unor temniceri, de la simplul gardian, la directorul de ďż˝nchisoare, executanďż˝i ďż˝ncorsetaďż˝i ďż˝n rigori militare, aďż˝a cum ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ o facďż˝ o echipďż˝ de simbriaďż˝i din presďż˝, este egal cu operarea de diversiuni ďż˝i intoxicďż˝ri spre a ascunde adevďż˝rul istoric ďż˝i a exonera de rďż˝spunderi bestiile criminale care au ďż˝ndoliat un popor, hďż˝rďż˝zindu-i o epocďż˝ de mucenicie prin teroare ďż˝i dictaturďż˝ poliďż˝ieneascďż˝.
Consider diversiune manevra de a impune prin mass media ďż˝i orice fel de referire scrisďż˝, numele romďż˝neďż˝ti adoptate de membrii comandourilor alogene ďż˝ncuibate pe toatďż˝ ierarhia puterii. Este o metodďż˝ abilďż˝ de a trece pe seama autohtonilor atďż˝t impunerea bolďż˝evismului, cďż˝t ďż˝i crimele ďż˝n masďż˝ sďż˝vďż˝rďż˝ite de alogeni”. (Radu Theodoru, Contra-Raport Tismineďż˝ky-Bďż˝sescu (IV) ďż˝n Santinela, nr. 17, iunie 2007, pag. 3)
„Poporul Romďż˝n aspirďż˝ la cercetare ďż˝tiinďż˝ificďż˝ ďż˝i exprimare liberďż˝ a concluziilor acesteia ďż˝n orice domeniu, indiferent cďż˝ ele plac sau nu plac unora, indiferent de adevďż˝rul sau eroarea pe care aceste concluzii le-ar conďż˝ine, adevďż˝r ďż˝i eroare ce vor ieďż˝i la luminďż˝ cu timpul, dupďż˝ cum s-au petrecut lucrurile totdeauna, fďż˝rďż˝ intervenďż˝ia nici unui fel de poliďż˝ie sau justiďż˝ie represivďż˝ ďż˝n materie de gďż˝ndire ďż˝i de cunoaďż˝tere. Nimeni nu are dreptul sďż˝ ne interzicďż˝ cercetarea ďż˝tiinďż˝ificďż˝ a oricďż˝ror popoare, evenimente, fapte, ďż˝ntďż˝mplďż˝ri, obiceiuri, religii, superstiďż˝ii ďż˝i orice altceva”. (Teodor Usca, Apel la raďż˝iune (II), ďż˝n Cuvďż˝ntul legionar, An IV, nr. 60, iulie 2008, pag. 12)
„Desigur, e excelent sďż˝ se lupte «contra rasismului, antisemitismului ďż˝i a resurgenďż˝elor nazismului»(;) dar este tipic faptul cďż˝ guvernul ar prefera s-o facďż˝ reducďż˝nd la tďż˝cere sursele de informaďż˝ii contradictorii, ceea ce echivaleazďż˝ cu a viola spiritul ďż˝n care au fost concepute libertatea gďż˝ndirii, a cuvďż˝ntului ďż˝i a presei, singurele care fundamenteazďż˝ libertatea de opinie. Cďż˝ci, ďż˝n fine e dificil sďż˝ se facďż˝ deosebirea ďż˝ntre «adevďż˝raďż˝ii» ďż˝i «pretinďż˝ii» istorici, dacďż˝ nu li se dďż˝ voie tuturor sďż˝ se exprime, ďż˝i pare curios cďż˝ un guvern republican ďż˝i propune sďż˝ impunďż˝ publicului o anumitďż˝ viziune asupra istoriei ďż˝i sďż˝-i ďż˝ntemniďż˝eze pe oamenii care propun alta.
Exist� aici o confuzie(;) periculoas� �ntre libertatea de a afirma sau nega �i libertatea de a l�uda sau de a condamna.
Se �n�elege clar c� un guvern �i exercit� legitim func�iile atunci c�nd interzice s� se fac� apologia unei crime, a unui viciu, a unui drog. E mai greu de �n�eles de ce interzice s� se discute despre existen�a acelei crime, a acelui viciu sau a acelui drog: cu c�t e mai absurd� o tez� care le neag�, cu at�t va fi mai u�or recunoscut� ca atare �i se va descalifica de la sine. Interzicerea unei informa�ii, fie �i mincinoase, �nseamn� a da impresia c� se dore�te s� se ascund� ceva, f�r� a mai pune la socoteal� faptul c� o asemenea m�sur� nu pare deloc conform� cu Declara�ia Drepturilor Omului �i ale Cet��eanului pe care se bazeaz� Constitu�ia.
ďż˝n mod vizibil, manipularea informaďż˝iei a devenit o procedurďż˝ fireascďż˝ (o procedurďż˝ curentďż˝ – n.n.) ďż˝n spiritul puterilor publice. S-ar zice cďż˝ am revenit la vremurile cďż˝nd Inchiziďż˝ia dďż˝dea foc cďż˝rďż˝ilor cďż˝rora nu le aproba conďż˝inutul”. (Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare. De la Calul Troian la Internet, Traducerea Mihnea Columbeanu, Editura Antet, Bucureďż˝ti, f.a., pag. 222, 223)

Dezirabilitatea, �n atari �mprejur�ri, a omului care totu�i se �nc�p���neaz� s� g�ndeasc�?...
Cea care-o �tim.

Dar…, meritďż˝?
Ce-a�i zice s� nu ne pripim de-a r�spunde?

Sugestia mea. Accepta�i provocarea? �nt�i trei �ntreb�ri:

I. De ce Hitler, de�i Germania era o mare putere tehnic�, trimite armata german� (etnic german�!) pe frontul sovietic NEechipat� cu carburan�i �i motoare care s� reziste la gerurile iernii ruse�ti? �i aceasta �n condi�iile �n care, tot el, Hitler:

a) Precum ďż˝nsuďż˝i mďż˝rturiseďż˝te ďż˝n Mein Kampf, fusese combatant ďż˝n primul Rďż˝zboi Mondial, ďż˝n calitate de militar; adicďż˝ e imposibil sďż˝ nu fi ďż˝tiut adevďż˝rul elementar cďż˝ orice rďż˝zboi, indiferent cďż˝t de roz ďż˝i de fulger s-ar profila la ďż˝nceput, nu-i deloc exclus sďż˝ se transforme – urmare ivirii pe neaďż˝teptate a unor circumstanďż˝e independente de voinďż˝a celui care ďż˝l proiecteazďż˝ – sďż˝ se transforme ďż˝ntr-o confruntare de uzurďż˝, care sďż˝ dureze ani ďż˝i ani.

b) Iar�i conform propriilor lui m�rturisiri:

o Avea deplin� cuno�tin�� c� pe Napoleon gerul �l �nfr�nsese sub zidurile Moscovei.

(„Nu am avut de luat o decizie mai gravďż˝, pe tot parcursul acestui rďż˝zboi, decďż˝t aceea de a ataca Rusia. Spusesem dintotdeauna cďż˝ trebuia sďż˝ evitďż˝m cu orice preďż˝ rďż˝zboiul pe douďż˝ fronturi ďż˝i, de altfel, nimeni nu se ďż˝ndoieďż˝te cďż˝ am meditat mai mult decďż˝t oricine asupra experienďż˝ei lui Napoleon”. (Adolf Hitler, ďż˝nsemnarea intimďż˝ din 15 februarie 1945, ďż˝n Adolf Hitler, Testament politic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucureďż˝ti, 1999, pag. 39))

o Dificult��ile pe care i le provocase nereu�ita campaniei militare a Italiei �n Grecia l-au for�at s� �nt�rzie cu aproape o lun� �i jum�tate declan�area atacului asupra Uniunii Sovietice.

(„De ce anul 1941? Pentru cďż˝ trebuia sďż˝ ďż˝ntďż˝rziem cďż˝t mai puďż˝in posibil, ďż˝i sďż˝ ďż˝ntďż˝rziem cu atďż˝t mai puďż˝in cu cďż˝t, ďż˝n vest, adversarii noďż˝tri nu ďż˝ncetau sďż˝-ďż˝i sporeascďż˝ puterile. De altfel, nici Stalin ďż˝nsuďż˝i nu stďż˝tea cu mďż˝inile-n sďż˝n. Pe ambele fronturi, timpul acďż˝iona ďż˝mpotriva noastrďż˝. Prin urmare, nu se pune ďż˝ntrebarea: «De ce deja din 22 iunie 1941?», ci «De ce nu mai devreme?». Fďż˝rďż˝ dificult��ile create de italieni, cu campania lor idioatďż˝ din Grecia, i-aďż˝ fi atacat pe ruďż˝i cu cďż˝teva sďż˝ptďż˝mďż˝ni ďż˝nainte”. (Adolf Hitler, ďż˝nsemnarea intimďż˝ din 15 februarie 1945, ďż˝n Adolf Hitler, Testament politic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucureďż˝ti, 1999, pag. 41)
„Dacďż˝ rďż˝zboiul ar fi rďż˝mas un rďż˝zboi condus de Germania, nu de Axďż˝, am fi putut ataca Rusia ďż˝ncďż˝ din data de 15 mai 1941. Avďż˝nd la activ numai victorii totale ďż˝i indiscutabile, am fi putut termina campania ďż˝nainte de sosirea iernii”. (Adolf Hitler, ďż˝nsemnarea intimďż˝ din 17 februarie 1945, ďż˝n Adolf Hitler, Testament politic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucureďż˝ti, 1999, pag. 51))

o Urmare acelora�i dificult��i, era nevoit s� �nceap� cu for�e militare diminuate atacarea colosului de la R�s�rit.

(„Deďż˝i incapabili deja sďż˝ reziste ďż˝n Abisinia ďż˝i ďż˝n Cyrenaica, italienii au avut tupeul, fďż˝rďż˝ a ne cere pďż˝rerea ďż˝i fďż˝rďż˝ mďż˝car a ne anunďż˝a, de a se lansa ďż˝ntr-o campanie absolut inutilďż˝ contra Greciei. Dezonorantele lor eďż˝ecuri au stďż˝rnit contra noastrďż˝ ranchiuna anumitor balcanici. De altfel, acolo trebuie sďż˝ se caute cauzele rigidizďż˝rii ďż˝i ale schimbďż˝rii de atitudine a iugoslavilor, ďż˝n primďż˝vara anului 1941.
Acest lucru ne-a determinat, contrar tuturor planurilor noastre, s� intervenim �n Balcani, ceea ce a provocat o �nt�rziere catastrofal� �n declan�area r�zboiului contra Rusiei. Ne-am consumat acolo unele dintre cele mai bune divizii.
ďż˝n sfďż˝rďż˝it, aceasta ne-a obligat sďż˝ ocupďż˝m teritorii imense unde, ďż˝n alte condiďż˝ii, trupele noastre nu ar fi fost necesare. ��rile balcanice se cantonaserďż˝ voluntar ďż˝ntr-o neutralitate binevoitoare ďż˝n privinďż˝a noastrďż˝. ďż˝n ceea ce-i priveďż˝te pe paraďż˝utiďż˝tii noďż˝tri, aďż˝ fi preferat sďż˝-i lansez asupra Gibraltarului, decďż˝t asupra Corintului ďż˝i a Cretei”. (Adolf Hitler, ďż˝nsemnarea intimďż˝ din 17 februarie 1945, ďż˝n Adolf Hitler, Testament politic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucureďż˝ti, 1999, pag. 50))

II. De ce Stalin (Djugaďż˝vili pe numele sďż˝u adevďż˝rat – adicďż˝ ďż˝n traducere, «fiul evreului») timp de nu mai puďż˝in de un an ďż˝i jumďż˝tate – adicďż˝ pďż˝nďż˝ la contraofensiva sovieticďż˝ de la Stalingrad –, opune experimentatei ďż˝i, totodatďż˝, bineďż˝nzestratei cu muniďż˝ie armate germane trupe sovietice alcďż˝tuite din etnici ruďż˝i neinstruiďż˝i, neďż˝narmaďż˝i ďż˝i flďż˝mďż˝nzi, ďż˝nsďż˝ constrďż˝nďż˝i, prin mitralierele politrucilor care-i mďż˝nau permanent din spate, sďż˝ lupte mereu ďż˝n linia I-a? Asta ďż˝n condiďż˝iile ďż˝n care odatďż˝ cu Stalingradul – ďż˝i cu tancurile lui sovietice de fabricaďż˝ie S.U.A. –, Stalin a scos, ca din pďż˝mďż˝nt, valuri-valuri de trupe de o calitate cu totul opusďż˝ celor decimate sub tirul germanilor, de-acum aproape ďż˝ngheďż˝aďż˝i ďż˝i aflaďż˝i ďż˝n retragere dezordonatďż˝.

III. De ce marea finan�� internaďż˝ionalďż˝ ďż˝l aduce pe Hitler la putere ďż˝n Germania, ďż˝i susďż˝ine efortul de ďż˝narmare ďż˝i, mai cu seamďż˝, nici pďż˝nďż˝ la finele rďż˝zboiului (adicďż˝ fďż˝rďż˝ ďż˝ntrerupere – ceea ce ďż˝nseamnďż˝ inclusiv pe toatďż˝ vremea Holocaustului) nu ďż˝nceteazďż˝ sďż˝ sprijine maďż˝ina de rďż˝zboi germanďż˝?


(„ďż˝n realitate, industriaďż˝ii ďż˝i afaceriďż˝tii bogaďż˝i din cercurile financiar-bancare internaďż˝ionale au fost cei care i-au garantat succesul lui Hitler. Dupďż˝ ce Hitler a pierdut votul popular ďż˝n cadrul alegerilor organizate ďż˝n 1932, ďż˝n favoarea bďż˝trďż˝nului erou de rďż˝zboi, feldmareďż˝alul Paul von Hindenburg, treizeci ďż˝i nouďż˝ de lideri din lumea afacerilor, cu nume cunoscute precum Krupp, Siemens, Thyssen, Bosch au semnat o petiďż˝ie adresatďż˝ lui Paul von Hindenburg ďż˝n care se cerea ca Hitler sďż˝ fie numit Cancelar al Germaniei.
Acest tďż˝rg, care l-a adus pe Hitler la conducerea guvernului, a fost fďż˝cut ďż˝n casa bancherului baron Kurt von Schroeder, la 4 ianuarie 1933. Potrivit spuselor lui Eustace Mullins, la aceastďż˝ ďż˝ntďż˝lnire au luat parte de asemenea ďż˝i John Foster ďż˝i Allen Dulles de la firma de avocaďż˝i Sullivan&Cromwell din New York, care reprezentau Banca Schroeder. Anul urmďż˝tor, atunci cďż˝nd Rosenberg l-a reprezentat pe Hitler ďż˝n Anglia, el s-a ďż˝ntďż˝lnit cu directorul sucursalei de la Londra a bďż˝ncii lui Schroeder, T.C. Tiarks, care era ďż˝i director ďż˝n cadrul Bďż˝ncii Angliei. Pe toatďż˝ durata celui de-al Doilea Rďż˝zboi Mondial, banca Schroeder a acďż˝ionat ca agent financiar pentru Germania, atďż˝t ďż˝n Anglia, cďż˝t ďż˝i ďż˝n S.U.A.”. (Jim Marrs, Guvernarea secretďż˝ a Lumii. Istoria secretďż˝ ce leagďż˝ ďż˝ntre ele Comisia Trilateralďż˝, Francmasoneria ďż˝i Marile Piramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Editura Antet, Bucureďż˝ti, f.a., pag. 123)

„ďż˝nsďż˝ sursa principalďż˝ de putere a lui Hitler venea de la un cartel de chimicale numit I.G. Farben (numele este prescurtarea de la Interssen Gemeinschaft Farben). Importanďż˝a sprijinului acordat de I.G. Farben miďż˝cďż˝rii socialiste a fost relevatďż˝ ďż˝ntr-o carte despre cartel, care afirma: «fďż˝rďż˝ imensele facilit��i de producďż˝ie ale I.G. Farben, departamentul sďż˝u dezvoltat de cercetďż˝ri, variata experien�� tehnicďż˝ ďż˝i concentrarea sa monopolistďż˝ de putere economicďż˝, Germania nu ďż˝i-ar fi putut permite sďż˝ ďż˝nceapďż˝ rďż˝zboiul de agresiune din septembrie 1939.»
Exista ďż˝nsďż˝ o sursďż˝ mai puďż˝in cunoscutďż˝ a enormei puteri economice de care se bucura I.G. Farben: Wall Street, SUA. «Fďż˝rďż˝ capitalul oferit de Wall Street, ďż˝n primul rďż˝nd nu ar fi existat nici un I.G. Farben ďż˝i, aproape sigur, nici un Adolf Hitler ďż˝i nici un al doilea rďż˝zboi mondial.»
I.G. Farben s-a ďż˝nfiinďż˝at ďż˝n 1924, cďż˝nd bancherul [cet��ean] american Charles Dawes a contractat o serie de ďż˝mprumuturi externe totalizďż˝nd 800 de milioane de dolari pentru a organiza marile companii de oďż˝el ďż˝i chimicale ďż˝n carteluri, printre care ďż˝i I.G. Farben. Profesorul Carrol Quigley defineďż˝te Planul Dawes: «ďż˝n mare, un proiect al lui J.P. Morgan.»
Trei companii participante la Wall Street, Dillon, Read&Co, Harris, Ford&Co, ďż˝mpreunďż˝ cu National City, s-au ocupat de trei sferturi din ďż˝mprumuturile folosite pentru crearea acestor carteluri”. (Wilhelm von Angelsdorf, Imperialismul Noii Ordini Mondiale, Traducerea Johann Dumitrescu, Editura Antet, Bucureďż˝ti, f.a., pag. 15)
„(;)Adevďż˝rata importan�� a I.G. Farben ďż˝n eforturile de rďż˝zboi ale lui Adolf Hitler consta ďż˝n utilizarea procesului cunoscut ca hidrogenare, producerea de benzinďż˝ din cďż˝rbune, creatďż˝ de cartelul de chimicale I.G. Farben. Germania nu dispunea de resurse naturale pentru producďż˝ia de benzinďż˝, ďż˝i acesta a fost unul dintre motivele pentru care a fost ďż˝nfrďż˝ntďż˝ ďż˝n primul rďż˝zboi mondial. Un om de ďż˝tiin�� german a descoperit ďż˝n 1909 procesul de transformare a cďż˝rbunelui ďż˝n benzinďż˝ (Germania dispunea de mari rezerve de cďż˝rbune), dar procesul tehnologic nu fusese definitivat ďż˝n timpul rďż˝zboiului. ďż˝n august 1927, Standard Oil a acceptat sďż˝ participe la un program de cooperare ďż˝n domeniul cercetďż˝rii ďż˝i dezvoltďż˝rii procesului de hidrogenare, pentru a rafina petrolul necesar Germaniei pentru a pregďż˝ti cel de-al doilea rďż˝zboi mondial.
ďż˝i, ďż˝n cele din urmďż˝, la 9 noiembrie 1929, cele douďż˝ companii gigantice au semnat un contract de cartel”. (Wilhelm von Angelsdorf, Imperialismul Noii Ordini Mondiale, Traducerea Johann Dumitrescu, Editura Antet, Bucureďż˝ti, f.a., pag. 16)
„Dupďż˝ cum s-a exprimat un purtďż˝tor de cuvďż˝nt al companiei Standard Oil: «I.G. Farben nu va intra pe piaďż˝a ďż˝iďż˝eiului – ďż˝i noi nu vom intra pe piaďż˝a chimicalelor».
Acest contract de cartel a fost extrem de important pentru r�zboi, c�ci, p�n� la sf�r�itul r�zboiului, Germania a ajuns s� asigure prin eforturi proprii 75% din necesarul de combustibil prin sintetizare.
Mai important a fost faptul cďż˝ aceste uzine n-au fost bombardate de Aliaďż˝i, aďż˝a cďż˝, pďż˝nďż˝ la sfďż˝rďż˝itul rďż˝zboiului, cam 25-30 de rafinďż˝rii germane erau ďż˝ncďż˝ funcďż˝ionale, fiind afectate ďż˝n proporďż˝ie de numai 15%”. (Wilhelm von Angelsdorf, Imperialismul Noii Ordini Mondiale, Traducerea Johann Dumitrescu, Editura Antet, Bucureďż˝ti, f.a., pag. 16)
„William Bramley remarca existenďż˝a urmďż˝toarelor conexiuni financiar-bancare internaďż˝ionale: Max Warburg, un important bancher [cet��ean] german, ďż˝i fratele sďż˝u, Paul Warburg, care jucase un rol crucial ďż˝n ďż˝nfiinďż˝area Sistemului Rezervelor Federale din SUA, erau totodatďż˝ directori la Interessen Gemeinschaft Farben sau I.G. Farben(;). La rďż˝ndul sďż˝u, H.A. Metz de la I.G. Farben era director al Bďż˝ncii Warburg din Manhattan, care mai tďż˝rziu a devenit o parte componentďż˝ a lui Chase Manhattan Bank, ce aparďż˝inea familiei Rockefeller”. (Jim Marrs, Guvernarea secretďż˝ a Lumii. Istoria secretďż˝ ce leagďż˝ ďż˝ntre ele Comisia Trilateralďż˝, Francmasoneria ďż˝i Marile Piramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Editura Antet, Bucureďż˝ti, f.a., pag. 124, 125) „Unul dintre directorii americani de la I.G. Farben era C.E. Mitchell, care era ďż˝i unul dintre directorii Bďż˝ncii Rezervelor Federale din New York ďż˝i ai lui National City Bank, aparďż˝inďż˝nd familiei Warburg. Preďż˝edintele concernului I.G. Farben din Germania, Herman Schmitz, era de asemenea ďż˝i membru al consiliilor de administraďż˝ie de la Deutsche Bank ďż˝i Banca de Reglementďż˝ri Internaďż˝ionale. ďż˝n 1929, Schmitz a fost ales preďż˝edinte al consiliului de Administraďż˝ie al National City Bank, devenitďż˝ acum Citibank”. (Jim Marrs, Guvernarea secretďż˝ a Lumii. Istoria secretďż˝ ce leagďż˝ ďż˝ntre ele Comisia Trilateralďż˝, Francmasoneria ďż˝i Marile Piramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Editura Antet, Bucureďż˝ti, f.a., pag. 125))

A�adar?...
CU DUMNEZEU �NAINTE!

-------------- * * --------------

DJUGA�VILI. NUMELE ADEV�RAT AL LUI STALIN

„Numele «Djugaďż˝vili» ďż˝nseamnďż˝ ďż˝n georgianďż˝ «fiu de evreu». ďż˝n aceastďż˝ limbďż˝, pentru evreu se spune literar «uria», dar existďż˝ de asemenea ďż˝i cuvďż˝ntul «djuga», sinonim cu «uria», care indicďż˝ originea evreilor caucazieni, veniďż˝i aici dintr-o colonie portughezďż˝. Cealaltďż˝ parte a numelui lui Stalin, «ďż˝vili», ďż˝nseamnďż˝ ďż˝n georgianďż˝ «fiu»”. (Traian Romanescu, Marea Conspiraďż˝ie Evreiascďż˝, Editura Logos, Bucureďż˝ti, 1997, pag. 72)

(„Cine a fost Iosif Vissarionovici Stalin?
Se spune cďż˝ era creďż˝tin ortodox de «sďż˝nge pur» georgian, nďż˝scut la Gori, ďż˝n Caucazia, ďż˝i cďż˝ pentru un timp a frecventat un seminar. Deďż˝i existďż˝ diverse «documente» cum ar fi fotografiile ďż˝i fotocopiile, care pot fi adevďż˝rate sau false, fiindcďż˝ au apďż˝rut dupďż˝ revoluďż˝ia comunistďż˝, ofiďż˝erii Serviciului Secret Romďż˝n au cules propriile lor informaďż˝ii chiar ďż˝n Caucazia, ďż˝n timpul celui de al doilea rďż˝zboi mondial, informaďż˝ii care scot la luminďż˝ ďż˝i dezvďż˝luie, cel puďż˝in pentru noi, misterul vieďż˝ii ďż˝i carierei lui Stalin. Ca religie, familia lui se pare cďż˝ a fost ďż˝ntr-adevďż˝r creďż˝tin ortodoxďż˝, dar ca «rasďż˝» Stalin nu era un georgian pur. De multe ori evreii care trďż˝iesc izolaďż˝i ďż˝ntr-o societate creďż˝tinďż˝ preferďż˝, din comoditate, sďż˝ adopte ďż˝n mod formal religia comunit��ii, ca sďż˝ nu fie priviďż˝i de creďż˝tini ca indivizi periculoďż˝i. Dar asta nu schimbďż˝ cu nimic caracterul acestor oameni ďż˝i, ori de cďż˝te ori se iveďż˝te ocazia, ei se ridicďż˝ ďż˝mpotriva religiei adoptive, de a cďż˝rei protecďż˝ie nu mai au nevoie ďż˝i, ca buni evrei ce sunt de fapt, ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ o distrugďż˝. Stalin, dictatorul roďż˝u, a fost evreu de origine ďż˝i ďż˝n acest sens existďż˝ multe probe.
Adev�ratul nume al lui Stalin era David Visarion Djuga�vili, c�ruia i se mai spunea �i Ko�ba. Numele de Iosif �i Visarion, pe care le purtau Stalin �i tat�l s�u, nu erau folosite de cre�tinii ortodoc�i. Cre�tinii nu primeau nume de origine evreiasc� precum Iosif, Benjamin, Solomon, Miriam etc., ci nume de origine greceasc�, slav� �i latin�, pe l�ng� cele locale. De aici, o prim� concluzie: prenumele lui Stalin indic� de la �nceput c� este evreu de origine.
Numele «Djugaďż˝vili» ďż˝nseamnďż˝ ďż˝n georgianďż˝ «fiu de evreu». ďż˝n aceastďż˝ limbďż˝, pentru evreu se spune literar «uria», dar existďż˝ de asemenea ďż˝i cuvďż˝ntul «djuga», sinonim cu «uria», care indicďż˝ originea evreilor caucazieni, veniďż˝i aici dintr-o colonie portughezďż˝. Cealaltďż˝ parte a numelui lui Stalin, «ďż˝vili», ďż˝nseamnďż˝ ďż˝n georgianďż˝ «fiu».
Numele de Koďż˝ba sau Koba, sub care era cunoscut Stalin ca revoluďż˝ionar ďż˝n Caucaz, nu era decďż˝t numele legendarului evreu Bar-Koďż˝ba, care ďż˝n [anul] 165 d.C. a condus o rďż˝scoalďż˝ a evreilor ďż˝mpotriva romanilor, ďż˝n timpul domniei lui Hadrian. ďż˝n aceastďż˝ rďż˝scoalďż˝ Bar-Koďż˝ba a fost numit de cďż˝tre marii rabini «Mesia», dar rďż˝scoala s-a terminat rďż˝u pentru evreime, care a fost ďż˝mprďż˝tiatďż˝ de romani ďż˝n diferite provincii ale Imperiului. Pentru cďż˝ adevďż˝ratul sďż˝u nume ďż˝i trďż˝da originea evreiascďż˝, Stalin a preferat sďż˝-l schimbe cu cel rusesc de Iosif Vissarionovici Stalin.
Originea ďż˝i era trďż˝datďż˝ ďż˝i de trďż˝sďż˝turile feďż˝ei. Georgienii sunt ďż˝n general oameni ďż˝nalďż˝i ďż˝i bine dezvoltaďż˝i fizic, pe cďż˝nd Stalin avea doar un metru ďż˝aizeci ďż˝nďż˝lďż˝ime. Acest fapt i-a obligat pe urmaďż˝i sďż˝-l urce pe un scaun «invizibil» ďż˝n lďż˝caďż˝ul Mausoleului, ca sďż˝ aparďż˝ mai «impozant» pentru masele care defilau ďż˝n ďż˝iruri nesfďż˝rďż˝ite prin Piaďż˝a Roďż˝ie din Moscova. Fizionomia lui Stalin era tipic evreiascďż˝ ďż˝i probabil de aceea, ca sďż˝-i ascundďż˝ aceste trďż˝sďż˝turi, toate fotografiile care i se publicau erau ďż˝n prealabil retuďż˝ate.
Familia, sau mai bine zis familiile lui Stalin au fost de origine pur evreiascďż˝. Prima soďż˝ie a lui Stalin era o evreicďż˝ din Caucaz, Kati Schwanitz, cunoscutďż˝ sub numele de Katerina ďż˝vanidze. Ea a fost mama lui Iacob Davidovici Djugaďż˝vili (de ce Iacob ďż˝i nu un nume autentic rus sau caucazian?), fiul cel mare al lui Stalin, capturat ďż˝n timpul rďż˝zboiului de germani, ďż˝n ziua de 16 iulie 1941, ďż˝i dispďż˝rut, probabil executat la sfďż˝rďż˝itul rďż˝zboiului. A doua nevastďż˝ a fost Nadia Alleluiah, cunoscutďż˝ sub pseudonimul de Aleluieva. Fosta secretarďż˝ particularďż˝ a lui Stalin i-a devenit nevastďż˝, mamďż˝ a lui Vasili ďż˝i a Svetlanei Stalin. Nadia Alleluiah a fost asasinatďż˝ de propriul ei soďż˝, ďż˝n 1932, din cauza relaďż˝iei adultere cu evreul Gleizer, el ďż˝nsuďż˝i executat ďż˝n acelaďż˝i an din ordinul lui Stalin, ca «troďż˝kist». Sinuciderea Nadiei Aleluieva a fost o minciunďż˝ scornitďż˝ de comuniďż˝ti pentru a-l apďż˝ra pe Stalin, care ďż˝i ucisese propria nevastďż˝. A treia nevastďż˝ a dictatorului roďż˝u, Rosa Kaganovici, era, cum se ďż˝tie, sora faimoďż˝ilor Kaganovici, evrei care deďż˝ineau un adevďż˝rat control asupra U.R.S.S., fiindcďż˝ au fost singurii care, ďż˝n ciuda schimbďż˝rilor specifice regimului roďż˝u, s-au menďż˝inut ďż˝n posturi cheie ďż˝i controlau cea mai importantďż˝ ramurďż˝ a vieďż˝ii economice comuniste, industria.
Cel de-al doilea fiu al lui Stalin, Vasili Iosipovici Djugaďż˝vili, general ďż˝n armata rusďż˝, cďż˝ruia i se spunea «Vulturul» pe vremea cďż˝nd trďż˝ia tatďż˝l sďż˝u, are o fa�� tipicďż˝ de evreu: pďż˝r roďż˝u, fa�� plinďż˝ de pistrui, nďż˝ri de evreu, urechi mari ďż˝i buze groase. Cďż˝t timp a trďż˝it Stalin, fiul lui a locuit la Moscova ďż˝i era considerat unul dintre cele mai respingďż˝toare personaje de la Kremlin.
Fiica lui Stalin, Svetlana, s-a cďż˝sďż˝torit ďż˝n 1951 cu evreul Mihail Kaganovici, unul din stďż˝pďż˝nii Rusiei sovietice. ďż˝ntrebarea e: de ce nu s-a cďż˝sďż˝torit Svetlana cu un rus oarecare, ci tocmai cu un evreu? Fireďż˝te, pentru cďż˝ ďż˝i ea era evreicďż˝ ďż˝i respecta normele Talmudului, care interzice evreilor sďż˝ se cďż˝sďż˝toreascďż˝ cu ne-evrei, pentru a nu altera «poporul ales de Dumnezeu».
ďż˝ntre anii 1949-1950, Svetlana Stalin a fost ďż˝n relaďż˝ii amoroase cu ziaristul evreu Alexei Keplen. Svetlana ar fi putut gďż˝si uďż˝or ďż˝n «paradisul» creat de tatďż˝l ei un iubit rus. Dar, cum ruďż˝ii de atunci ďż˝i de azi sunt doar sclavi ai evreimii ascunse sub pseudonime, ei nu ďż˝i-ar fi putut permite sďż˝ ďż˝ntreďż˝inďż˝ relaďż˝ii cu «elita evreiascďż˝» reprezentatďż˝ de Svetlana Iosipovici Djugaďż˝vili.
Cum se explicďż˝ faptul cďż˝ georgianul de «sďż˝nge pur» s-a preocupat de problema naďż˝ionalďż˝ evreiascďż˝ ďż˝ncďż˝ din 1912? ďż˝n acel an, Djugaďż˝vili a scris un articol intitulat «Problema naďż˝ionalďż˝ ďż˝i social-democraďż˝ia», ďż˝n care se ocupa ďż˝n principal de problema naďż˝ionalďż˝ evreiascďż˝. Articolul a fost publicat la Viena ďż˝n numerele 3, 4 ďż˝i 5 din 1913 ale revistei «Prosvescenie». Stalin amintea cďż˝ existďż˝ un numďż˝r mare de evrei ďż˝n Daghestan ďż˝i Caucazia, adicďż˝ ďż˝ara lui de origine, ďż˝i se ocupa de posibilitatea organizďż˝rii evreimii ďż˝ntr-o naďż˝iune. ďż˝nainte de a scrie acest articol, Stalin a consultat o bi[bli]ografie vastďż˝ pe aceastďż˝ temďż˝, printre care «Problema naďż˝ionalďż˝» a lui Springer, «Problema naďż˝ionalďż˝ ďż˝i social-democraďż˝ia» a lui Bauer, ambii evrei(;), ďż˝i protocoalele celui de-al IV-lea, al VI-lea ďż˝i al VII-lea Congres Evreiesc, care au avut loc la Bielostok (Polonia) ďż˝n aprilie 1901, la Zďż˝rich (Elveďż˝ia) ďż˝n aprilie 1905 ďż˝i la Lvov (Polonia) ďż˝n decembrie 1906, ca ďż˝i protocoalele celui de-al VIII-lea ďż˝i celui de al IX-lea Congres al Bund-ului evreiesc, desfďż˝urate ďż˝n septembrie 1910 la Lvov ďż˝i iunie 1912 la Viena. De ce acorda Stalin atďż˝ta interes problemei internaďż˝ionale a evreilor, cu mult ďż˝nainte de revoluďż˝ia comunistďż˝?”... (Traian Romanescu, Marea Conspiraďż˝ie Evreiascďż˝, Editura Logos, Bucureďż˝ti, 1997, pag. 72, 73)
„Orice persoanďż˝ cu judecatďż˝ care nu se lasďż˝ influenďż˝atďż˝ de presďż˝ ďż˝nďż˝elege fďż˝rďż˝ mari dificult��i cďż˝ nici un ne-evreu nu ar fi putut anihila din interiorul Rusiei puterea organizatďż˝ de zecile de evrei(;) creatorii statului sovietic. ďż˝i nici un ne-evreu, spre exemplu Stalin (dacďż˝ n-ar fi fost evreu de origine) n-ar fi fost tolerat ďż˝i ajutat de un grup de evrei ca Apfelbaum (Zinoviev), Rosenfeld (Kamenev), Sobelsohn (Radek) etc., sďż˝ ďż˝l elimine pe unul de-ai lor, cum a fost cazul lui Bronstein (Troďż˝ki)”. (Traian Romanescu, Marea Conspiraďż˝ie Evreiascďż˝, Editura Logos, Bucureďż˝ti, 1997, pag. 87)
„Orice om «fďż˝rďż˝ experien�� politicďż˝», dar cu capul limpede ďż˝tie cďż˝ atunci cďż˝nd este vorba despre o bandďż˝ de asasini, cum a fost cea a organizatorilor ďż˝i conducďż˝torilor revoluďż˝iei bolďż˝evice, nu poate exista niciodatďż˝ ďż˝nďż˝elegere ďż˝ntre membrii ei ďż˝i cďż˝, mai devreme sau mai tďż˝rziu, vor apďż˝rea rivalit��i interne, diferenďż˝e care vor conduce la lichidarea celui mai slab. Aďż˝a s-a ďż˝ntďż˝mplat ďż˝ntre Stalin ďż˝i Troďż˝ki ďż˝i mai tďż˝rziu ďż˝ntre Stalin ďż˝i Kamenev, Buharin, Radek etc. Nu este vorba aici de antisemitism, ci de o simplďż˝ rivalitate tribalďż˝”. (Traian Romanescu, Marea Conspiraďż˝ie Evreiascďż˝, Editura Logos, Bucureďż˝ti, 1997, pag. 87)
„Evreii din Occident ďż˝i instrumentele lor recrutate dintre creďż˝tini au dat lumii o versiune greďż˝itďż˝ despre luptele interne din Rusia, ca sďż˝ creeze impresia cďż˝ cei «c��iva» evrei amestecaďż˝i «din ďż˝ntďż˝mplare» ďż˝n revoluďż˝ia bolďż˝evicďż˝ au fost excluďż˝i ďż˝i ďż˝nlocuiďż˝i cu «ruďż˝i antisemiďż˝i» ďż˝i cďż˝ nici comunismul nu este altceva decďż˝t o nouďż˝ «reeditare» a vechiului imperialism ďż˝arist, la fel de antisemit ca ďż˝i acela. Ignoranďż˝a Occidentului cu privire la organizarea secretďż˝ ďż˝i la conducerea omorurilor din Rusia, dar mai ales cu privire la adevďż˝rata naďż˝ionalitate a autorilor a permis ca minciunile iudeo-masoneriei sďż˝ ia locul adevďż˝rului”. (Traian Romanescu, Marea Conspiraďż˝ie Evreiascďż˝, Editura Logos, Bucureďż˝ti, 1997, pag. 87)
„Cei implicaďż˝i ďż˝n conspiraďż˝ia iudaicďż˝ mondialďż˝ au adus lumea ďż˝n starea de confuzie de astďż˝zi. Evreii nu sunt proďż˝ti ďż˝i ďż˝tiu ce fac. Singurii care nu ďż˝nďż˝eleg ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ sunt ne-evreii. Cďż˝teva milioane de evrei organizaďż˝i ďż˝i lucrďż˝nd pe ascuns sunt pe punctul de a distruge viaďż˝a ďż˝i fericirea tuturor popoarelor lumii.
ďż˝n ciuda luptelor interne pe care le-a dus ďż˝mpotriva fraďż˝ilor sďż˝i rivali, Stalin ďż˝i-a interpretat fďż˝rďż˝ cusur rolul ďż˝n conspiraďż˝ie – tocmai de aceea masoneria iudaicďż˝ americanďż˝ i-a cedat cu atďż˝ta uďż˝urin�� jumďż˝tate din Europa ďż˝i aproape toatďż˝ Asia”. (Traian Romanescu, Marea Conspiraďż˝ie Evreiascďż˝, Editura Logos, Bucureďż˝ti, 1997, pag. 87)
„Lupta dintre Stalin ďż˝i Troďż˝ki a fost o consecin�� fireascďż˝ a morďż˝ii lui Lenin. ďż˝ntotdeauna cďż˝nd moare un dictator moďż˝tenitorii lui se luptďż˝ pentru a-i lua locul. Aďż˝a s-a ďż˝ntďż˝mplat ďż˝i ďż˝n Rusia.
Iudaismul occidental ďż˝ipa cďż˝ «georgianul» Stalin a ďż˝nlďż˝turat «vechea gardďż˝» (evreiascďż˝) a lui Lenin prin procese ďż˝i epurďż˝ri. ďż˝i chiar aďż˝a s-a ďż˝ntďż˝mplat. Stalin a ďż˝nlďż˝turat vechea gardďż˝ leninistďż˝, dar numai pentru a o ďż˝nlocui cu alta asemďż˝nďż˝toare. Mai abil decďż˝t Troďż˝ki ďż˝n materie de intrigi politice ďż˝i cu ajutorul evreilor Apfelbaum, Rosenfeld, Sobelsohn sau, cum se prezentau ei, Zinoviev, Kamenev, Radek, ďż˝i alďż˝ii, Stalin a reuďż˝it sďż˝ ďż˝nvingďż˝. Dar asta nu a schimbat cu nimic natura regimului comunist, politica lui ďż˝i soarta poporului rus”. (Traian Romanescu, Marea Conspiraďż˝ie Evreiascďż˝, Editura Logos, Bucureďż˝ti, 1997, pag. 87))

-------------- * * --------------

BIBLIOGRAFIE

(nominalizez �n ea doar materiale din care
am citat sau la care am f�cut referire direct�)

1. XXX, Cuv�ntul legionar, An III, nr. 39, noiembrie 2006 [C.L. III. 39]; An III, nr. 46, iunie 2007, [C.L. III. 46]; An IV, nr. 53, ianuarie 2008, [C.L. IV. 53]; An IV, nr. 55, martie 2008, [C.L. IV. 55]; An IV, nr. 60, iulie 2008, [C.L. IV. 60]
2. XXX, Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, [O.L. 1(7)]
3. XXX, Santinela, nr. 17, iunie 2007
4. XXX, Situa�ia Evreilor �n Rom�nia, vol. I, 1939-1941, partea I, Coordonatori Locotenent-colonel Alesandru Du�u �i Dr. Constantin Botoran, Editura �ara Noastr�, Uniunea Vatra Rom�neasc�, Bucure�ti, 2003
5. Angelsdorf Wilhelm von, Imperialismul Noii Ordini Mondiale, Traducerea Johann Dumitrescu, Editura Antet, Bucure�ti, f.a.
6. B�descu Ilie, Cu fa�a spre Bizan�. Jurnal, Editura Evex, Bucure�ti, 1998
7. Coja Ion, Holocaust �n Rom�nia? Suit� de documente �i m�rturii adunate �i consemnate de ION COJA, �n folosul parlamentarilor �i al autorit��ilor implicate �n elaborarea, aprobarea �i aplicarea Ordonan�ei de Urgen�� nr. 31/2002 a Guvernului Rom�niei, Editura Kogaion, Bucure�ti, 2002, [HOLOCAUST �N ROM�NIA?]; Not� explicativ�(2), cuv�nt introductiv la lucrarea: Situa�ia Evreilor �n Rom�nia, vol. I, 1939-1941, partea I, Coordonatori Locotenent-colonel Alesandru Du�u �i Dr. Constantin Botoran, Editura �ara Noastr�, Uniunea Vatra Rom�neasc�, Bucure�ti, 2003
8. Eminescu Mihai, «Romďż˝nul» continuďż˝ a se ocupa…, Timpul, VI, nr. 20 din 27 ianuarie 1881, ďż˝n Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, PUBLICISTICďż˝, 1 ianuarie 1881 – 31 decembrie 1881, Timpul, cu 28 de reproduceri dupďż˝ manuscrise ďż˝i publicaďż˝ii, Ediďż˝ie criticďż˝ ďż˝ntemeiatďż˝ de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureďż˝ti, 1985
9. Hitler Adolf, Mein Kampf, Edi�ie �n limba rom�n�, Editura Pacifica, Bucure�ti, 1993; Testament politic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucure�ti, 1999, [T.P.]; �nsemnarea intim� din 15 februarie 1945, �n [T.P.]; �nsemnarea intim� din 17 februarie 1945, �n [T.P.]
10. Iorga Nicolae, De ce atďż˝ta urďż˝?, 6 iulie 1940, Neamul Romďż˝nesc – ďż˝n [HOLOCAUST ďż˝N ROMďż˝NIA?]
11. Marrs Jim, Guvernarea secret� a Lumii. Istoria secret� ce leag� �ntre ele Comisia Trilateral�, Francmasoneria �i Marile Piramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Editura Antet, Bucure�ti, f.a.
12. Petrescu Toma, Conspiraďż˝ia lojilor – Francmasonerie ďż˝i Creďż˝tinism – , Ediďż˝ia a IV-a, Imprimeriile Fr��ia Romďż˝neascďż˝, Bucureďż˝ti, 1941
13. Romanescu Traian, Marea Conspira�ie Evreiasc�, Editura Logos, Bucure�ti, 1997
14. Theodoru Radu, Contra-Raport Tismine�ky-B�sescu (IV) �n Santinela, nr. 17, iunie 2007
15. Uniunea Vatra Romďż˝neascďż˝, Liga pentru Combaterea Anti-Romďż˝nismului LICAR, Uniunea Veteranilor de Rďż˝zboi ďż˝i a Urmaďż˝ilor Veteranilor, Asociaďż˝ia Culturalďż˝ Pro Basarabia ďż˝i Bucovina, Federaďż˝ia Romďż˝nďż˝ a Foďż˝tilor Deďż˝inuďż˝i ďż˝i Luptďż˝tori Anticomuniďż˝ti, Liga Naďż˝ionalďż˝ a Luptďż˝torilor din Decembrie ’89, Fundaďż˝ia George Manu, Comunicat, Bucureďż˝ti, 16 aprilie 2002 – ďż˝n [HOLOCAUST ďż˝N ROMďż˝NIA?]
16. Usca Teodor, Apel la ra�iune (II), �n [C.L. IV. 60]
17. Volkoff Vladimir, Manualul corectitudinii politice. Defectele democra�iei, Editura Antet, Bucure�ti, f.a.; Tratat de dezinformare. De la Calul Troian la Internet, Traducerea Mihnea Columbeanu, Editura Antet, Bucure�ti, f.a.
18. Zelea Codreanu Nicador, Rom�nia ca un hotel, �n [C.L. III. 39], [C.L. IV. 56]; Pe cine sperie Mi�carea Legionar� �n [C.L. III. 46]; Cui �i e fric� de Legiune, �n [C.L. IV. 54]; Despre Mi�carea Legionar�, �n [C.L. IV. 56]
19. XXX, Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan, Paris, 1936, apud [O.L. 1(7)]

-------------- * * --------------