MISCAREA LEGIONARA versus FRANCMASONERIA SI COMUNISMUL (5-5)

[adelin_antonescu]

„Astfel toďż˝i cei care vor «ďż˝nvierea» neamului romďż˝nesc, trebuie sďż˝ vrea totodatďż˝ revoluďż˝ia legionarďż˝ permanentďż˝”107.

107 ibidem

„«Garda de Fier» este ultima rezervďż˝ aruncatďż˝ ďż˝n luptďż˝ de voinďż˝a de a nu muri a neamului”108.

108 ibidem

Ea diferďż˝ esenďż˝ial atďż˝t de fascism cďż˝t ďż˝i de naďż˝ional-socialism; cďż˝rora, totdeodatďż˝, le este net superioarďż˝. „Deosebirea dintre fascism ďż˝i naďż˝ional-socialism [,pe de o parte,] ďż˝i Miďż˝carea Legionarďż˝ [,pe de cealaltďż˝,] este aspectul fundamental religios al Miďż˝cďż˝rii Legionare, religios creďż˝tin, ceea ce nu era cazul nici la fasciďż˝ti, nici la naďż˝ional-socialiďż˝ti. Erau laicizaďż˝i ďż˝i fasciďż˝tii ďż˝i naďż˝ional-socialiďż˝tii”109.

109 Spre pildďż˝: „ďż˝ntr-o ďż˝ntrunire, Mussolini s-a uitat la ceas ďż˝i a spus «ďż˝i dau ultimatum lui Dumnezeu ca ďż˝n cďż˝teva minute sďż˝ mďż˝ trďż˝zneascďż˝ dacďż˝ existďż˝!» ďż˝i-apoi s-a uitat [iar] la ceas. Au trecut minutele ďż˝i a demonstrat cďż˝ Dumnezeu nu existďż˝”., Petre ďż˝uďż˝ea, Mussolini s-a uitat la ceas ďż˝i i-a dat ultimatum lui Dumnezeu, ďż˝n Cuvďż˝ntul, numerele 115, 116, 117, 118, 13 decembrie 1990, interviu realizat de Horia Salcďż˝. Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n [C.Z.C.E.S.], pag. 270
Iar Hitler, considera religia ca nimic altceva dec�t un simplu instrument de moralizare a masei.
Mein Kampf: „ďż˝n aceastďż˝ lume omeneascďż˝ nu poate fi conceputďż˝ supravieďż˝uirea efectivďż˝ a unui scop religios. Marea masďż˝ a poporului nu este alcďż˝tuitďż˝ din filosofi, ori, pentru masďż˝ credinďż˝a este adesea singura bazďż˝ a unei concepďż˝ii morale despre lume. Diferitele mijloace de ďż˝nlocuire nu s-au dovedit atďż˝t de mulďż˝umitoare ďż˝ncďż˝t sďż˝ se poatďż˝ vedea ďż˝n ele ďż˝nlocuitorii confesiunilor religioase curente. Dar dacďż˝ ďż˝nv���mďż˝ntul ďż˝i credinďż˝a se sprijinďż˝ ďż˝n mod eficace pe pďż˝turile cele mai ďż˝ntinse, atunci autoritatea incontestabilďż˝ a conďż˝inutului acestei credinďż˝e trebuie sďż˝ fie temelia oricďż˝rei acďż˝iuni eficace.
Dogmele sunt pentru religii ceea ce sunt legile constituďż˝ionale pentru stat: fďż˝rďż˝ ele, alďż˝turi de cďż˝teva sute de mii de oameni sus-puďż˝i care ar putea trďż˝i ďż˝nďż˝elept ďż˝i inteligent, alte milioane n-ar putea s-o facďż˝”., Adolf Hitler, Mein Kampf, Ediďż˝ie ďż˝n limba romďż˝nďż˝, Editura Pacifica, Bucureďż˝ti, 1993, pag. 186, 187

„Stilul legionar este stilul romďż˝nesc de a fi, este stilul de via�� al acestui neam care are un pďż˝mďż˝nt al sďż˝u, un cer ďż˝i un Dumnezeu al sďż˝u, care are un destin propriu ďż˝n istoria neamurilor. El va ďż˝nvinge ca ceva firesc, ďż˝n lupta ce se dďż˝ astďż˝zi ďż˝ntre cele douďż˝ lumi”110.

110 Ernest Bernea, [S.L.]

„Sunt douďż˝ feluri [(atitudini)] de a privi istoria: cea orientalďż˝, care se ďż˝ndepďż˝rteazďż˝ de istorie ďż˝i cea occidentalďż˝, care uitďż˝ cďż˝ mai e ďż˝i un cer. Amďż˝ndouďż˝ sunt unilaterale. ďż˝n atitudinea orientalďż˝, istoria se anemiazďż˝ sau se insignifiazďż˝, ďż˝n cea occidentalďż˝, istoria se degradeazďż˝, fiindcďż˝ devine doar locul unor absoluturi subiective, capricioase, laice, empirice, ďż˝nďż˝elďż˝toare ori chiar satanice, legate de instincte pur omeneďż˝ti. ďż˝n ambele cazuri istoria decade.
Ceea ce trebuie e, deci o sintezďż˝ de cer ďż˝i de istorie, o validare maximďż˝ a istoriei, dar ďż˝ntr-o ierarhizare la capďż˝tul cďż˝reia sďż˝ fie ďż˝nďż˝elesurile ďż˝i tainele auguste ale metafizicii”111. „Istoria mare sub semnul Crucii, al transcendentului”112. „Absolutul( e de esen�� religioasďż˝”113. „Sďż˝ avem ďż˝ntotdeauna ďż˝n istorie curajul, universalitatea ďż˝i absolutul Crucii”114.

111 Vasile B�ncil�, Arhangheli �n istoria rom�neasc�, articol ap�rut �n Omul Nou, Br�ila, 1938, apud site-ul Funda�iei George Manu.
112 ibidem
113 ibidem
114 ibidem

„Lupta metafizicďż˝ dintre Arhanghelism ďż˝i Luciferic se transpune, (;)pe plan pďż˝mďż˝ntean, ďż˝n crďż˝ncenul rďż˝zboi pe care legionarismul ďż˝l poartďż˝ ďż˝mpotriva ďż˝ntunericului ďż˝i satanicului de pretutindeni.
Legionarismul( nu e, astfel, o simplďż˝ abstracďż˝iune, o firavďż˝ formulďż˝ politicďż˝, ci un fenomen etic ďż˝i istoric de mare intensitate ďż˝i duratďż˝, germinat, ďż˝n esenďż˝ele lui cele mai profunde, de un lung fulger metafizic”115.

115 Radu Gyr, O lume t�n�r� �i un moment istoric, �n volumul Radu Gyr, Femeia �n eroismul spiritual moral, �i na�ional, Idei desvoltate dintr-o conferin�� �inut� la 8 decembrie 1935, �n aula Universit��ii din Ia�i, sub patronajul Cercului Studen�esc Tecucean, Bucure�ti, f.a., pag. 9, 10

„Miďż˝carea Legionarďż˝( este cea mai profundďż˝ revoluďż˝ie spiritualďż˝ pe care a cunoscut-o poporul romďż˝n de la creďż˝tinarea lui ďż˝ncoace.
Prin adďż˝ncimea, capacitatea de mulare pe realit��i ďż˝i perenitatea ei, revoluďż˝ia lui Corneliu Codreanu este valabilďż˝ pentru toate naďż˝iunile care vor sďż˝ porneascďż˝ pe calea ďż˝ncreďż˝tinďż˝rii efective”116.

116 Gheorghe Racoveanu, Mi�carea Legionar� �i Biserica. Omenia �i frumuse�ea cea dint�i, cu o prefa�� de Constantin Papanace, Editura Samizdat, Tiparul executat de Tipografia Antet XX Press, Filipe�tii de T�rg, Prahova, f.a., pag. 46

Foc �i smarald.

CU DUMNEZEU �NAINTE!
BIBLIOGRAFIE

(nominalizez �n ea doar materiale din care
am citat sau la care am f�cut referire direct�)


Andrew Cristopher & Gordievski Oleg, K.G.B., Editura All, Bucure�ti, �n Nicolae Mitric�, Episoade dintr-un r�zboi nedeclarat, partea a VI-a, �n Revista Francmasoneria. Dezv�luiri cutremur�toare, nr. 10/2003

Mareďż˝ Ioan M., Francmasoneria ďż˝n filmul «Ecaterina Teodoroiu», 1933 [FM.F.E.T.]

XXX, Cuv�ntul Legionar, An III, nr.36, august 2006, [C.L. III. 36]

XXX, Din luptele Tineretului Rom�n, (1919-1938), Editura Funda�iei Buna Vestire, 1993, [D.L.T.R.]

XXX, «Dosarul» Mircea Eliade, vol. V, (1936-1944), Jos farsa!, partea a doua, Cuvďż˝nt ďż˝nainte ďż˝i culegere de texte de Mircea Handoca, Editura Curtea Veche, Bucureďż˝ti, 2001, [D.M.E.-J.F.p.II]

XXX, Expres Magazin, nr. 87, 25 martie 1992 [E.M. 87]

XXX, Francmasoneria. Dezv�luiri cutremur�toare, nr. 7/2003, [FM.D.C. 7/2003] �i nr. 10/2003, [FM.D.C. 10]

XXX, Mi�carea Legionar� �n texte originale �i imagini, Editura Lucman, Bucure�ti, f.a., [M.L.T.O.I.]

XXX, Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, [O.L. 1(7)]; An I, nr. 4, octombrie 2003, [O.L. 4]; An IV, nr. 38-39, Septembrie-Octombrie 2006; [O.L. 38-39]

XXX, Permanen�e, anul VII, nr. 11, noiembrie-decembrie 2004, [P. VII.11]; Anul VIII, nr. 8, august 2005, [P. VIII.8]

XXX, S�pt�m�na rom�neasc�, An II, nr. 51, 16-22 noiembrie 2006 [S.R. II.51]

B�ia� Ionu�, Cine �i de ce conduce Rom�nia, �n [P. VIII.8]

B�rzoi Cezarina, Charisma lui Corneliu Zelea Codreanu. Perspectiv� legionar�, IV, �n [P. VII.11]

B�ncil� Vasile, Arhangheli �n istoria rom�neasc�, articol ap�rut �n Omul Nou, Br�ila, 1938, apud site-ul Funda�iei George Manu

Becescu Florin, Franc-Masoneria. Crimďż˝-Spionaj-Anarhie, Editura Ziarului «Porunca Vremii», Bucureďż˝ti, 1936

Bernea Ernest, Stil legionar, Tipografia Bucovina, I.E. Torou�iu, Bucure�ti, 1937; reeditare Salzburg, Colec�ia Omul Nou, 1953, apud site-ul Funda�iei George Manu

Bidegain Jean, Discurs rostit �n anul 1905 �n fa�a Marelui Orient al Fran�ei, �n [O.L. 1(7)]
Boldur L��escu Gheorghe �i Iorga Filip-Lucian, Genocidul comunist �n Rom�nia, vol. IV, Reeducarea prin tortur�, Editura Albatros, Bucure�ti, 2003

Br�descu Faust, Viziunea integral� a Revolu�iei Legionare, Prefa�� de Dr. Gheorghe Buzatu, edi�ie �ngrijit� de Radu-Dan Vlad, Traducere din limba francez� de M�d�lina Martin, Editura Majadahonda, Bucure�ti, 1997

Blaga Lucian, Carne�elul negru, �n volumul Lucian Blaga, Aforisme, Text stabilit �i �ngrijit de Monica Manu, Editura Humanitas, Bucure�ti, 2001

Br�ileanu Traian, Politica, Editura, Albatros, Bucure�ti, 2003, pag. 315. Edi�ia a I-a, Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cern�u�i, 1928

Buzatu Gheorghe, Despre legionari �i legionarism, prefa�� la monografia Corneliu Zelea Codreanu �i epoca sa, �n [C.Z.C.E.S.]

Ciobanu Ion T., Mr., Dictatura Regelui Carol al II-lea sau despre cum s-a ďż˝ncercat gestionarea crizei acesteia, ďż˝n [O.L. 38-39], pag. 3-5. Articol publicat iniďż˝ial ďż˝n Revista Academiei Forďż˝elor Terestre Nicolae Bďż˝lcescu – Sibiu, nr. 4 din 1999

Cioran Emil, Profilul interior al C�pitanului, �n Glasul str�mo�esc, Sibiu, anul VI, nr. 10 din 25 decembrie 1940., �n [M.L.T.O.I.]

Codrescu R�zvan, �n c�utarea Legiunii pierdute, Editura Vremea, Bucure�ti, 2001

Codrin Nicoleta, Cuv�nt �nainte la volumul Constantin Papanace, Stilul legionar de lupt�. Concep�ia tactic� a C�pitanului, Editura Lucman, Bucure�ti, 2004

Coja Ion, Legionarii noďż˝tri, Editura UMC, Bucureďż˝ti, 2001; Protocoalele Kogaionului. Teze ďż˝i ipoteze consemnate ďż˝i autentificate de Ion Coja pentru a se ďż˝nďż˝elege ďż˝i evalua corect Contenciosul Romďż˝no-Evreiesc, inclusiv – aďż˝a numindu-l unii – «Holocaustul din Romďż˝nia», Uniunea Vatra Romďż˝neascďż˝, Editura ďż˝ara Noastrďż˝, Bucureďż˝ti, 2004; Nicadorii, ďż˝n [S.R. II.51]

Consiliul Naďż˝ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, ”Bande, bandiďż˝i ďż˝i eroi”. Grupurile de rezisten�� ďż˝i Securitatea (1948-1968). Documente, Editura Enciclopedicďż˝, Bucureďż˝ti, 2003 [”B.B.I.”]

Crainic Nichifor, Ortodoxism �i Masonerie, �n [FM.F.E.T.]; Revolu�ia legionar�, apud site-ul Funda�iei George Manu

Cri�an Radu Mihai, Testamentul politic al lui Mihai Eminescu, 2005; �ndu�m�ni�ii au acela�i crez. Testamentele politice ale lui Ion Antonescu �i Corneliu Zelea Codreanu, 2005; Mo�a �i Marin. Testamentele lor politice, 2006; Totul pentru Hristos! Testamentul politic al lui Nicolae Iorga, 2006; Sur�sul Legiunii. Sau cum �n�eleg eu Legionarismul Rom�nesc, 2006. Fiecare dintre ele este publicat� la Editura Cartea Universitar�, Bucure�ti.

Dobrescu Emilian M., Ilu�tri francmasoni, Editura Nemira, Bucure�ti, 1999

Eliade Mircea, Textele «legionare» ďż˝i despre «romďż˝nism», Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, [T.L.D.R.]; Libertate, ďż˝n Iconar, Cernďż˝uďż˝i, an III, 1937 nr. 5, ďż˝n [T.L.D.R.]; De ce cred ďż˝n biruinďż˝a Miďż˝cďż˝rii Legionare, ďż˝n Buna Vestire, anul I, nr. 244 din 17 decembrie 1937, ďż˝n [D.M.E.-J.F.p.II]; Noua aristocraďż˝ie legionarďż˝, ďż˝n Vremea, anul IX, nr. 522 din 23 ianuarie 1938, ďż˝n [D.M.E.-J.F.p.II]

Eminescu Mihai, Opere, vol. IX, Ediďż˝ie criticďż˝ ďż˝ntemeiatďż˝ de Perpessicius, Editura Academiei Romďż˝ne, Bucureďż˝ti, 1980, [M.E.O. IX]; vol. X, Ed.cit., Bucureďż˝ti, 1989 [M.E.O. X]; vol. XII, Ed.cit., Bucureďż˝ti, 1985; [M.E.O. XII]; Manuscrisul Din ďż˝edinďż˝ele Societ��ii Romďż˝nia Junďż˝. Naďż˝ionaliďż˝tii ďż˝i Cosmopoliďż˝ii, ďż˝n [M.E.O. IX]; Un cenuďż˝ar romďż˝n..., Timpul, 8 aprilie 1879, ďż˝n [M.E.O. X]; «Romďż˝nul» a contractat nďż˝ravul..., Timpul, 29 iulie 1881, ďż˝n [M.E.O. XII]

Gheorghiu Lizeta, Cuvďż˝ntul apďż˝rďż˝rii – pledoaria avocatului Lizeta GHEORGHIU – ďż˝n procesul lui Corneliu Zelea Codreanu din mai 1938, ďż˝n [D.L.T.R.]

Goga Octavian, Mustul care fierbe, Editura Scripta, Bucure�ti, 1992

Gyr Radu, Femeia �n eroismul spiritual moral, �i na�ional, Idei desvoltate dintr-o conferin�� �inut� la 8 decembrie 1935, �n aula Universit��ii din Ia�i, sub patronajul Cercului Studen�esc Tecucean, Bucure�ti, f.a., [F.E.S.M.N.]; O lume t�n�r� �i un moment istoric, �n [F.E.S.M.N.]

Herseni Traian, Mi�carea Legionar� �i muncitorimea, Editura Mi�c�rii Legionare, Bucure�ti, 1940; Mi�carea Legionar� �i ��r�nimea, Edi�ia a II-a, Editura Mi�c�rii Legionare, Bucure�ti, 1940

Heinen Armin, Die Legion «Erzangel Michael» in Rumďż˝nien. Soziale Bewegung und politische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus, Sďż˝dosteuropďż˝ische Arbaiten, Mďż˝nchen, 1986

Hitler Adolf, Mein Kampf, Edi�ie �n limba rom�n�, Editura Pacifica, Bucure�ti, 1993

Iftimovici Radu, Spulberarea unei legende. Progromul de la Abator, �n [E.M. 87]

Ionescu Nae, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Editura Deisis, Sibiu, 2003, [T.I.P.R.]; Iertarea cre�tin�, �n Cuv�ntul, an III, nr. 624 din 29 noiembrie 1926, �n [T.I.P.R.]; Sub semnul Arhanghelului, �n Buna Vestire, anul I, nr. 100 din 27 iunie 1937, apud site-ul Funda�iei George Manu

Iorga Nicolae, Discursuri Parlamentare, vol. I-iu, partea I-a, Editura Bucovina, I.E. Torou�iu, Bucure�ti, 1939, [D.P.v.I.p.I]; �n chestia manifesta�iilor studen�e�ti, Discurs rostit �n �edin�a din 17 decembrie 1909 a Camerei Deputa�ilor, �n [D.P.v.I.p.I]; Chestia agita�iilor evreie�ti, Discurs rostit �n �edin�a din 11 februarie 1910 a Camerei Deputa�ilor, �n [D.P.v.I.p.I]

Milcoveanu �erban, Corneliu Z. Codreanu altceva dec�t Horia Sima, vol. I �i II, Editura Crater, Bucure�ti, 1996; Tactica �i strategia �n �ntreb�ri cu sau f�r� r�spuns, Tipografia TCM Print, Bucure�ti, 2001; Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand C�linescu �i epoca 1930-1950, Editura TCM Print, Bucure�ti, 2004; Teroarea de Stat p�n� la 22 decembrie 1989, volum editat f�r� scop lucrativ de Asocia�ia fo�tilor pre�edin�i ai Studen�imii persoan� juridic� �i Liga pentru ap�rarea Adev�rului Istoric persoan� juridic�, Bucure�ti, 2004, pag. 199

Mitric� Nicolae, Episoade dintr-un r�zboi nedeclarat, partea a III-a �n [FM.D.C. 7/2003]; partea a VI-a, �n [FM.D.C. 10]

Nestorescu B�lce�ti Horia, Ordinul Masonic Rom�n. Mai pu�in� legend� �i mai mult adev�r, cu un Cuv�nt �nainte de Mihail Sadoveanu, Casa de Editur� �i Pres� �ansa S.R.L., Bucure�ti, 1993

Nicolschi Alexandru, Autobiografie-sintez�, �n [S.E.v.I.]

Noica Constantin, Limpeziri pentru o Rom�nie legionar�, �n Buna Vestire, anul IV, seria a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1940. Conferin�� �inut� la Radio �n seara de 5 octombrie 1940, apud site-ul Funda�iei George Manu

Papanace Carol, Prefa�� la volumul Constantin Papanace Diverse stiluri de lupt� politic�, Tipografia INFCON S.A., Constan�a, 2005

Papanace Constantin, MIHAI EMINESCU un mare precursor al LEGIONARISMULUI rom�nesc, Edi�ia I-a, Editura Armatolii, Cetatea Etern�, 1951; Diverse stiluri de lupt� politic�, Tipografia INFCON S.A., Constan�a, 2005

Papuc Ion, Cu fa�a spre trecut. Portrete �i ideologii, Editura Vergiliu, Bucure�ti, 2005

Pauker-Br�tescu Tatiana, Not� biografic� despre Ana Pauker, �n [S.E.v.II.]

Paulescu Nicolae C., Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, Tipografia Antet XX Press, Filipe�tii de T�rg, Prahova, 2000; Edi�ia I-a, 1913, dou� volume; Degenerarea Rasei Jid�ne�ti, Bucure�ti, 1928

Posteuc� Vasile, Destinul imperial al rom�nilor. Dumnezeu, Neamul, Omul, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, f.a.

Racoveanu Gheorghe, Mi�carea Legionar� �i Biserica. Omenia �i frumuse�ea cea dint�i, cu o prefa�� de Constantin Papanace, Editura Samizdat, Tiparul executat de Tipografia Antet XX Press, Filipe�tii de T�rg, Prahova, f.a.

R�dulescu Motru Constantin, Revizuiri �i ad�ugiri, vol.III, Editura Floarea Darurilor, Bucure�ti, 1999

Redac�ia Obiectiv Legionar, Comentarii la articolul Mr. Ion T. Ciobanu, Dictatura Regelui Carol al II-lea sau despre cum s-a �ncercat gestionarea crizei acesteia, �n [O.L. 38-39]

Sima Horia, Cuv�nt �nainte la volumul Corneliu Zelea Codreanu, �nsemn�ri de la Jilava, Edi�ie �ngrijit� de Radu Dan Vlad, Editura Majadahonda, Bucure�ti, 1995. Cuv�ntul �nainte a fost redactat pe 10 iunie 1951.

Simionescu Roxana, Doctrina Legionar�. Prezentare concis�, Editura Lucman, Bucure�ti, 2003

Solomovici Te�u, Securitatea �i Evreii: vol.I, Despre c�l�i �i despre victime, Prefa�� de R�zvan Theodorescu, Cuv�nt �nainte de Sorin Ro�ca St�nescu, Editura Ziua, Bucure�ti, 2003, [S.E.v.I.]; vol. II Teroare. Crime. Turn�tori. Colabora�ioni�ti, Editura Te�u, Bucure�ti, 2004, [S.E.v.II.]

St�niloae Dumitru, Na�iune �i Cre�tinism, Editura Elion, Bucure�ti, 2003, [N.C.]; Idealul na�ional permanent, �n Telegraful rom�n, LXXXVIII, nr. 4, 1940, �n [N.C.]; Ortodoxia, lumina lumii �i inima neamului nostru, �n Telegraful rom�n, LXXXVIII, nr. 11, 1940, �n [N.C.]; Cre�tinism �i na�ionalism, �n Telegraful rom�n, LXXXVIII, nr. 40, 1940, �n [N.C.]; S� r�m�nem identici cu noi �n�ine, �n Telegraful rom�n, XCIII, nr. 1, 1945., �n [N.C.]

Suru ďż˝erban, Adresďż˝ cďż˝tre autorit��i..., ďż˝n [O.L. 38-39]; Invitaďż˝ie la Conferinďż˝a cu titlul «70 de ani de terorism ďż˝n Romďż˝nia modernďż˝ - ďż˝nceputul...», ďż˝inutďż˝ la Sala Dalles din Bd. Nicolae Bďż˝lcescu, nr. 18, sector 1, Bucureďż˝ti, ďż˝n data de 20.09.2006, ďż˝ntre orele 18-20, ďż˝n [O.L. 38-39]

ďż˝afran Alexandru, Israel ďż˝i rďż˝dďż˝cinile sale, Editura Hasefer, Bucureďż˝ti, 2002, [I.R.S.]; Poporul lui Israel ďż˝i ďż˝ara lui Israel. Israel, «inima naďż˝iunilor»; Ereďż˝-Israel, sufletul universului, Curs ďż˝inut la Universit��ile din Geneva, Amsterdam ďż˝i Jyvaskyla (Finlanda), la Trinity College din Cambridge ďż˝i la Sorbona. Expunere prezentatďż˝ la Paris, la Conferinďż˝a rabinicďż˝ europeanďż˝. ďż˝n [I.R.S.]

Theodoru Radu, A fost sau nu HOLOCAUST?, Editura Lucman, Bucure�ti, 2003

�u�ea Petre, Mussolini s-a uitat la ceas �i i-a dat ultimatum lui Dumnezeu, �n Cuv�ntul, numerele 115, 116, 117, 118, 13 decembrie 1990, interviu realizat de Horia Salc�, �n [C.Z.C.E.S.]

Varlam Ion, PseudoRom�nia. Conspirarea deconspir�rii, Editura VOG, Bucure�ti, 2004

Wigoder Geofrey, Evrei �n lume. Dic�ionar biografic, traducere �n limba rom�n� de Irina Horea, Viviane Prager, Carmen Stanca, Editura Hasefer, Bucure�ti, 2001

Zelea Codreanu Corneliu, Pentru legionari, vol. I, Editura Totul pentru �ar�, Sibiu, 1936 �i C�rticica �efului de cuib. Manual al G�rzii de Fier, �n [O.L. 4]; �nsemn�ri de la Jilava, Edi�ie �ngrijit� de Radu Dan Vlad, Editura Majadahonda, Bucure�ti, 1995 [�.J.]; �nsemnarea intim� din data de mar�i 14 iunie 1938, �n [�.J.]

Zelea Codreanu Nicador, Despre ni�te reformatori, �n [C.L. III. 36]

XXX, 1948 mai 18. Proces-verbal al conferinďż˝ei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne referitoare la miďż˝carea legionarďż˝, Arhiva Consiliului Naďż˝ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, fond documentar, dosar nr. 45, f.1-4 – ďż˝n [”B.B.I.”]

XXX, Corneliu Zelea Codreanu �i epoca sa, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, U.S.A., 2001, [C.Z.C.E.S.]

XXX, Cronologie legionar�, �n [O.L. 38-39], Edi�ia I-a, Colec�ia Omul Nou, Salzburg, 1953

XXX, Israelite of America, 3 august 1866, apud [O.L. 1(7)]

XXX, Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan, Paris, 1936, apud [O.L. 1(7)]

XXX, The American Hebrew, 20 septembrie 1920, apud [O.L. 1(7)]

XXX, The Jewish World, 9 februarie 1883, apud [O.L. 1(7)]




----------------- * * -----------------

[Mos_Tautu]

LISTA INCOMPLETÃ A ASASINILOR EXECUTATI DE LEGIONARI
IN NOAPTEA DE 26-27 NOEMBRIE 1940 LA JILAVA


Generalul Gabriel Marinescu: Prefect al Politiei Capitalei si apoi Ministru de interior. A ordonat si supravegheat direct uciderile de legionari dela Prefectura. Era unul din "bratele de executie" ale regimului Carol II.
Generalul Ion Bengliu: Inspector General al Jandarmeriei, era al doilea "brat de executie" al faradelegilor regimului carlist.
Generalul Gheorghe Argeseanu: Fost Comandant al Corpului II Armata, numit Prim Ministru in 21-22 Septembrie 1939, a acoperit cu prestigiul hainei sale militare uciderile in masa ale legionarilor din noaptea de groaza 21-22 Septembrie 1939.
Colonelul Gherovici: din Inspectoratul de Jandarmi. Mana dreapta a lui Bengliu. A luat parte directa la asasinarea lui Codreanu.
Colonelul Zeciu: Prim Procuror Militar, a organizat asasinarea si inmormantarea lui Corneliu Zelea Codreanu si a celor 13 legionari ucisi impreuna cu acesta.
Colonelul Anibal Panaitescu: din Jandarmerie, schingiuitor notoriu si ucigas de legionari.
Colonelul Negulescu: Presedintele Tribunalului Militar din Cluj. S'a distins prin multe sentinte condenatorii nedrepte contra legionarilor. A permis ca, fiind inca sub jurisdictia Tribunalului Militar, sa fie dati politiei pentru a fi ucisi la Huedin-Cluj, 7 legionari.
Maior Aristide Macoveanu: din Jandarmerie. A luat parte la pregatirea si executarea uciderii lui Corneliu Codreanu. Era seful unuia din furgoanele care transportau pe detinuti si a dat ordinul de a fi executati prin strangulare cu funii, cand treceau prin Padurea Tďż˝ncãbesti.
Maior Iosif Dinulescu: din Jandarmerie. Impreuna cu Macoveanu a luat parte la executia lui Corneliu Codreanu, in forma descrisa mai sus.
Maior Alexandru Popescu: Seful Jandarmeriei din Constanta. Cunoscut in aceasta provincie prin ura si cruzimea lui fata de legionari. Personal a impuscat pe preotii Chivu si Stoica Mocanu, din judetul Constanta.
Maior Scarlat Riosianu: Comandantul Jandarmeriei din Ramnicu-Sarat. A luat parte la pregatirea asasinarii lui Corneliu Codreanu si ceilalti 13 legionari.
Capitanul Blebea: din Jandarmerie. La ordinul acestuia au fost ucisi la Huedin (Cluj), 7 legionari.
Sublocotenentul Cinghita: din Jandarmerie. A comandat executarea (si chiar a tras) a 31 de legionari legati de m�ini si de picioare, la iesirea acestora din lagarul dela Vaslui.
Plutonierul S�rbu: jandarm, din lotul celor alesi pentru strangularea legionarilor in furgoanele ce-i transportau la Jilava. El l-a strangulat pe Corneliu Codreanu.
13 Plutonieri Jandarmi: Fiecare din acestia a strangulat un om in acele doua faimoase si tetrice furgoane ale mortii.
Victor Iamandi: Ministru de Justitie in marea prigoana carlista. A luat parte, ca membru influent al regimului, la asasinatele petrecute atunci. In toate momentele grele prin care a trecut Miscarea Legionara, il gasim ca instigator al acestora. In guverul Duca era Secretar de Stat la Interne si a dirijat represiunea ce-a avut loc atunci.
Radu Pascu: Fost Prim-Presedinte al Curtii de Apel din Bucuresti. A luat parte la prigoana contra legionarilor sub regimul carlist.
Moruzof: Seful Serviciului de Informatii al Armatei. A fost una dintre piesele importante ale sistemului carlist si co-partas la violentele si asasinatele comise atunci.
Niky Stefanescu: Director al Sigurantei Statului. Era al treilea "brat de executie" al regimului Carol II. Sub directia lui s'au comis schingiuirile dela Siguranta unde s'au ucis zeci si zeci de oameni nejudecati si nevinovati.
Vasile Parisianu: Director al Prefecturei de Politie din Bucuresti. A luat parte la toate crimele comise acolo.
Pavel Patriciu: Comisar al Prefecturei de Politie din Capitala. Schingiuitor cunoscut si temut in randurile legionarilor.
Panova Ion, Bonea Niculescu, Otto Reiner, L. Constantinescu, P. Malenschi, N. Graman, Iuliu Horvath, Victor Horvath, Petre Gheorghiu, C-tin Popescu, Miron Tudor, C. Boulet, Marin Georgescu: toti acestia erau agenti ai Prefecturei de Politie din Bucuresti. Faceau parte din asa numita "brigada mobila" care se ocupa cu descoperirea si lichidarea sumara (de preferinta prin sugrumare si ardere la crematoriu) a legionarilor in orice punct al tarii, unde ar fi fost semnalati acestia. S'au distins prin cruzimi nemaipomenite.

Mihail Vďż˝rfureanu: Student la medicina si legionar. Este captat de politie ca agent informator. In timpul prigoanei lui Carol II reuseste sa ajunga Seful Studentimii Legionare din Bucuresti. In aceasta calitate are legaturi stranse cu grupul de conducere clandestin al Miscarii. Dã informatii importante politiei care conduc la prinderea si executarea multor camarazi de-ai lui. Este demascat deabia in urma arestarii si uciderii sefei femeilor legionare, Nicoleta Nicolescu, arestata in timpul unei intrevederi cu acest individ.

Restul de detinuti dela Jilava, ale caror nume ne lipsesc aici in exil, erau jandarmi si comisari de politii, asasini de speta celor descrisi mai sus.

[Mos_Tautu]

Progromul de la Bucure�ti
21 – 23 ianuarie 1944
Radu Ioanid
La 10 ianuarie 1941, ďż˝n ďż˝edinďż˝a Consiliului de Miniďż˝tri repro��nd ministrului de Interne, legionarul Mircea Petrovicescu, cďż˝ nu a internat ďż˝n lagďż˝re, conform unui ordin prealabil, pe evreii intraďż˝i clandestin ďż˝n Romďż˝nia, Antonescu spunea «acum ��i dau ordin categoric: bďż˝gaďż˝i ďż˝n lagďż˝re pe toďż˝i jidanii intraďż˝i ďż˝n ďż˝arďż˝ clandestin, pentru cďż˝ s-au apucat de comerďż˝, de comunism, de tot felul de agitaďż˝ii»1.0 zi mai tďż˝rziu, ďż˝n ultimul Consiliu de Miniďż˝tri al Guvernului legionar, Antonescu se arďż˝ta vďż˝dit ďż˝ngrijorat de dezastrul economic provocat de membrii Gďż˝rzii de Fier. «Se petrec lucruri groaznice pe toatďż˝ suprafaďż˝a ��rii. ďż˝ara este bolďż˝evizatďż˝. Au intrat bolďż˝evicii ďż˝n Miďż˝carea Legionarďż˝. Astfel, la Brďż˝ila, s-au scos ďż˝n timpul sďż˝rbďż˝torilor toďż˝i jidanii – intelectuali, avocaďż˝i, medici, rabini, tineri, bďż˝trďż˝ni – fďż˝rďż˝ nici o deosebire si fďż˝rďż˝ nici o consideraďż˝ie ďż˝i au fost puďż˝i la [cenzurat]��atul zďż˝pezii ďż˝n oraďż˝. La Buzďż˝u, un rabin bďż˝trďż˝n a fost scos la [cenzurat]��atul zďż˝pezii. Sunt lucruri oribile care se petrec ďż˝n ďż˝arďż˝. Se duc la prďż˝vďż˝liile jidanilor ďż˝i iau fondul de comerďż˝, distrugďż˝nd astfel comerďż˝ul ďż˝i creditul. ďż˝n aceastďż˝ situaďż˝ie ne vom pomeni peste douďż˝ luni cu o catastrofďż˝ economicďż˝. Fabricile nu mai trimit materiale fabricate pentru cďż˝ jidanii care au prďż˝vďż˝lii nu mai cumpďż˝rďż˝ marfďż˝»2.
Principalul motiv de ďż˝ngrijorare al lui Antonescu era starea de dezastru economic pe care o introduseserďż˝ legionarii. Aceďż˝tia s-au folosit de puterea pe care o aveau ďż˝n cadrul aparatului de stat ďż˝n general ďż˝i ďż˝n cadrul celui poliďż˝ienesc ďż˝n special pentru a jefui. ďż˝ntreg procesul de „romďż˝nizare” nu a fost pentru cele mai multe dintre cadrele legiunii decďż˝t un pretext de jaf. Marea majoritate a fondului de comerďż˝ „preluat” de legionari a fost distrus ďż˝n scurt timp el nemaiavďż˝nd deci nici un rol economic. Acest fenomen, accentuat la scarďż˝ naďż˝ionalďż˝, a afectat serios economia romďż˝neascďż˝. ďż˝i aici interesele lui Antonescu, militar antisemit, care urmďż˝rea lichidarea economicďż˝ ďż˝i numericďż˝ a evreilor ďż˝n mod treptat ďż˝i cu respectarea cadrului legal (creat de el) coincideau cu interesele Germaniei care, ďż˝n perspectiva apropiatďż˝ a rďż˝zboiului contra URSS, avea nevoie de o economie romďż˝neascďż˝ ďż˝n stare de funcďż˝ionare si nu de haos economic. ďż˝n plus, pentru Germania, Romďż˝nia reprezenta o importantďż˝ sursďż˝ de petrol.
ďż˝ncďż˝ din 1935, petrolul romďż˝nesc ďż˝ncepe sďż˝ reprezinte o preocupare pentru autorit��ile de la Berlin. „ďż˝n cursul verii anului 1938 situaďż˝ia se modificďż˝ din temelii ďż˝i petrolul romďż˝nesc devine
una din problemele principale ale diplomaďż˝iei germane”3. De altfel, ďż˝ntr-o scrisoare adresatďż˝ la 8 august 1940 primului-ministru romďż˝n Ion Gigurtu, Goering condiďż˝iona ameliorarea relaďż˝iilor romďż˝no-germane de mďż˝rirea livrďż˝rilor de petrol romďż˝nesc cďż˝tre Germania4. Relaďż˝iile dintre Garda de Fier ďż˝i Berlin nu au fost simple ďż˝i liniare. Dacďż˝ NSDAP, SD ďż˝i SS i-au sprijinit pe legionari, nu acelaďż˝i lucru se poate spune despre Wilhelmstrasse, Ministerul Economiei sau OKW, care se temeau, pe bunďż˝ dreptate, ca Garda de Fier, odatďż˝ ajunsďż˝ la putere, sďż˝ nu „dezorganizeze complet economia romďż˝neascďż˝ ďż˝i ďż˝n special economia petrolierďż˝, perspectivďż˝ ďż˝ngrozitoare ďż˝n momentul ďż˝n care se punea problema aprovizionďż˝rii regulate ďż˝i abundente cu petrol romďż˝nesc»5. Mai era un factor care fďż˝cea sďż˝ se ďż˝ncline, la Berlin, balanďż˝a ďż˝n favoarea lui Antonescu: armata romďż˝nďż˝ care, ďż˝n pofida unor simpatii nutrite de o parte dintre ofiďż˝erii superiori pentru Garda de Fier, nu era dominatďż˝ de legionari. Relaďż˝iile ďż˝ncordate dintre legionari ďż˝i Antonescu nu au scďż˝pat Berlinului. ďż˝ncďż˝ la 23 noiembrie 1940 ďż˝ntr-o conversaďż˝ie pe care Sturdza, ministrul de Externe legionar, a avut-o cu omologul sďż˝u german Ribbentrop, acesta din urmďż˝ afirma: «Nu fiďż˝i nerďż˝bdďż˝tori... Partidul-Armata; Armata-Partidul. Nu pierdeďż˝i din vedere aceste douďż˝ elemente. Nu vďż˝ sfďż˝diďż˝i niciodatďż˝ cu armata, cďż˝ci aveďż˝i tot atďż˝ta nevoie de ea, pe cďż˝t are ea nevoie de voi. Luaďż˝i exemplu de la noi»6.
O zi mai tďż˝rziu, Sturdza avea sďż˝ primeascďż˝ acelaďż˝i sfat de la feldmareďż˝alul Keitel: «Daďż˝i-mi voie sďż˝ vďż˝ dau un sfat: legaďż˝i-vďż˝ de armatďż˝. Uitaďż˝i-vďż˝ ce admirabil s-a fďż˝cut la noi ďż˝ntrepďż˝trunderea ďż˝ntre aceste douďż˝ elemente: armata si naďż˝ional-socialismul. Azi nu mai formďż˝m

decďż˝t un tot. Urmaďż˝i exemplul nostru»7. La curent cu punctele de vedere formulate ďż˝n cadrul acestor ďż˝ntrevederi, Antonescu a pus ďż˝n relief vechile sale legďż˝turi cu Codreanu ďż˝i – implicit – ascendenďż˝a sa asupra noii generaďż˝ii de legionari. ďż˝n acelaďż˝i timp, el a ďż˝mpiedicat pe Sturdza sďż˝ participe la convorbirile sale cu Hitler.
La 14 ianuarie 1941 Ion Antonescu ďż˝l viziteazďż˝ din nou pe Hitler care manifestďż˝ deplinďż˝ ďż˝nďż˝elegere fa�� de greut��ile interne ale dictatorului romďż˝n, spunďż˝ndu-i cďż˝ «dificultatea de cďż˝petenie provine din faptul cďż˝ se gďż˝sesc ďż˝ntotdeauna elemente care nu-ďż˝i dau seama cďż˝ revoluďż˝ia nu este o stare ce trebuie permanentizatďż˝, ci cďż˝ ea trebuie urmatďż˝ cďż˝t mai repede de o activitate constructivďż˝». Continuďż˝ndu-ďż˝i firul gďż˝ndurilor, cancelarul ďż˝i aminteďż˝te cu oarecare vivacitate ďż˝n glas «cum a fost silit, ďż˝n urmďż˝ cu 6-7 ani, sďż˝ ďż˝nlďż˝ture elementele care nu ďż˝nďż˝elegeau acest lucru. Nu este exclus, a adďż˝ugat el, ca generalul Antonescu sďż˝ fie obligat sďż˝ procedeze la fel»8. La sfďż˝rďż˝itul ďż˝ntrevederii, la ďż˝ntrebarea lui Antonescu „ďż˝i ce faceďż˝i cu fanaticii?”, Hitler dďż˝ un rďż˝spuns fďż˝rďż˝ echivoc: «Trebuie sďż˝ te debarasezi de ei; existďż˝ ďż˝n fiecare miďż˝care militanďż˝i fanatici care ďż˝i ďż˝nchipuie cďż˝, distrugďż˝nd totul, ďż˝i fac datoria... aceďż˝ti oameni trebuie ďż˝mpiedicaďż˝i sďż˝ facďż˝ rďż˝u»9.
E limpede cďż˝, ďż˝n sprijinul acordat de Berlin lui Antonescu ďż˝mpotriva Gďż˝rzii de Fier au prevalat considerentele economice ďż˝i militare asupra celor ideologice. Acest lucru reiese ďż˝i din afirmaďż˝iile fďż˝cute la ďż˝nceputul lui Februarie 1941 de Neubacher, ministru ďż˝nsďż˝rcinat cu problemele economice ďż˝n cadrul Ambasadei Germaniei la Bucureďż˝ti, cu prilejul unei convorbiri cu Franklin Mott Gunther, ministrul SUA ďż˝n capitala Romďż˝niei. „Observďż˝nd cďż˝ tot ce se fďż˝cuse ďż˝n domeniul «romďż˝nizďż˝rii» ďż˝ntreprinderilor trebuia anulat, (Neubacher) spunea: evreii trebuie sďż˝ plece, dar ei vor fi lichidaďż˝i treptat ďż˝i ďż˝n conformitate cu legile ďż˝i regulamentele ce vor fi promulgate”10. La 18 ianuarie 1941 Ion Antonescu a desfiinďż˝at posturile de „comisari de romďż˝nizare” de pe lďż˝ngďż˝ ďż˝ntreprinderile comerciale ďż˝i industriale. El aprecia cďż˝, prin aceste posturi, o „idee excepďż˝ionalďż˝” fusese tradusďż˝ ďż˝n practicďż˝ ďż˝n mod „dezastruos”.
Evident, mďż˝sura de desfiinďż˝are a „comisarilor de romďż˝nizare” a fost consideratďż˝ de conducerea „Gďż˝rzii de fier” ca un atac direct ďż˝i f��iďż˝ ďż˝mpotriva puterii ei. Dupďż˝ ďż˝ntoarcerea generalului Antonescu din Germania, tensiunea dintre acesta ďż˝i Garda de Fier se accentueazďż˝, legionarii cerďż˝nd deschis demiterea lui Antonescu si crearea unui guvern legionar „pur”, condus de Horia Sima. ďż˝mpuďż˝carea la Bucureďż˝ti a maiorului german de aviaďż˝ie Doring, probabil de cďż˝tre un agent al Intelligence-Service-ului britanic, a fost folositďż˝ de ambele pďż˝rďż˝i ca pretext pentru declanďż˝area ostilit��ilor. La 20 ianuarie 1941, Ion Antonescu demite pe titularul Ministerului de Interne, generalul Petrovicescu, omul de ďż˝ncredere al Legiunii si membru al acesteia, pentru incapacitatea de a fi asigurat protecďż˝ia maiorului german. De asemenea Antonescu demite ďż˝i pe Al. Ghica, directorul general al poliďż˝iilor ca ďż˝i pe Constantin Mamuica, director ďż˝n Ministerul de Interne. Legionarii resping aceste demiteri ďż˝i-ďż˝i ďż˝narmeazďż˝ masiv partizanii. Ei se baricadeazďż˝ ďż˝narmaďż˝i ďż˝n localul Siguranďż˝ei, ďż˝n sediul Prefecturii poliďż˝iei capitalei, ďż˝n sediul lor central din str. Roma ca ďż˝i ďż˝n Cazarma gardienilor publici, ďż˝n seara zilei de 21 ianuarie, rebeliunea legionarďż˝ era generalizatďż˝ ďż˝n ďż˝arďż˝. Prin Wilhelm Fabricius, ministrul Germaniei la Bucureďż˝ti, Berlinul ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ medieze ďż˝ntre beligeranďż˝i, preferďż˝nd ca legiunea sďż˝ recunoascďż˝ autoritatea generalului Antonescu. ďż˝n acest timp, din ordinul personal al lui Hitler, trupele germane staďż˝ionate ďż˝n Romďż˝nia se aflau la dispoziďż˝ia lui Antonescu. La 6 februarie, Manfred von Killinger, noul ministru al Germaniei la Bucureďż˝ti, afirma: «Astďż˝zi, Domnia-Sa generalul Antonescu este stďż˝pďż˝n pe situaďż˝ie. ďż˝i nici nu putea fi altfel, ďż˝n nici un caz, deoarece armata germanďż˝ se gďż˝sea la dispoziďż˝ia sa, ca o ultimďż˝ rezervďż˝ conform ordinului Fuhrerului»11. De altfel, ďż˝n seara zilei de 22 ianuarie, Hitler ďż˝l asigura telefonic pe Antonescu de sprijinul sďż˝u, legďż˝tura fiind stabilitďż˝ prin misiunea militarďż˝ germanďż˝ din Bucureďż˝ti12. ďż˝n acelaďż˝i timp, elemente ale S.S. ďż˝i ale S.D. de la Bucureďż˝ti aveau sďż˝ sprijine legiunea, ďż˝n „Memoriile” sale, Walter SchellenbergX ďż˝l prezintďż˝ pe Reinhardt Heydrich ca pe instigatorul puciului legionar din ianuarie 194113.
ďż˝n seara zilei de 22 ianuarie 1941, armata romďż˝nďż˝ lichideazďż˝ rebeliunea legionarďż˝, «ďż˝n cursul acestei operaďż˝iuni, ďż˝i-au pierdut viaďż˝a 21 de ofiďż˝eri, subofiďż˝eri ďż˝i soldaďż˝i, iar 53 de militari
X Unul dintre frunta�ii serviciului de spionaj al partidului nazist.

au fost rďż˝niďż˝i»14. ďż˝n ďż˝ntreaga ďż˝arďż˝ au fost asasinate 374 de persoane ďż˝i au fost rďż˝nite 380, existďż˝nd posibilitatea ca aceste cifre sďż˝ fie minime15. La Bucureďż˝ti, ďż˝n cursul rebeliunii, au fost uciďż˝i 120 de evrei.
Evident, propaganda legionarďż˝ i-a desemnat pe evrei ca adversari ai legiunii ďż˝i ca autori ai conflictului dintre aceasta ďż˝i generalul Antonescu. ďż˝ntr-un manifest semnat de Viorel Trifa, preďż˝edintele studenďż˝ilor legionari, se spunea: «protectorii ďż˝i apďż˝rďż˝torii acestui asasin de origine greacďż˝, sunt: Eugen Cristescu, ďż˝eful serviciului secret ďż˝i fost om de ďż˝ncredere al lui Armand Cďż˝linescu ďż˝i Alexandru Rioďż˝ianu, omul jidovilor ďż˝i al grecilor... Cerem ďż˝nlocuirea tuturor persoanelor jidovite din guvern»16.
Un articol publicat ďż˝n organul miďż˝cďż˝rii legionare, „Cuvďż˝ntul” afirma: „Astďż˝zi ca ďż˝i ieri avem ďż˝n faďż˝a noastrďż˝ pe toďż˝i jidanii ďż˝i tďż˝lharii ��rii”17. Alte manifeste legionare, ca cel semnat de Dumitru Grozea, ďż˝eful corpului muncitoresc legionar, desemna ca adversar „blestemata hidrďż˝ masonicďż˝ (ce) ďż˝i aratďż˝ colďż˝ii prin rďż˝njetul sinistru al jidovitului Alex. Rioďż˝ianu”18. Alt manifest legionar publicat ďż˝n ziarul „Cuvďż˝ntul” se intitula „Cum a fost organizat complotul iudeo-masonic” ďż˝i preciza, cerďż˝nd unirea dintre armatďż˝ ďż˝i legiune: „Dacďż˝ e vorba de tras cu arma sďż˝ nu facem ďż˝intďż˝ unii din alďż˝ii; avem, ďż˝tiďż˝i bine, ďż˝n cine sďż˝ tragem”19.
ďż˝n legďż˝turďż˝ cu evreii uciďż˝i ďż˝n cursul rebeliunii legionare Horia Sima, liderul miďż˝cďż˝rii legionare avea sďż˝ afirme mai tďż˝rziu: «Aceďż˝ti evrei au cďż˝zut victima instinctelor necontrolate ale unor elemente de la periferia legiunii, scďż˝pate de sub comandďż˝, ďż˝n momentul cďż˝nd ďż˝efii de unit��i legionare erau ocupaďż˝i sďż˝ ďż˝ndiguiascďż˝ rebeliunea. Victimele populaďż˝iei evreieďż˝ti din Capitalďż˝ trebuie aďż˝adar mai degrabďż˝ trecute ďż˝n contul riscurilor pe care ďż˝i le-a asumat conducerea ei cďż˝nd a uneltit provocarea conflictului intern»20. Deci, responsabilitatea masacrelor antisemite din Bucureďż˝ti ar fi revenit... conducerii comunit��ii evreilor ďż˝i „elementelor periferice” ale legiunii.
ďż˝n fapt, ďż˝ntreaga propagandďż˝ ďż˝i practicďż˝ politico-economicďż˝ a guvernďż˝rii legionare nu au fost decďż˝t o imensďż˝ incitare la pogrom, ďż˝n condiďż˝iile de haos create de lupta armatďż˝ pentru putere ďż˝ntre legiune ďż˝i Antonescu, mulďż˝i legionari au crezut cďż˝ sosise momentul „marelui pogrom”.
ďż˝n timpul rebeliunii legionare, au fost uciďż˝i la Bucureďż˝ti cel puďż˝in 120 de evrei. „Cartea Neagrďż˝” a lui Matatias Carp conďż˝ine lista nominalďż˝ a 116 victime, la care se adaugďż˝ patru cadavre neidentificate21. Aceastďż˝ listďż˝ coincide aproape ďż˝n ďż˝ntregime cu lista victimelor rebeliunii legionare publicatďż˝ la 20 septembrie 1941 de «The Record, Monthly News Bulletin»22 editat de «United Romanian Jews From America».
Pe aceastďż˝ listďż˝ a victimelor, publicatďż˝ la New York, figureazďż˝, de asemenea, numele lui Teodor Gherber ďż˝i al lui Lucian Rosen uciďż˝i de legionari ďż˝nainte de rebeliune ca si numele lui Max London, asasinat de legionari dupďż˝ rebeliune23. ďż˝n cursul unei ďż˝ntrevederi ďż˝ntre Ray Atherton, ďż˝eful Diviziei pentru Europa a Departamentului de Stat al S.U.A. ďż˝i Brutus Coste, ďż˝nsďż˝rcinatul cu afaceri al Romďż˝niei la Washington, acesta din urmďż˝ indica cifra de 118 evrei morďż˝i la Bucureďż˝ti, afirmďż˝nd cďż˝ aceste crime s-au datorat unor elemente „iresponsabile” ďż˝i „marginale”. Aceastďż˝ sursďż˝ documentarďż˝ privind ďż˝i numďż˝rul de victime ale pogromului de la Bucureďż˝ti este citatďż˝ de Raul Hilberg care menďż˝ioneazďż˝, de asemenea, ďż˝i surse germane ďż˝i americane cu un numďż˝r de 630 de morďż˝i ďż˝i 400 de dispďż˝ruďż˝i24. Totuďż˝i, este probabil ca aceste cifre sďż˝ fie exagerat de mari. Comunitatea Evreilor din Bucureďż˝ti avea posibilitatea sďż˝ ďż˝inďż˝ o eviden�� strictďż˝ a numďż˝rului de victime. Faptul cďż˝, ďż˝n 1946-1947, la publicarea „Cďż˝rďż˝ii Negre” se reia cifra de 120 de evrei uciďż˝i la Bucureďż˝ti ďż˝n cursul rebeliunii legionare este un argument ďż˝n favoarea acestei ipoteze.
Majoritatea asasinatelor din timpul celor trei zile ale rebeliunii legionare au avut loc ďż˝n pďż˝durea Jilava. Au mai avut loc asasinate la Abator, pe ďż˝oselele Fundeni ďż˝i Pantelimon, ďż˝n cartierul Bucureďż˝tii Noi, pe diverse strďż˝zi sau ďż˝n case particulare. ďż˝n ziua de 21 ianuarie 1941 la sediul legionar “Ing. Gheorghe Clime” din Calea Cďż˝lďż˝raďż˝i nr.37 au fost aduďż˝i aproximativ 200 de evrei, care au fost ďż˝nchiďż˝i ďż˝n podul ďż˝i pivniďż˝a casei. ďż˝ntďż˝i au fost jefuiďż˝i de toate obiectele de valoare ďż˝i apoi obligaďż˝i sďż˝ circule pe scďż˝ri ďż˝ntre pod ďż˝i pivni�� sub o ploaie de lovituri, pe fiecare treaptďż˝ aflďż˝ndu-se cďż˝te un legionar care lovea cu bďż˝ta sau cu ranga de fier. De asemenea, erau loviďż˝i ďż˝i ďż˝ntr-o camerďż˝ specialďż˝, cu vďż˝na de bou ďż˝i cu vergi metalice; loviturile se aplicau pe fa��,

pe fese, pe palme �i pe t�lpi. Aresta�ilor li s-a dat s� bea ap� dintr-o oal� �n care rabinul Gutman, unul dintre cei tortura�i, se sp�lase de s�ngele provenit dintr-o lovitur� la cap. �n diminea�a zilei de 22 ianuarie cei aresta�i au fost �mp�r�i�i �n dou� grupuri, la �nt�mplare. Primul grup a fost dus la Str�ule�ti, o periferie a Bucure�tiului, unde au fost b�tu�i �nc� dou� zile. S-au tras gloan�e deasupra capului lor dup� care, jefui�i de haine �i �nc�l��ri, au fost elibera�i. Numai �n c�ma�� au mers pe jos 16 km p�n� �n ora�. Al doilea grup, compus din aproximativ 90 de evrei, a fost �nc�rcat �n autocamioane �i dus pe �oseaua Giurgiului, unde, �n p�durea Jilava, au fost to�i �mpu�ca�i cu 1-3 gloan�e, trase mai ales �n cap. C�teva dintre victime, aflate �n primul camion, au fost �mpu�cate l�ng� podul peste r�ul Sabar. Li s-au furat �mbr�c�mintea, �nc�l��mintea �i din�ii de aur din gur�. Au fost g�site �n p�durea Jilava 86 de cadavre25. C�teva victime, doar r�nite, au reu�it s� scape. Printre ele si rabinul Gutman, salvat ca prin minune, de�i se afla l�ng� fiii s�i lancu �i losef Gutman care au fost �mpu�ca�i. Dup� plecarea asasinilor, rabinul Gutman a pornit spre Bucure�ti pe �osea. A �nt�lnit doi jandarmi rom�ni care 1-au l�sat s�-�i continue drumul. Dar a fost apoi arestat de santinele germane care 1-au condus la prim�ria comunei Jilava, unde se mai aflau �apte evrei, unii r�ni�i. Seara, to�i au fost du�i din nou �n p�dure, unde au fost �mpu�ca�i. Dar rabinul a supravie�uit �i de data aceasta. Doi legionari care jefuiau cadavrele de haine au cerut s�-1 �mpu�te, dar s-au r�zg�ndit. Ajuns din nou la prim�ria Jilava, a fost crunt b�tut, i s-a smuls p�rul din cap �i din barb� �i i s-a spus c� va fi �mpu�cat. Totu�i, a fost eliberat de c�tre jandarmi, �nso�it de unul dintre ei, s-a re�ntors �n p�dure, unde, c�ut�nd trupurile fiilor s�i mor�i, a scris pe ele cu un creion chimic numele lor, pentru a putea fi identifica�i mai t�rziu26.
Martiriul rabinului Gutman este descris ďż˝i ďż˝n relatarea lui Miguel A. Rivera, fostul ďż˝nsďż˝rcinat cu afaceri al statului Chile la Bucureďż˝ti care indicďż˝ un numďż˝r de 123 de victime27. La abatorul oraďż˝ului Bucureďż˝ti au fost gďż˝siďż˝i asasinaďż˝i 13 evrei; alďż˝i doi, grav rďż˝niďż˝i, au supravieďż˝uit masacrului. Dintre cei asasinaďż˝i Millo Beiler ďż˝i fraďż˝ii Rauch au fost gďż˝siďż˝i cu pďż˝ntecele spintecate ďż˝i intestinele legate la gďż˝t ďż˝n chip de cravatďż˝28. Celelalte cadavre de la abator erau ag��ate ďż˝n cďż˝rligele de mďż˝celďż˝rie. Se pare cďż˝ deasupra lor se afla o inscripďż˝ie pe care se putea citi „carne kaďż˝er”29 (carne tďż˝iatďż˝ conform prevederilor rituale evreieďż˝ti).
Al�i evrei au fost asasina�i la domiciliile lor. Astfel au fost masacra�i so�ii Fr�nghieru din Intrarea Colentina nr. 15 si patru dintre copiii lor �ntre 14 �i 28 de ani. Doi copii afla�i �n pat, Aron �i Haia, au sc�pat ca prin minune, de�i s-au tras c�teva gloan�e �i asupra lor30. Cele mai multe dintre aceste victime au fost �mpu�cate dup� ce fuseser� s�lbatic b�tute. Un alt copil �mpu�cat a fost Rodrigues Honores Brickman (str. Mihai Vod� nr. 9)31.
ďż˝n timpul rebeliunii legionare evreii au mai fost torturaďż˝i la Prefectura Poliďż˝iei Capitalei, la Sinagoga Malbim (aproximativ 300 de evrei), la sediul Uniunii Comunit��ilor Evreieďż˝ti ďż˝i la circumscripďż˝ia XV de Poliďż˝ie. Majoritatea femeilor torturate au fost eliberate, aceasta explicďż˝nd prezenďż˝a printre morďż˝i a unui numďż˝r mic de persoane de sex feminin. Tipic privind torturile a fost tratamentul la care au fost supuďż˝i evreii la circumscripďż˝ia XV de Poliďż˝ie din strada Matei Basarab. Torturile au fost conduse de doi comisari de poliďż˝ie legionarďż˝ ajutaďż˝i de 40 de muncitori legionari de la fabrica „Parcomet”. Victimele torturilor au fost ďż˝n numďż˝r de 150. „Au fost bďż˝tuďż˝i ďż˝n permanen�� ďż˝ntre 21 ianuarie orele 18 ďż˝i 23 ianuarie orele 13. Au fost jefuiďż˝i de tot ceea ce aveau asupra lor... Toďż˝i au fost tunďż˝i cu o foarfecďż˝ de tďż˝iat iarbďż˝. Tuturora li s-au vďż˝rďż˝t cu forďż˝a ďż˝n gurďż˝ cantit��i masive (100-150 grame) de sare amarďż˝ amestecatďż˝ cu petrol, benzinďż˝ ďż˝i oďż˝et. Dupďż˝ ce au ďż˝nghiďż˝it doze atďż˝t de puternice de purgative toďż˝i au fost ďż˝nghesuiďż˝i ďż˝ntr-un spaďż˝iu restrďż˝ns din pivniďż˝a si ďż˝inuďż˝i vreme ďż˝ndelungatďż˝ sub pazďż˝ strictďż˝ pentru ca nimeni sďż˝ nu poatďż˝ ieďż˝i de acolo. Au ďż˝notat ďż˝n propria murdďż˝rie pďż˝nďż˝ la eliberare. ďż˝n tot timpul celor 46 ore de deďż˝inere veneau la fiecare ceas „vizitatori” de la alte centre legionare, rďż˝mďż˝neau 10-15 minute ďż˝n care timp bďż˝teau pe toatďż˝ lumea ďż˝i plecau... Fiecďż˝rui deďż˝inut i s-a gďż˝sit un cap de acuzaďż˝ie pentru care a fost pedepsit cu 50-100 lovituri cu vďż˝na de bou”...32 Au fost simulate ďż˝i execuďż˝ii ďż˝n masďż˝ ďż˝i redactate, sub ameninďż˝are, false confesiuni de dorin�� de sinucidere.
ďż˝n timpul rebeliunii legionare au fost devastate ďż˝i jefuite 6 temple ďż˝i sinagogi din Bucureďż˝ti: Templul evreilor de rit Spaniol din strada Negru Vodďż˝, Sinagoga Beyth Hornidraďż˝ Vechiu din Calea Moďż˝ilor, Templul „Podul Mogoďż˝oaia” din str. Atena, Templul Coral din str. Sf.

Vineri, Templul „Fraterna” din str. Mďż˝mulari ďż˝i „Sinagoga Mare” din str. Vasile Adamachi. Patru dintre aceste edificii au fost ďż˝i incendiate iar douďż˝ au ars complet. Patru dintre aceste lďż˝caďż˝uri fuseserďż˝ construite ďż˝ntre anii 1836 ďż˝i 185833. „Cartea neagrďż˝” a lui Matatias Carp conďż˝ine lista nominalďż˝ ďż˝i adresele a 1.107 evrei ale cďż˝ror locuinďż˝e sau magazine au fost jefuite si devastate ďż˝n cursul rebeliunii legionare... Unii au fost uciďż˝i cu acelaďż˝i prilej. Altora, dupďż˝ jefuire, li s-au incendiat locuinďż˝ele sau magazinele. Au cďż˝zut victime, fďż˝rďż˝ alegere, oameni ďż˝nstďż˝riďż˝i si oameni foarte sďż˝raci. Un numďż˝r de 615 persoane, deci peste jumďż˝tate din cei jefuiďż˝i, locuiau pe Calea Dudeďż˝ti sau ďż˝n cartierul Dudeďż˝ti, zonďż˝ de mare concentrare a populaďż˝iei evreieďż˝ti, ďż˝n general nevoiaďż˝i. Calea Moďż˝ilor ďż˝i cartierul Moďż˝ilor au dat peste 150 de victime ale acestor jafuri. O situaďż˝ie aproape identicďż˝ s-a ďż˝nregistrat ďż˝n cartierul Vďż˝cďż˝reďż˝ti, iar ďż˝n calea Rahovei si cartierul din jurul ei au cďż˝zut victime aceluiaďż˝i tip de jefuire 136 de evrei. Peste 30 de victime locuiau ďż˝n diverse alte cartiere bucureďż˝tene34. Numďż˝rul familiilor evreieďż˝ti lovite de jafuri si devastďż˝ri a fost de cel puďż˝in l.36035.
Ce soartďż˝ au avut legionarii care au instigat, ordonat ďż˝i executat masacrele antisemite din perioada rebeliunii? Unii conducďż˝tori legionari au fost ascunďż˝i de diverďż˝i ďż˝nalďż˝i funcďż˝ionari ai serviciilor diplomatice sau poliďż˝ieneďż˝ti germane din Romďż˝nia si transportaďż˝i ulterior, clandestin ďż˝n Germania. Mulďż˝i membrii ai Gďż˝rzii de Fier ďż˝i unii dintre conducďż˝torii ei s-au predat armatei, fiind internaďż˝i ďż˝n lagďż˝re, de unde, la ďż˝nceputul rďż˝zboiului ďż˝mpotriva URSS, au fost trimiďż˝i pe front. ďż˝n luna iulie 1941, au fost condamnaďż˝i la muncďż˝ silnicďż˝ pe viatďż˝: Horia Sima conducďż˝torul miďż˝cďż˝rii legionare ďż˝i fost vicepreďż˝edinte al Consiliului de Miniďż˝tri (ďż˝n contumacie); Vasile Iasinschi, fost ministru al Muncii (ďż˝n contumacie); Nicolae Pďż˝traďż˝cu, Secretar general al Gďż˝rzii de Fier (ďż˝n contumacie); Constantin Pop, fost subsecretar de stat la Ministerul Economiei Naďż˝ionale (ďż˝n contumacie), Viorel Trifa, fost Preďż˝edinte al Uniunii Naďż˝ionale a Studenďż˝ilor Romďż˝ni Creďż˝tini (ďż˝n contumacie), Dumitru Grozea, fost ďż˝ef al Corpului Muncitoresc Legionar (ďż˝n contumacie); Ilie Gďż˝rnea��, fost comandant al „Ajutorului Legionar” (ďż˝n contumacie); Traian Borobaru, adjunct al lui Horia Sima (ďż˝n contumacie); Corneliu Georgescu, fost subsecretar de stat al Ministerul Economiei Naďż˝ionale (ďż˝n contumacie) ďż˝i Gheorghe Sďż˝rbu. Cu excepďż˝ia acestuia din urmďż˝, ceilalďż˝i conducďż˝tori ai Gďż˝rzii de Fier se aflau la Berlin36. Au mai fost condamnaďż˝i la pedepse de muncďż˝ silnicďż˝ sau cu ďż˝nchisoare ďż˝ntre 5 ďż˝i 15 ani legionarii: Alexandru Ghika, fost director general al Poliďż˝iilor din Ministerul Afacerilor Interne, ďż˝tefan Zďż˝voianu, fost Prefect al Poliďż˝iei Capitalei, Victor Biriďż˝, fost Secretar general al Ministerului Afacerilor Interne; Constantin Mamuica fost director ďż˝n Ministerul Afacerilor Interne ďż˝i Mihail Sturdza, fost ministru de Externe. Tot ďż˝n iulie 1941, au fost judecaďż˝i vinovaďż˝ii de asasinarea, ďż˝ntre 26 ďż˝i 27 noiembrie 1940, a deďż˝inuďż˝ilor din ďż˝nchisoarea Jilava (foďż˝ti demnitari ďż˝i poliďż˝iďż˝ti romďż˝ni), Au fost condamnaďż˝i la moarte foďż˝tii poli-ďż˝iďż˝ti legionari Gheorghe Creďż˝u, Octavian Marcu, Constantin Sava, loan Tďż˝nďż˝sescu ďż˝i legionarul Dumitru Anghel. Au fost condamnaďż˝i (ďż˝n contumacie) la moarte Dumitru Grozea ďż˝i alďż˝i 13 legionari, majoritatea foďż˝ti poliďż˝iďż˝ti ďż˝i asasinii profesorului lorga37.
Cu excepďż˝ia a trei legionari, executaďż˝i ďż˝n aprilie ďż˝i iulie 1941 pentru asasinarea unui evreu ďż˝i tentativďż˝ de asasinare a altuia, fapte comise ďż˝n acele luni, nu s-au pronunďż˝at, ďż˝n timpul regimului Antonescu condamnďż˝ri explicite pentru crime comise contra populaďż˝iei evreieďż˝ti ďż˝n timpul rebeliunii legionare38. Pďż˝nďż˝ la sfďż˝rďż˝itul lunii februarie a anului 1941 fuseserďż˝ arestaďż˝i ďż˝n Romďż˝nia pentru participare la rebeliune 9.352 de legionari din care aproape jumďż˝tate ďż˝n Bucureďż˝ti. Pďż˝nďż˝ ďż˝n august 1941 fuseserďż˝ judecaďż˝i 2.980 de legionari dintre care l.842 fuseserďż˝ condamnaďż˝i la ďż˝nchisoare pe diverse termene39. Din cauza protecďż˝iei acordate de SS ďż˝i SD rebelilor legionari, aceste douďż˝ servicii germane ďż˝i-au retras – dupďż˝ cďż˝t se pare – ďż˝n aprilie 1941 toti reprezentanďż˝ii din Romďż˝nia40. Grupele de legionari refugiaďż˝i ďż˝n Germania au continuat sďż˝ tulbure relaďż˝iile romďż˝no-germane. ďż˝ntr-o convorbire din luna mai a anului 1941 a generalului Antonescu cu von Killinger, ministrul Germaniei la Bucureďż˝ti, acesta din urmďż˝ declara: „Fuhrerul a decis sďż˝ predea pe Horia Sima ďż˝i pe toďż˝i legionarii aflaďż˝i ďż˝n Germania, generalului Antonescu dacďż˝ domnia sa o doreďż˝te; s-a cerut tuturor refugiaďż˝ilor legionari din Germania sďż˝ facďż˝ o declaraďż˝ie ďż˝i sďż˝ ia un angajament ďż˝n scris cďż˝ nu vor face acte de naturďż˝ politicďż˝ ďż˝i li s-a pus ďż˝n vedere cďż˝ dacďż˝ vor ďż˝ncerca ceva de asemenea naturďż˝ vor fi imediat predaďż˝i d-lui General

Antonescu”. Antonescu a rďż˝spuns: „Mulďż˝umesc Fuhrerului pentru acest nou act de bunďż˝voin�� fa�� de ďż˝ara Romďż˝neascďż˝ ďż˝nsďż˝ nu ďż˝nďż˝eleg sďż˝ beneficiez deocamdatďż˝ de bunďż˝voinďż˝a Fuhrerului pentru cďż˝ mi-ar fi penibil sďż˝ condamn ďż˝i sďż˝ execut oameni care au colaborat cu Guvernul meu. ďż˝nsďż˝, rog pe dl. Hitler ca toďż˝i refugiaďż˝ii politici romďż˝ni sďż˝ fie supravegheaďż˝i de aproape ďż˝i ďż˝n cazul cďż˝nd eu sau Guvernul german vom constata cďż˝ nu se ďż˝in de angajamentele luate voi cere sďż˝ fie extrďż˝daďż˝i ďż˝i judecaďż˝i.”41. Dintr-o telegramďż˝ a Legaďż˝iei Romďż˝ne de la Berlin expediatďż˝ la 13 ianuarie 1942 ďż˝i privind convorbirile dintre Luther, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe German, ďż˝i Mihai Antonescu, vicepreďż˝edinte al guvernului romďż˝n ďż˝i ministru al Afacerilor Externe, reieďż˝ea cďż˝ 16 lideri legionari ďż˝n frunte cu Horia Sima se aflau internaďż˝i din ordinul lui Hitler la Rostock, restul de 260 de legionari aflďż˝ndu-se ďż˝n lagďż˝rul de la Bergenbruck ďż˝i lucrďż˝nd la uzinele de avioane „Heinkel”42. Acelaďż˝i document preciza nemulďż˝umirea lui Hitler provocatďż˝ acestuia de o scrisoare cu caracter politic trimisďż˝ lui de Horia Sima. Nemulďż˝umirea era, probabil, reciprocďż˝ de vreme ce Horia Sima avea sďż˝ fugďż˝ ďż˝n decembrie 1942 ďż˝n Italia, fapt ce va antrena noi tensiuni germano-romďż˝ne. Conform afirmaďż˝iei ulterioare a lui Eugen Cristescu, ďż˝ef al Serviciului Secret Romďż˝n de Informaďż˝ii, fuga lui Sima ďż˝n Italia ar fi fost ďż˝nlesnitďż˝ de Geisler, fost ďż˝ef al Gestapo-ului ďż˝n Romďż˝nia. Acesta ďż˝ntreďż˝inea strďż˝nse legďż˝turi cu conducerea N.S.D.A.P. ďż˝i avďż˝ndu-1 ďż˝n pazďż˝ pe Sima a plďż˝tit astfel o poli�� grupului Antonescu care ďż˝l expulzase din Romďż˝nia43. Cďż˝nd Sima a evadat, Ribbentrop a prezentat acďż˝iunea ca o idee a lui Himmler, ceea ce a determinat furia lui Hitler44. Dupďż˝ cum arďż˝tam mai sus, ďż˝ncďż˝ din aprilie 1941, 150 de legionari se aflau internaďż˝i la Rostock ďż˝i alďż˝i 150 la Bergenbriick. ďż˝n urma fugii lui Horia Sima ďż˝n Italia, legionarii de la Bergenbruck au fost internaďż˝i la Buchenwald. Aici a avut loc la ďż˝nceputul anului 1943, o dezavuare a lui Horia Sima (poate de ordin tactic) fďż˝cutďż˝ de cďż˝tre grupul de legionari condus de Ilie Gďż˝rnea��, Corneliu Georgescu, Vasile Iasinschi ďż˝i Constantin Popovici (grup ďż˝n care se aflau ďż˝i Viorel Trifa ďż˝i Dumitru Grozea). Nemulďż˝umiďż˝ii ďż˝l acuzau pe Sima de a fi contribuit la internarea ďż˝n lagďż˝rele de la Buchenwald ďż˝i Dachau a legionarilor. Aceastďż˝ dezavuare mergea pe linia ďż˝mbunďż˝t��irii relaďż˝iilor dintre legionari ďż˝i Mareďż˝alul Antonescu. Vizitaďż˝i la Buchenwald de cďż˝tre Gruppenfuhrerul SS Miiller, legionarii aveau sa fie puďż˝i ďż˝n gardďż˝ ďż˝mpotriva oricďż˝rei activit��i politice, iar Horia Sima, ďż˝mpreunďż˝ cu Traian Borobaru, „recuperaďż˝i" din Italia, au fost ďż˝inuďż˝i arestaďż˝i la Berlin. Situaďż˝ia legionarilor de la Rostock a rďż˝mas neschimbatďż˝, ei fiind utilizaďż˝i ca desenatori tehnici45.
Legionarii interna�i �n Germania au beneficiat �n lag�r de un regim suportabil �i, dup� ce Rom�nia s-a desprins de Ax�, la 23 august 1944, ei au format la Viena, sub patronaj nazist, un guvern rom�n �n exil, sub conducerea lui Horia Sima.
Cele 5 luni care s-au scurs ďż˝ntre rebeliunea legionarďż˝ ďż˝i intrarea Romďż˝niei ďż˝n rďż˝zboi alďż˝turi de Germania au reprezentat o perioadďż˝ de relativďż˝ securitate, din punct de vedere fizic, pentru evreii romďż˝ni. Totuďż˝i ďż˝i ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝ au existat evrei care ďż˝i-au plďż˝tit cu viaďż˝a originea etnicďż˝! Cďż˝nd, ďż˝n vara anului 1940, Basarabia ďż˝i Bucovina au fost cedate URSS, convenďż˝ia ďż˝ncheiatďż˝ stabilea posibilitatea celor originari din aceste teritorii de a se ďż˝ntoarce acolo. ďż˝n acest scop au funcďż˝ionat comisii mixte de repatriere romďż˝no-sovietice. Pentru Bucovina o astfel de comisie a funcďż˝ionat la Burdujeni pďż˝nďż˝ ďż˝n ianuarie 1941 cďż˝nd frontiera a fost ďż˝nchisďż˝. Un numďż˝r de 137 de persoane au fost surprinse la Burdujeni de acest eveniment. Dintre aceste 137 de persoane 110 erau evrei ďż˝i 27 romďż˝ni creďż˝tini. Aceďż˝tia din urmďż˝ au fost trimiďż˝i ďż˝n localit��ile de unde veniserďż˝, iar cei 110 evrei au fost reďż˝inuďż˝i ďż˝n douďż˝ ďż˝ncďż˝peri ale gďż˝rii Burdujeni. «Din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd, noaptea se scoteau grupuri de cďż˝te 20-30 de evrei escortaďż˝i de grďż˝niceri pďż˝nďż˝ la frontierďż˝ ďż˝i ďż˝mpinďż˝i sub ameninďż˝area armelor sďż˝ treacďż˝ ďż˝n mod clandestin ďż˝n URSS. Frontiera fiind minatďż˝, mulďż˝i evrei au cďż˝zut victime ale exploziilor. Alďż˝ii au fost nimeriďż˝i de focurile de armďż˝ ale grďż˝nicerilor sovietici alarmaďż˝i de ďż˝ncercďż˝rile de trecere clandestinďż˝. Alďż˝ii, ďż˝n sfďż˝rďż˝it, au fost ďż˝mpuďż˝caďż˝i de grďż˝nicerii romďż˝ni cďż˝nd au ďż˝ncercat sďż˝ se reďż˝ntoarcďż˝. ďż˝n felul acesta, din 110 au rďż˝mas doar 58 de evrei ďż˝n februarie. Ei s-au mai chinuit acolo pďż˝nďż˝ ďż˝n luna mai, cďż˝nd au obďż˝inut, ďż˝n sfďż˝rďż˝it, eliberarea din acel iad de la Burdujeni, fiind internaďż˝i ďż˝n lagďż˝rul de la Tďż˝rgu-Jiu46. Cei forďż˝aďż˝i sďż˝ treacďż˝ frontiera clandestin «ďż˝ntre care se aflau femei ďż˝i copii ďż˝ncepďż˝nd cu 6 ani, au trebuit sďż˝ facďż˝ marďż˝uri lungi ďż˝i grele de 30-40 km. ďż˝n zďż˝padďż˝, fďż˝rďż˝ hranďż˝ ďż˝i fďż˝rďż˝ odihnďż˝»47.

ďż˝ntre 29 iunie 1940 ďż˝i sfďż˝rďż˝itul lui mai 1941 peste 600 de evrei au fost asasinaďż˝i ďż˝n Romďż˝nia. Dintre aceďż˝tia, cel puďż˝in 450 au fost omor��i la Galaďż˝i ďż˝i Dorohoi, ďż˝n vara anului 1940, cďż˝zďż˝nd – majoritatea – sub gloanďż˝ele militarilor. La sfďż˝rďż˝itul anului 1940 ďż˝i la ďż˝nceputul anului 1941 poliďż˝ia legionarďż˝ ďż˝i membrii Gďż˝rzii de Fier au asasinat 136 de evrei la Bucureďż˝ti, dintre care trei ďż˝nainte de rebeliune, 120 ďż˝n timpul rebeliunii ďż˝i unul dupďż˝ rebeliune. ďż˝nainte de rebeliune, legionarii au mai omorďż˝t 11 evrei la Ploieďż˝ti ďż˝i unul la Hďż˝rďż˝ova.
Cifra de 600 de victime evreieďż˝ti este minimďż˝ pentru perioada iunie 1940 – mai 1941. Aceasta apreciere are la bazďż˝ urmďż˝toarele considerente: cifra include numďż˝rul citat oficial ďż˝i minim al victimelor pogromului din Dorohoi (50 de persoane). Or, existďż˝ surse care menďż˝ioneazďż˝ 200 de morďż˝i ďż˝n acel pogrom. Pe de altďż˝ parte nu sunt incluďż˝i zecile de evrei care ďż˝i-au pierdut viaďż˝a fiind aruncaďż˝i din trenuri ďż˝n mers ďż˝i care n-au putut fi numďż˝raďż˝i. ďż˝n sfďż˝rďż˝it cifra nu cuprinde pe evreii morďż˝i la Burdujeni unde se citeazďż˝ 52 de „dispďż˝ruďż˝i”.
ďż˝n perioada dictaturii regale cele mai multe crime cďż˝rora le-au cďż˝zut victime evrei-romďż˝ni fost fďż˝ptuite de elemente din armatďż˝. Mai tďż˝rziu, sub guvernare legionarďż˝, rďż˝spunderea pentru asasinate a revenit poliďż˝iei legionare ďż˝i membrilor „Gďż˝rzii de Fier”. ďż˝n sfďż˝rďż˝it, ďż˝n perioada “trecerii” forďż˝ate a frontierei de la Burdujeni, rďż˝spunderea pentru pierderile de vieďż˝i aparďż˝ine din nou unor militari ďż˝i anume unor grďż˝niceri din acea zonďż˝.