Grigore Caraza, model de lupt�tor anticomunist

La 1 februarie 2017 Grigore Caraza ar fi avut 88 de ani. O vďż˝rstďż˝ pe care multi dintre fostii colegi de temnitďż˝ cu multďż˝ suferintďż˝ ďż˝nduratďż˝ au prins-o, precum pďż˝rintele Iustin Pďż˝rvu, pďż˝rintele Filaret Gďż˝mďż˝lďż˝u sau pďż˝rintele Nicolae Grebenea pe care Dumnezeu l-a dďż˝ruit ďż˝ndelungat ďż˝n zile, 102 ani. Asadar, pe 1 februarie 1929, ďż˝n familia gospodarilor munteni, Ioana si Vasile Caraza din Poiana Teiului, se nďż˝stea Grigore, al cincilea din cei sase copii ai acestora. Grigore face scoala primarďż˝ la Poiana Teiului si apoi Scoala Normalďż˝ la Piatra Neamt. ďż˝n 1948, ďż˝nvďż˝tďż˝torul inspector Ioan Olaru de la Borca, ďż˝l numeste director al Scolii Primare Cďż˝lugďż˝reni, comuna Poiana Teiului. ďż˝ncepuse perioada de stďż˝pďż˝nire sovieticďż˝ ďż˝n Romďż˝nia si ďż˝nvďż˝tďż˝torul Caraza s-a angajat ďż˝n lupta ďż˝mpotriva regimului comunist aservit sovieticilor. ďż˝mpreunďż˝ cu studentul Valentin (Puiu) Blďż˝gescu si cu Pamfil Sďż˝lďż˝geanu ďż˝nfiinteazďż˝ organizatia anticomunistďż˝ Frďż˝tia de Arme. Si fratele lui Grigore, Gheorghe (Gelu), avusese activitate ďż˝n cadrul Frďż˝tiilor de Cruce. Este arestat pe 31.08.1949. Cineva ďż˝l trďż˝dase, probabil Pamfil. Era la cosit cu tatďż˝l sďż˝u ďż˝n livada din satul Roseni, iar o vecinďż˝ ďż˝l anuntďż˝ pe Grigore cďż˝ Securitatea ďż˝l asteaptďż˝ acasďż˝. A coborďż˝t acasďż˝, lďż˝ngďż˝ Piatra Teiului. ďż˝n mďż˝nďż˝ avea un topor. ďż˝n casďż˝ l-a gďż˝sit pe securistul Asofiei, care-i atrage atentia sďż˝ lase toporul jos si cďż˝ este arestat. Este dus la Securitatea din Ceahlďż˝u, iar mai apoi la cea din Piatra Neamt. Dupďż˝ cercetďż˝rile de la Piatra, unde este bďż˝tut de Ruscior Modest, e trimis sub stare de arest la ďż˝nchisoarea de la Galata, Iasi. Securitatea de la Piatra a scris pe dosarul care l-a ďż˝nsotit pe Grigore Caraza la Galata si mai departe, cu cernealďż˝ rosie si cu litere majuscule: „detinut periculos“. De la Galata ajunge si ďż˝n alte temnite comuniste, Jilava, Vďż˝cďż˝resti, Tďż˝rgu Ocna, Constanta, Bacďż˝u, Aiud. ďż˝n acesta din urmďż˝ a suferit 18 ani de zile, din care ďż˝n „Zarcďż˝“ 8 ani. Tineretea si-a petrecut-o ďż˝n temnita de la Aiud. Avea sďż˝ stea ďż˝ncarcerat 18 ani la care se adaugďż˝ 2 ani de domiciliu obligatoriu. Dupďż˝ ce a iesit din ďż˝nchisoare si-a studiat la CNSAS cele 22 de dosare cu peste 8.000 de file, unde a gďż˝sit ďż˝nsemnďż˝ri care l-au cutremurat. ďż˝nchisorile Galata si Aiud, cu reeducďż˝rile cele mai grele, au fost cele mai dureroase momente ale ďż˝nchisorilor sale.

Mii de versuri �nv�tate �n temnit�

La Aiud a suferit ďż˝mpreunďż˝ cu Petre Tutea, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Printul Ghika, Dumitru Bejan, pďż˝rintele Calciu Dumitreasa, Mircea Vulcďż˝nescu, pďż˝rintele Mihai Lungeanu, Miricďż˝ Traian din „Trei Scaune“, ing. Dumitru Cristea. ďż˝si amintea de mari personalitďż˝ti care l-au primit ďż˝n cercul lor. „Cďż˝nd eram afarďż˝ la plimbare ne ďż˝nvďż˝rteam ďż˝ntr-un cerc si gardianul ne pďż˝ndea. Dar avďż˝nd ďż˝n vedere cďż˝ cele trei persoane despre care vorbesc acum, Nichifor Crainic, pe care eu l-am numit Ceahlďż˝ul sau Olimpul neamului romďż˝nesc, Radu Gyr, care a salvat foarte multe vieti cu poeziile lui si cu tot ce a fďż˝cut si Petrovici, filosof si autorul manualelor mele de filosofie pe care le-a fďż˝cut printre altele. Acestia erau trei oameni cu totul deosebiti si care m-au primit ďż˝n cercul lor si de fiecare datďż˝ cďż˝nd voiau sďż˝ facďż˝ cunoscutďż˝ o nouďż˝ operďż˝, o poezie, mďż˝ puneau sďż˝ stau ďż˝n fatďż˝. Si eu ascultam. Si mi-o spunea o datďż˝, de douďż˝ ori, dupďż˝ aceea zic «gata, stiu». Cicďż˝ «treci ďż˝n spate, o stii si poate ai sďż˝ poti sďż˝ o spui». Am memorat mii de versuri, am iesit ultima datďż˝ cu ele afarďż˝ si asa cum mi s-a cerut de cďż˝tre acesti oameni, cicďż˝ «tu nu vei muri nicicum. Scoate aceste versuri ďż˝n primul rďż˝nd pentru cultura, pentru literatura neamului romďż˝nesc, ďż˝n al doilea rďż˝nd pentru tine dacďż˝ le vei putea scoate si ďż˝n al treilea rďż˝nd pentru noi. Du-te, vei iesi sigur afarďż˝, cďż˝ ai toate posibilitďż˝tile, fiind si tďż˝nďż˝r si foarte ďż˝ndrďż˝znet, foarte perseverent ďż˝n hotďż˝rďż˝rile pe care ti le-ai luat»“. Dupďż˝ o perioadďż˝ de suferintďż˝ la Aiud, a stat ďż˝n domiciliu obligatoriu la Rďż˝chitoasa, ďż˝n Bďż˝rďż˝gan, acolo unde l-a vizitat si tatďż˝l sďż˝u. Acesta, ďż˝n timpul vorbitorului ďż˝i mďż˝rturiseste: „Grigore, fostii tďż˝i elevi de la scoala din Cďż˝lugďż˝reni mďż˝ ďż˝ntreabďż˝ mereu, cďż˝nd vine Domnul?“. Pďż˝rintele Bejan, fost detinut politic si la Rďż˝chitoasa, ďż˝n lucrarea sa „Satul blestemat“ face urmďż˝toarea mentiune: „Grigore era ďż˝nalt, slab, nemďż˝ncat iar vďż˝ntul zbura prin plďż˝mďż˝nii lui“. Prima perioadďż˝ de detentie este cuprinsďż˝ ďż˝ntre 31.08.1949 si 1964. ďż˝ntre 1964 si 1970 a fost liber si a lucrat la Piatra Neamt, la fabrica de lapte. De aici, este arestat din nou ďż˝n anul 1970 si va iesi de dupďż˝ gratii ďż˝n 1977. Dupďż˝ gratii au fost si zile cďż˝nd primea 35 de linguri de apďż˝ pe zi; a stat 65 de zile la izolare, 40 de zile a fďż˝cut greva foamei si 156 de zile a suferit ďż˝n lanturi.

Lupta a continuat �n SUA

ďż˝ntr-o noapte, ďż˝n celula mortii, a visat cďż˝ muntele Ceahlďż˝u era din mďż˝mďż˝ligďż˝. Si el mďż˝nca cu poftďż˝, plecďż˝nd de la poale, dar nu putea nicidecum, cu tot chinul, sďż˝ ajungďż˝ la Toaca si Panaghia. Cďż˝nd s-a trezit din vis, cďż˝rpa de sub cap era udďż˝ de saliva care i-a curs din gurďż˝. A fost eliberat ďż˝n iulie 1977. ďż˝n total, a fost condamnat la 41 de ani de temnitďż˝ grea si tot atďż˝tia ani de interzicere a drepturilor civile. Cďż˝nd a fost eliberat, pe plicul care l-a trimis ďż˝nchisoarea Aiud cďż˝tre Securitatea din Piatra Neamt, printre alte lucruri se mentiona: „Se elibereazďż˝ detinutul Caraza V. Grigore, «nereeducat si ireeducabil». Dupďż˝ ani si ani de ani de suferintďż˝ ďż˝n temnitele comuniste, a reusit sďż˝ plece ďż˝n exil ďż˝n Statele Unite. Acolo a fost port-drapelul tututror romďż˝nilor si a luptat pentru libertatea si drepturile lor ďż˝n ďż˝ntruniri ale acestora, la posturile de radio americane, ďż˝n presďż˝, ďż˝n Senatul american. A dat foc la steagul URSS la o manifestatie din centrul Washington-ului, ďż˝n 1986 si a primit cetďż˝tenie americanďż˝. S-a cďż˝sďż˝torit ďż˝n Las Vegas, Nevada, cu profesoara Rodica nďż˝scutďż˝ Popescu ďż˝n Hangu. Pe 22.08.2006 este invitat la Casa Albďż˝ de doamna Hillary Clinton, ďż˝n calitate de presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici. ďż˝n SUA a locuit ďż˝ntre 1979-2001. Timp de 21 de ani, cďż˝t a stat ďż˝n USA, a lucrat la o firmďż˝ a unor asiatici, unde a fost apreciat. ďż˝n Senatul american a depus documente ďż˝n numele tuturor romďż˝nilor, cerďż˝nd drepturi pentru ei. Lucia Hossu-Longin a mers personal ďż˝n America si a filmat pentru serialul „Memorialul Durerii“, prezentďż˝ndu-l pe Grigore Caraza. ďż˝n martie 2008, un alt realizator, CristianTabďż˝rďż˝, de la PRO TV, a fďż˝cut un documentar despre fostul detinut. A devenit cetďż˝tean de onoare al comunei Poiana Teiului si al municipiului Piatra Neamt, presedinte de onoare al Fundatiei Stefan cel Mare si Sfďż˝nt. A dus douďż˝ troite sculptate ďż˝n Ardeal, ďż˝n localitatea Kania (la 7 km de cimitirul din Tiganca - Basarabia), ďż˝mpreunďż˝ Adrian Alui Gheorghe si Florin Sďż˝sďż˝rman, la Hagi Kurda - ďż˝n Bugeag - Basarabia, la Orhei, Nicolaeuka si la Cahul, ďż˝mpreunďż˝ cu Nicolae Popa din Los Angeles. Am avut onoarea de a-l ďż˝nsoti pe domnul Caraza ďż˝n mai multe excursii, sďż˝ zicem tematice, ďż˝n care a dorit sďż˝-si ďż˝ntďż˝lneascďż˝ fosti colegi de temnitďż˝, dar ďż˝ncercďż˝nd sďż˝-si revadďż˝ si fostii temniceri.

„Era iute de mďż˝nie, se supďż˝ra repede, dar ďż˝i trecea. Stiai ďż˝nsďż˝ cďż˝ te poti baza pe el, cďż˝ nici mort nu te va trďż˝da“

Undeva, ďż˝ntr-un sat pe Valea Bistritei, aflase cďż˝ locuieste unul dintre tortionarii tineretii sale si a vrut sďż˝-l ďż˝ntďż˝lneascďż˝. Sďż˝-i zicďż˝ vreo douďż˝, cel putin! Mi-a cerut sďż˝ stau cu masina pornitďż˝ ďż˝n drum si el intrat cu profesorul Dorel Rusu ďż˝ntr-o curte lungďż˝. ďż˝l asteptam cu teamďż˝, stiindu-l iute de vorbďż˝ si de mďż˝nie. S-a ďż˝ntors dupďż˝ vreo zece minute sďż˝ ia una dintre cďż˝rtile sale pe care sďż˝ o ofere cu dedicatie. „Cui?», am ďż˝ntrebat. „Securistului?!“. Nu, ci sotiei acestuia, o doamnďż˝ care a reusit sďż˝ ďż˝i ďż˝nmoaie sufletul cďż˝trďż˝nit. Sosind la Hasca, i-a povestit pďż˝rintelui Iustin ce a pďż˝tit si acesta i-a zis: „Mai iartďż˝ si tu, Grigore, vezi cďż˝ poti!“. Grigore Caraza i-a rďż˝spuns: „Iartďż˝ matale, pďż˝rinte, cďż˝ poti! Eu nu!“. „Grigore, vezi tu, ai o cruce de dus!“. „Stii ceva, pďż˝rinte, du-o matale, cďż˝ poti, eu nu mai pot!“. Dar, a dus-o ďż˝n continuare si a iertat ďż˝ncďż˝ destule. L-am ďż˝nsotit si la Aiud, la memorialul ce se tine ďż˝n fiecare septembrie lďż˝ngďż˝ monumentul ridicat lďż˝ngďż˝ Rďż˝pa Robilor, locul unde erau aruncate osemintele celor morti ďż˝n ďż˝nchisoare. Acolo unde pďż˝rintele Iustin ridicase o bisericutďż˝ pentru un schit ďż˝n memoria celor multi decedati ďż˝n una dintre cele mai crunte temnite comuniste. Tot drumul a cďż˝ntat si a recitat poezii. ďż˝ncďż˝ mai stia ďż˝n ďż˝ntregime „Balada codrului fďż˝rďż˝ haiduc“ a lui Radu Gyr, un poem de 184 de strofe ďż˝nchinat lui Iancu Jianu. A iesit din ďż˝nchisoare cu 12.000 de versuri memorate si mai uitase dintre ele. ďż˝ncerca cu orice prilej sďż˝ le ďż˝mpďż˝rtďż˝seascďż˝ si celorlalti. Pďż˝cat cďż˝ nu s-a gďż˝sit cineva care sďż˝ transcrie toate poeziile stiute de el, ďż˝nvďż˝tate de la poetii temnitelor comuniste, Gyr, Ciurunga, Bacu, Crainic si de la ďż˝ncďż˝ multi altii, unele dintre ele nefiind de nimeni scrise. A cďż˝ntat si la Aiud cďż˝ntece vechi patriotice si bďż˝trďż˝nii ďż˝mpovďż˝rati de ani si suferinte parcďż˝ prinseserďż˝ mďż˝retie de voievozi musatini. ďż˝i erau alďż˝turi pďż˝rintele Paulin, pďż˝rintele Lungianu, pďż˝rintele Sabďż˝u, Neculai Popa si ďż˝ncďż˝ multi altii ce-au venit cu colaci, panacidďż˝ si vin sďż˝-si plďż˝ngďż˝ tovarďż˝sii care n-au mai apucat sďż˝ se mai bucure de cerul larg al libertďż˝tii. L-am ďż˝ntrebat despre pďż˝rintele Lungianu, care a mers odatďż˝ cu noi la Aiud. Mi-a rďż˝spuns cďż˝ a fost printre cei 50 de oameni din 7.000 de detinuti care au refuzat reeducarea. „Noi ďż˝stia care n-am acceptat reeducarea am fost adunati cu totii lďż˝ngďż˝ Zarcďż˝ si atunci ne-am vďż˝zut care cum sďż˝ntem. Cďż˝nd ne-am asezat pe coloane am simtit un ghiont ďż˝n spate. Era Mihai Lungianu. „Am stiut cďż˝ te gďż˝sesc aici“, mi-a zis. „Sďż˝ stii cďż˝ si eu stiam“, am rďż˝spuns eu cu mare bucurie. Pe vremea aceea, Caraza era certat cu Neculai Popa, fostul sďż˝u coleg de temnitďż˝, si el nemtean, din Dragomiresti. I-am luat acestuia un interviu cu ferealďż˝, sďż˝ nu mďż˝ vadďż˝ mos Grigore. L-am ďż˝ntrebat pe Neculai Popa cum era ďż˝n acele vremuri de la Aiud Grigore Caraza. „Era ca si acum, veni rďż˝spunsul, era iute de mďż˝nie, se supďż˝ra repede, dar ďż˝i trecea. Stiai ďż˝nsďż˝ cďż˝ te poti baza pe el, cďż˝ nici mort nu te va trďż˝da. Asa sďż˝nt oamenii ďż˝stia din muntii Neamtului si eram mďż˝ndru cďż˝ eram nemtean ca si el“.

„Pentru mine, Romďż˝nia ďż˝nseamnďż˝ frumusetea si gloria ei, ďż˝nseamnďż˝ piatra de hotar a Europei ďż˝ntre barbarie si civilizatie“

L-am ďż˝nsotit si la Chiril, la pďż˝rintele Filaret Gďż˝mďż˝lďż˝u, un alt ďż˝ndďż˝rjit luptďż˝tor anticomunist, dar pe care l-am aflat fďż˝rďż˝ puterea de-a mai povesti, de a mai ďż˝mpďż˝rtďż˝si dintr-o experientďż˝ de viatďż˝ bogatďż˝ ďż˝n suferintďż˝ si durere. Am fost redactorul unei cďż˝rti dedicate lui Grigore Caraza de profesorul Dorel Rusu si am aflat multe. De asemenea, am sprijinit si publicarea cďż˝rtii „Steaua blestematďż˝“ a aceluiasi autor, Grigore Caraza fiind din nou unul dintre protagonisti. Cartea sa „Aiud ďż˝nsďż˝ngerat“ este una de cďż˝pďż˝tďż˝i pentru romďż˝nii care gďż˝ndesc romďż˝neste si le recomandďż˝m spre citire. Am folosit pentru acest articol date din aceste cďż˝rti, dar si din ďż˝nregistrďż˝rile realizate cu Grigore Caraza. Dorel Rusu a ales ca motto pentru prima sa carte vorbele lui Grigore Caraza spuse ďż˝n februarie 2009, de ziua sa, lďż˝ngďż˝ Piatra Teiului, unde cďż˝ndva fusese casa pďż˝rintilor sďż˝i. „Pentru mine, Romďż˝nia ďż˝nseamnďż˝ frumusetea si gloria ei, ďż˝nseamnďż˝ piatra de hotar a Europei ďż˝ntre barbarie si civilizatie, ďż˝nseamnďż˝ muntii si codrii nesfďż˝rsiti de brad, vďż˝ile si dealurile, bisericile si mďż˝nďż˝stirile, ďż˝nseamnďż˝ mormintele strďż˝bunilor nostri, ďż˝nseamnďż˝ pďż˝sďż˝rile care cďż˝ntďż˝ pe ram, tot ce este bun, nu strďż˝inii veniti peste noi pentru a ne jefui si ďż˝nrobi. (...) Nicďż˝ieri ďż˝n lume cerul nu este mai senin, mai ales noaptea, mereu plin de stele, ca la mine la Poiana Teiului. Acum, octogenar fiind, privesc cu mďż˝ndrie pďż˝durea verde de brazi din jurul meu, Piatra Teiului - o adevďż˝ratďż˝ doamnďż˝ a muntilor, ascult freamďż˝tul apei Bistritei. Steaua mea a umblat prin multe ďż˝nchisori comuniste si prin destule tďż˝ri ale lumii dar, sufletul meu a rďż˝mas tot ďż˝n satul copilďż˝riei mele - Poiana Teiului, unul dintre cele mai frumoase din lume“. Despre Grigore Caraza zicem acum cďż˝ a fost. Un bďż˝rbat tare, verde, asa precum brazii din codrii de deasupra satului sďż˝u de lďż˝ngďż˝ Piatra Teiului. Un om care a crezut cu tďż˝rie ďż˝n niste idealuri pe care tumultul unei vieti prea agitate ne fac sďż˝ le privim, ďż˝n cel mai bun caz, cu indulgentďż˝. Viata, credinta si lupta sa au fost profunde si de aceea trebuie sďż˝ ne aducem obolul nostru de neuitare, sďż˝ le facem cunoscute, mai ales ďż˝n rďż˝ndul celor tineri, care astfel poate vor ďż˝ntelege cďż˝t de mult rďż˝u pot face oamenii unor semeni de-ai lor.