Truda staretului la schitul din poian�
• piatra de temelie a Schitului Pahomie cel Mare de la Boboteni, Hangu, a fost pus� �n 1999 • de atunci, la ridicarea asez�m�ntului roboteste staretul Iustin M�z�rianu • din cauza conditiilor austere, „fratii“ nu prea se �nghesuie la schit • „Desi la �nceput mai veneau al�turi de mine si alti monahi, cu vremea n-au rezistat, asa c� am r�mas singur. Mi se spunea c� aici e robia egiptean� si plecau“, spune monahul • Schitul Pahomie cel Mare, situat la marginea Bobotenilor de Hangu �ntr-o frumoas� poian� str�juit� de p�dure, a prins a se iti la dorinta unei familii de localnici, deveniti ctitori, pe nume Vasile si Ana Bobu. Ei au fost cei care au donat p�m�ntul si o cas� b�tr�neasc� �n anul 1998 M�n�stirii Bistrita pentru ridicarea unui l�cas de cult. Piatra de temelie a paraclisului, ce avea s� r�sar� foarte repede �n zon�, a fost pus� �n 1999 cu binecuv�ntarea PF P�rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom�ne, pe atunci Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Sfintirea paraclisului si a locului bisericii mari a avut loc �n anul 2000. Ideea construirii acesteia a ap�rut �n amintirea fostei M�n�stiri Hangu, despre acel l�cas de �nchin�ciune exist�nd un hrisov emis �n 1474 de c�tre voievodul Stefan cel Mare, �n care se mai poate descifra �nc� �nscrisul „p�strati hotarele m�n�stirii Hangu“. Mention�m c� m�n�stirea la care s-a raportat noua ctitorie era de c�lug�ri, cu 12 vietuitori �n obste, si avea sapte fier�straie de debitat busteni cu ajutorul apei r�ului Bistrita. Revenind la noul l�cas, la constructia Schitului Sf�ntul Pahomie cel Mare au contribuit si �nc� contribuie localnicii comunei Hangu si alti binecredinciosi din eparhia Moldovei, lucr�rile fiind administrate de p�rintele ieromonah Iustin M�z�rianu.
Au fugit de „robia egiptean�“
„Biserica este construit� �n proportie de 80%, asa �nc�t, orice donatie este binevenit�“, afl�m de la p�rintele staret, cu care am avut prilejul s� purt�m o discutie despre �nsemn�tatea locului, a l�casului de cult si mai cu seam� despre nevointa sa, de vreo 15-16 ani �ncoace, de a face ca schitul s� capete un contur conform astept�rilor. „C�nd am poposit aici, �n 1999, mi s-a prezentat locul si mi s-a spus c� piatr� si ap� este c�t lumea, asa c� am �ncropit un paraclis si am slujit de atunci zi si noapte, permanent. Ca la Petru Vod�. Fiind conditiile foarte austere, desi la �nceput mai veneau al�turi de mine si alti monahi, cu vremea n-au rezistat, asa c� am r�mas singur. C�nd spun austere, am �n vedere, accesul deosebit de dificil, lipsa curentului electric si multa roboteal�. Mi se spunea c� aici e robia egiptean� si plecau. Numai c�, acum, dup� 15 ani de nevoint�, am reusit s� ridic�m biserica, o clopotnit�, am construit un beci, singura problem� fiind amenajarea unei b�i pe care n-am reusit s-o fac, asa c� ne sp�l�m la lighean. Acum ne chinuim s� b�g�m c�ldur� �n biseric� pentru a �ncepe pictura interiorului. Avem catapeteasma, dar �nc� n-a fost montat� si trebuie s� dusumim interiorul, dar asta mai la urm�. Problema este c� e foarte greu de bani, pentru a realiza tot ce ne-am propus. Nu disper�m! Av�nd credint� �n Dumnezeu, vom putea mai repede sau mai t�rziu s� ne �mplinim visul“, a povestit p�rintele Iustin M�z�rianu. Am mai aflat de la acesta c� este m�hnit deoarece monahii tineri nu se �nghesuie s� vin� ca slujitori la schitul pe care �n p�storeste cu d�ruire si stoicism.
Necazuri cu un zilier
Acum c�tiva ani, un necaz l-a f�cut pe staret s� apeleze la anchetatorii nemteni. �n octombrie 2012, el sesiza Politia c� un fost zilier de la schit i-a indus �n eroare un amic si i-a luat un tesc din inox apartin�nd reclamantului. Cercet�rile au stabilit c� prin septembrie a acelui an, preotul s-a �nt�lnit �n autogara din Piatra Neamt cu un b�c�uan, Petric� Puscasu, care spunea c� �si caut� de munc� si asa a ajuns la schit, urm�nd a primi 40 de lei si mas�, conditii acceptate. Apoi, zilierul a mers cu cel care-l tocmise la Totoiesti, comuna Tupilati, unde au f�cut vin, utiliz�nd un teasc cu o capacitate de 100 de kg. Apoi, ustensila a fost dus� la un cunoscut al staretului, la Piatra Neamt. �ntruc�t �ntre p�rti au survenit unele ne�ntelegeri, b�c�uanul s-a dus acas� la cunostinta fetei bisericesti si a luat teascul, cu mentiunea c�-l duce la Bac�u unde ar fi fost asteptat. Ca s� nu dea de b�nuit, a venit cu o autoutilitar� alb�, asem�n�taore celei cu care adusese bunul.
Martorul i-a cerut lui Puscasu s�-i dea num�rul de telefon al preotului,
�ns� acesta a sustinut c� cel care-l angajase nu putea fi apelat fiind
�ntr-o zon� �n care nu era semnal. Dup� circa o s�pt�m�n�, staretul
a venit la prietenul din Piatra pentru a-si recupera teascul, ocazie cu care a aflat c� a r�mas f�r� el. Ulterior, s-a �nt�lnit cu viitorul acuzat, i-a dat o sum� pretins� de acesta, �ns� nu si-a onorat promisiunea de a restitui teascul evaluat la 40 de milioane de lei vechi. Puscasu a fost condamnat recent la sase luni de �nchisoare cu suspendare pentru �nsel�ciune, dar s�nt slabe sanse ca staretul s�-si recupereze prejudiciul. Asta pentru c� despre Puscasu, care mai are la activ pedepse privative de libertate pentru furt si violare de domiciliu, nu se mai stie nimic de vreo 4 ani.
Staretul are �n plan o central� hidro
„La �nceput am fost sapte slujitori. Am primit �ntr-o var� dou� studente si la vreo trei s�pt�m�ni au plecat cu doi b�ieti de aici. Doi b�tr�ni au murit, unul �ntr-un accident de masin� si un altul de boal�. Tineret nu vine! Care se mai intereseaz� de acest loc, doreste conditii mai bune, pe care noi nu le avem deocamdat�. Vor curent, vor internet, televizor, drum mai bun...“, a ad�ugat staretul. Dialogul a fost destul de interesant, dat fiind faptul c� ctitorul schitului nu are nici o clip� de liniste. Este mereu prins �n activitatea l�casului de cult, la baza ridic�rii acestuia pun�ndu-si, asa cum o spun oamenii locului, propriile idei si �ntreaga sa energie. „S�nt preocupat de a ridica si o microhidrocentral�, care s� asigure energia electric� l�casului nostru de cult. Generatorul pe care �l utiliz�m acum este costisitor si asa cum spuneam bani nu avem. Si cum ap� este, m-am g�ndit c� ar putea functiona aici o central� hidro. Am mers la specialisti, m-am consultat cu ei, am f�cut rost de un generator, urmeaz� s� amenaj�m un bazin care s� adune apa pentru a avea constant� la debit, care s� conduc� la realizarea num�rului de turatii pe minut pentru producerea curentului. Am norocul c� �n tinerete am lucrat �n domeniul tehnic si am f�cut cunostint� cu multe astfel de probleme. Sper s� reusesc cu ajutorul lui Dumnezeu si a oamenilor cu credint�“, mai zice p�rintele, pe chipul c�ruia se putea citi usor starea de oboseal� fizic�, dar si acea lumin� d�t�toare de sperant�.
Visul judec�torului Morosanu
C� �n acel loc s-ar cuveni s� se nasc� un schit au visat multi localnici din Hangu, oameni plini de credint�. C� e asa, am aflat de la Gheorghe Morosanu, fost judec�tor, care avea s� ne spun� c� �n tinerete soarta a f�cut s� petreac� al�turi de str�bunicul s�u jum�tate de an �n zon�. „P�str�nd �n memoria mea de copil frumusetea acestor locuri am visat cu ochii deschisi �ntreaga viat� c� aici s-ar cuveni s� se ridice o biseric�. Si s� vedeti poveste! �ntr-o zi m� cheam� doctorul Filimon, un prieten, care avea s�-mi fac� cunostint� cu un preot, recomand�ndu-mi-l ca fiind deja staretul schitului visat de mine. «Uite Jorj, schitul t�u este f�cut! De construirea sa se ocup� p�rintele M�z�rianu». Ne-am cunoscut, am venit aici �n repetate r�nduri, am sprijinit si eu cu puterile mele aceast� ctitorie si uite-asa am ajuns s� fiu martor �n realizarea visului meu, prilej de tr�ire a unei adev�rate minuni“, a povestit judec�torul Morosanu, unul dintre cei din Hangu pe care viata i-a dus pe alte meleaguri, dar care nu si-a uitat locul de ob�rsie. Revenind la staretul M�z�rianu, care-i spornic la vorb�, am mai aflat destule despre Schitul Pahomie cel Mare. Din toate ne-a retinut atentia afirmatia precum c� �n viat�, pentru a reusi, trebuie s�-ti pui ordine �n g�nduri si s� te sacrifici: „Degeaba te agiti s� faci repede unele lucruri, dac� nu e momentul. Pe toate le r�nduieste Dumnezeu!“.
Si, sigur, starea de echilibru ce se putea vedea pe chipul p�rintelui era asigurat� de modul s�u de a-si fi pus c�ndva ordine �n g�nduri. Nu �nt�mpl�tor, de 15 ani �ncoace se trudeste cu forte limitate pentru noua ctitorie. Iar rezultatele se v�d. Deocamdat�, mai greu, ca mai apoi, truda sa s� capete conturul unui l�cas de cult si de pelerinaj pentru credinciosii locului si nu numai.
Oala cu bani de la piciorul patului
C�t �i priveste pe cei ce s�nt si vor fi beneficiarii ctitoriei sale la care mai este mult de lucru, oamenii locului, dincolo de vorbele de admiratie fat� de truda preotului, pun adeseori um�rul, fiecare dup� putinta sa. „Ajut�m si noi cu ce putem. Am contribuit cu bani, dar si cu materiale, sau m�ncare si alimente. Bucuria ne-a fost mare c�nd am aflat c� aproape de noi se va ridica o m�n�stire. Credem c� de 10-15 ani �ncoace, de c�nd se ridic� acest l�cas de cult, Dumnezeu ne ap�r� de boli si necazuri“, a spus Maria Balan, care la momentul vizitei noastre, una f�cut� prin decembrie anul trecut, treb�luia de zor prin buc�t�ria asez�m�ntului. Din spusele sotului acesteia, un gospodar al Boboteniului, aveam s� afl�m c� unul din clopote a fost d�ruit de c�tre un localnic cu g�ndul c� Dumnezeu o s�-i mai ierte din p�cate, iar dania cea mai substantial� a fost f�cut� de c�tre o rud� de-a sa, care adunase �n timp toti banii de pensie, depun�ndu-i undeva la piciorul patului, �ntr-o oal�, g�sit� de c�tre urmasi, care au hot�r�t s�-i d�ruiasc� pentru continuarea lucr�rilor la Schitul Pahomie cel Mare. Faptele celor doi au devenit deja legende, iar unde apar legendele, sigur, lucrarea va d�inui �ntru vesnicie. Asta ne-a declarat-o tot gospodarul Balan. Si noi s�ntem hot�r�ti s�-l credem, av�nd drept exemplu multele legende ale M�retului Ceahl�u.
|