Iat� ce i-a fost dat s� tr�iasc� �n zi de vot, la Stuttgart, unui student pietrean
Un cet�tean si dreptul s�u de vot Nu sunt poate cel mai mare fan al scrisului de memorii, dar cele tr�ite m-au �mpins spre decizia de a da o form�, nu tocmai perfect�, dar potrivit�, celor petrecute �n data de 16 noiembrie 2014 la Stuttgart, c�t �nc� amintirile sunt proaspete si impactul lor zdrobitor de puternic. Nu doresc s� instig la vreun fel de partizanat, pizm� sau persecutii prin aceast� relatare, ci doar s� atrag atentia asupra celor tr�ite de rom�nii din diaspora �n cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidentiale, desigur dintr-o perspectiv� proprie, limitat�, subiectiv�, ce poate st�rni reactii sau p�reri contradictorii. Totusi, nu le face mai putin adev�rate... Am plecat la ora 10:30 (ora Germaniei) din orasul Konstanz spre Stuttgart si am sosit la 13:15 la sectia de votare, la cap�tul cozii unde rom�ni cam din tot Sudul german au venit s� �si exercite dreptul. Fiind la final, nu aveam ce pierde asa c� am vrut s� v�d (ca tot omul) c�t poate s� fie coada de lung�. De unde am pornit, am mers la st�nga, unde, un sir lung cam de 80-100 m, cu c�te 7-10 rom�ni pe r�nd, se prezenta ca o morbid� si cronofag� asteptare �n frig (bine c� nu mai ploua). Coada totusi nu se termina, ci f�cea din nou la st�nga, de data aceasta �n curtea consulatului, unde r�ndul aproape c� se dubla (c�te 10-16 rom�ni de aceast� dat� �n linie). Am �nghitit �n sec si mi-am zis c� totusi nu poate fi asa de grav, estim�nd cam 1.200-1.700 de rom�ni aflati acolo la acea or�. O experient� similar� din 2012, de ast� dat� cu premise mai spirituale (anume asteptarea la Sfintele Moaste ale Sf. Parascheva de la Iasi, cu o distant� de p�n� la 44 de st�lpi de trecut si o noapte mai lung� ca niciuna) m� �ncuraja. „Am f�cut un astfel de sacrificiu, �l pot face si pe acesta!“ mi-am zis. Spre surpriza proprie, �n curtea consulatului onorific exista o a doua coad�, format� din b�tr�ni si p�rinti cu ai lor copii, care aveau prioritate la intrare. Mi-am reluat locul cuvenit la coad�, tinut �ntre timp cu amabilitate de rom�ni pe care i-am cunoscut atunci si care s-au dovedit a fi o companie pl�cut�. La �nceput, la un interval de 10-15 minute coada reusea s� avanseze cam 2-3 m, f�c�ndu-i pe multi s� cread� c� poate �n 3-4 ore se va termina. S�racii... nici nu b�nuiau ce li se preg�tea!!!
Stampilele care au dat bir cu fugitii
Deja multi rom�ni simteau nevoia s� m�n�nce sau s� bea ceva (nu e usor s� stai la coad� at�t de mult timp). Inventivi, unii trimiteau rude cu masina s� cumpere �n numele mai multora o cafea, o pizza sau un covrigel (Bretzel-ul german). Altii asteptau, �nc�lzindu-se la un „pahar“ (a nu se interpreta ca alcool, desi erau si astfel de oameni, dar foarte putini, dornici s� calce pe urmele arhetipului propus de Caragiale, de cet�teni turmentati) de vorb� pe teme diverse, cea mai recurent� fiind situatia celor 2 candidati si campania foarte dur� din Rom�nia. �ncepeam s� uit�m c� mai era �nc� mult de mers, desi afar� se �nsera si frigul devenea mai ap�s�tor. �n jurul orei 17:00 abia dac� str�b�tusem 1/3 din coada la care asteptam. Mai aveam 4 ore, iar voci �ncepuser� s� ia �n calcul perspective tot mai sumbre. Anumite persoane, care nu f�ceau parte din staff-ul de organizare au luat atitudine si au sunat �n tar�, c�ut�nd mijloace de a cere BEC-ului s� extind� termenul limit� de votare. Desigur, �n ciuda multiplelor mail-uri trimise secretariatului BEC sau apelurilor efectuate c�tre num�rul pentru relatii cu publicul (majoritatea neonorate cu un r�spuns), nimeni nu avea o confirmare oficial�, ci doar zvonuri, c� toat� lumea va vota. „S-o vedem si pe asta!!!“ spuneau mai toti prezenti �n jurul meu. Pentru a se pune presiune pe „melcii din consulat“ (care dup� calculele noastre de oameni simpli, l�sau cam 7 oameni s� voteze la 10 minute), multimea a �nceput s� strige �n fel si chip: „Vrem s� vot�m!“; „Hotii!!!“;, c�ntau prima strof� din imnul Rom�niei; lozinci �n favoarea candidatului liberal sau critici la adresa guvernului pentru organizarea deplorabil�. Uneori p�reau s� aib� efect, alteori nu... Oare auzeau m�car? La ora 19:00, am ajuns �ntr-un final �n segmentul unde coada se dubla si cotea la st�nga, pentru a r�m�ne efectiv blocat acolo p�n� aproape de momentul c�nd portile consulatului urmau s� se �nchid�, iar sute, dac� nu chiar mii (nu stiu c�ti s-au mai adunat �n spate �ntre timp) de rom�ni s� r�m�n� f�r� a vota. Din pozitia mea nu stiam ce putea s� �i retin� pe putinii votanti care ieseau pe r�nd de la cabine. �ntruc�t �n genialitatea organizatorilor, iesirea a fost pus� s� se intersecteze cu puhoiul de oameni disperati s� intre odat� la vot, un contact cu acestia a fost �n sf�rsit posibil. Atunci am aflat c� sunt doar 7 cabine de votare, c� se spunea c� 3 stampile „au dat bir cu fugitii“ ca prin magie si c� tusul era uneori �ndoit cu ap� sau prea intens, pentru ca votul fie s� nu par� vizibil, fie s� se imprime pe ambele p�rti (si astfel s� se anuleze votul). Nu stim dac� erau adev�rate sau doar zvonuri r�sp�ndite samavolnic.
Eternii smecherasi rom�ni si anuntul mincinos
Pe noi �n schimb, a �nceput s� ne preocupe distanta mic� p�n� la intrare, progresul de acum nul si timpul care se scurgea. „At�t de aproape si, totusi, at�t de departe!“ Votul nostru, o oaz� �n desert?! DA. Atunci au �nceput s� apar� fel de fel de „agenti vestitori“ cu informatii oficiale de la organizatori, cum c� toat� lumea va intra �nainte de ora 21:00 (ora Germaniei), c� se preg�tea spatiu �n incint� pentru toti. „Nu v� �ngrijorati! Nimeni nu pleac� acas� f�r� s� voteze!“, transmiteau Hermesii cu false ramuri de m�slin. De ce false? Pentru c� au mintit pe toti cei prezenti, doar pentru a evita panica �n exterior si pentru a nu escala situatia �n ceva mai grav. Deja primisem un avertisment la microfon din partea Politiei din Stuttgart. Dar nimeni nu f�cea nimic grav; se protesta pasnic. Tot atunci am aflat o alt� cauz� a blocajului creat. La coada alternativ� pentru b�tr�ni si p�rinti s-au infiltrat si clasicii „smecheri“ rom�ni, care au decis s� �si scurteze asteptarea si s� se dea drept oameni cu probleme. Atunci am aflat c� alti indivizi sositi dup� mine si dup� multi altii au votat f�r� a trece testul r�bd�rii, insult�nd astfel sacrificiul multora prezenti. Cu putin timp �nainte de lansarea exit poll-urilor oficiale din Rom�nia, ora 20:00 pentru cei din Germania (mai exact cu 6 minute �nainte) cineva a anuntat prin portavoce victoria lui Victor Ponta cu 1 procent peste Klauss Iohannis. Multimea de rom�ni, care p�n� la acel punct si-a ar�tat pe fat� sustinerea, chiar foarte vocal, pentru ultimul candidat (si dezam�girea, uneori �n termeni injuriosi, fat� de liderul Guvernului) a fost revoltat�. Dac� reactia asteptat� a fost dizlocarea blocului de cet�teni, r�spunsul a fost exact opusul. Rom�nii din diaspora stiau acum c� votul lor va �ntoarce balanta, c� fiecare conteaz�. Au r�mas fermi pe pozitie. La ora 20:15 am avansat c�t nu am f�cut-o �n 3 ore si sute de oameni au ajuns �N INCINTA CONSULATULUI. Eram la doar 10 m de cabine, dar aveam �n fata mea pe putin 150 de oameni, care r�suflau usurati c� nimeni acum nu le mai putea fura votul. St�m... Astept�m... 10 m... 20 m... 40 m... Coada p�rea c� nu avanseaz� iar...
Urna plin�, plecarea comisiei, aparitia politistilor... �ntre timp, aceieasi cet�teni care au luat atitudine anterior, cu prelungirea termenului la BEC au decis s� mai ajute �nc� o dat�... Au cump�rat (din Dumnezeu stie ce bani, cel mai probabil ai lor; c� propagand� nu au f�cut pentru nimeni, p�str�nd p�rerile personale pentru ei �nsisi) sticle de ap�, pahare de unic� folosint� si niste fructe pe care le-au �mp�rtit �n multime... �n sf�rsit, dup� aproape 9 ore de stat �n frig (asta �n cazul meu), cineva s-a g�ndit si la nevoile noastre... cineva a decis s� ne ajute si acel cineva nu a purtat haina niciunui stat implicat. Dup� p�rerea mea acestia au fost eroii cei de toate zilele, de care cel mai adesea uit�m c� ne fac ziua mai bun�. Dar de data aceasta nu aveai cum s� nu �i observi, nu aveai cum s� nu le fii recunosc�tor, fie prin vorbe, fie doar din priviri. V� multumesc pe aceast� cale, oricine ati fi! Totusi, oric�t de roz p�rea situatia, acum a sosit si punctul culminant al povestii mele... Dup� ce a b�tut orologiul ora 21:00 si oficial consulatul nu mai primea votanti, sute de oameni aflati din acea clip� la ad�postul legii, av�nd garantia votului, au primit cea mai dur� palm�. La 21:15 aproximativ, cei din fata multimii au �nceput brusc s� huiduie. Imediat am v�zut cum pe sc�ri au urcat o m�n� de personaje elegant �mbr�cate, urmate str�ns de huiduielile rom�nilor. Solutia misterului: oficialit�tile erau nimeni altii dec�t cei din comisia �ns�rcinat� cu procedura de votare; huiduielile erau motivate de „mirifica si perfect plauzibila scuz�“ c� urnele s-au umplut si c� nu mai era loc pentru alte buletine de vot. Votul sutelor de cet�teni a zbughit-o pe sc�ri al�turi de cocotele „obosite“ c� au lucrat dup� ani de zile peste program si s-a ascuns dup� distinsii domni care acum priveau multimea furioas� ca niste adev�rati �mp�rati romani, spectatori la lupte �n aren� unde sclavii erau aruncati leilor (sclavii fiind... oare cine?; leii - organele de politie din Stuttgart). �n acea clip�, oameni din fat� au �nceput s� se retrag� (f�r� s� aib� un motiv clar), dup� ce politistii s-au asezat spre a p�zi sc�rile si parc� �n pozitie de a interveni. De ce s-au retras rom�nii? Tocmai atunci au trecut pe l�ng� mine mai multe doamne si domnisoare �n lacrimi. Una dintre ele a strigat: „Plecati!!! C� au gaze lacrimogene si preg�tesc furtunele cu ap�...“.
„Omul de paie al lui Ponta“ �ntr-adev�r �n capul sc�rilor niste distinsi reprezentanti ai fortelor de ordine operau cu ceea ce p�rea a fi de la distant� o instalatie cu furtun. Din reflex, cineva din fata mea a deschis umbrela pentru a se ap�ra. �ncet, dar sigur, multimea adineauri foarte furioas� din fat� s-a „topit“ ca prin miracol, de nu �ti venea s� crezi c� aceeasi oameni care mai �nainte strigau pentru drepturile lor, acum fugeau s� se salveze... Au c�stigat, ne-au intimidat si ne-au �mputinat la num�r... Atunci am �nceput s� simt �ntr-adev�r ceva �ntep�tor �n aer... care �ti provoca o usoar� usturime la ochi. Cel mai probabil era gazul lansat cu putin timp �n urm�, �n cantitate mic� si usor dispersabil �n sala aceea larg�... Nu mai avea aceeasi putere, dar senzatia confirma cele spuse de rom�nii care au plecat. V�z�nd c� nu au reusit s� ne scoat� pe toti afar�, au decis s� dialogheze cu noi, desigur dup� recurgerea la mijloace represive. Mai bine mai t�rziu, dec�t niciodat�, nu?! Un domn plictisit, un adev�rat boier dup� aerele pe care le emana, a ap�rut cu o portavoce, presupun c� aproape defect�, pentru c� abia se �ntelegea ce ne spunea dumnealui (sau poate emotiile l-au ajuns �n cele din urm� pe acest individ insensibil). Majoritatea celor care au venit acolo s� vorbeasc� nici nu s-au sinchisit s� se prezinte. Individul �n discutie doar a �ncercat s� se �ndep�rteze de orice responsabilitate, s� se spele pe m�ini dup� ce a l�sat at�ti rom�ni cu „buza umflat�“, poz�nd ca un abil diplomat, echidistant si neimplicat politic. Cine stie; poate chiar asa era? Dar multimea, prin vocea ei l-a numit „Omul de paie al lui Ponta“, cel care a sabotat alegerile si si-a b�tut joc de mii de rom�ni veniti la Stuttgart. V�z�nd c� scap� de sub control situatia, stimabilul gentilom a chemat ajutoare, de data aceasta �n persoana cuiva care a spus cine este (pentru c� situatia �i si permitea), anume reprezentantul ACL pe acea sectie. Acesta a amintit chiar �n dou� r�nduri c� rom�nii aflati �n incinta sectiei, prin lege, puteau vota p�n� la ultimul. A �ncercat s� calmeze multimea din nou furioas�, dar spiritele s-au aprins mai tare. Prin intermediul mai multor oameni, care au luat o portavoce (mai bun� dec�t a oficialit�tilor) au fost chestionati bazileii care st�teau pe sc�ri sau la balcon, p�ziti de o veritabil� gard� pretorian�. �ntreb�ri ca „De ce?“/ („Warum?“), „Ce ati f�cut aici?“, au fost cam cele mai intens adresate, sub o form� sau alta, uneori chiar si �n german� pentru a explica organelor de politie c� nu noi suntem r�uf�c�torii... Noi doar ne ap�ram drepturile.
Declaratiile pe proprie r�spundere cu... mentiuni speciale Dup� intense dezbateri si discursuri p�timase, a sosit cel ce pare a fi fost consulul (nu s-a prezentat). �ncercarea lui de calmare a spiritelor a fost citirea anuntului online cum c� Victor Ponta a recunoscut �nfr�ngerea �n fata lui Klauss Iohannis. Acest lucru a bucurat pentru putin timp multimea, vizibil p�n� atunci ca fiind pro-Iohannis, dar imediat a reluat cerinta de a exprima votul, indiferent de c�stig�tor (erau mai ales sceptici s� nu fie si aceasta o alt� tactic�, din multele folosite pentru intimidare). �ntr-o ultim� si foarte simbolic� modalitate de a protesta, rom�nii au c�ntat �nc� o dat� prima strof� a imnului Rom�niei, asociind „barbarii de tirani“ cu cei din fata lor, care le refuzau �n mod mincinos si fraudulos aplicarea drepturilor. Ar�t�nd cu degetul spre ei, majoritatea rom�nilor s-au pus �n genunchi pentru a implora s� fie ascultati. Constiinta colectiv� din acel moment dicta c� se face istorie si c� batjocura aceasta nu va fi uitat�. �n final, s-au str�ns, de la cei care �nc� au r�mas, declaratiile pe proprie r�spundere care nu au fost utilizate la vot, cu mentiuni speciale scrise pe ele, asa cum a simtit fiecare aleg�tor �n acel moment. Sper c� vor constitui baza unei statistici pe viitor si c� sutele de rom�ni de la Stuttgart, care nu au apucat s� �si exprime votul, �mpiedicati prin mijloace abuzive si conspirative, nu vor fi uitati si vor fi pusi la locul potrivit, al�turi de ceilalti opriti din exercitarea dreptului lor democratic pe 16.11.2014.
La plecare, unul dintre protestatarii cei mai vocali a �nm�nat portavocea sefului politiei din Stuttgart, spre a fi p�strat� ca amintire a evenimentului din consulat, �n semn de recunostint� c� nu s-a ajuns la violent�. La plecare am v�zut c� afar� asteptau 7 dubite de politie... Iar �n ceea ce priveste situatia subsemnatului, am sacrificat 10 ore din viat� pentru a aminti al�turi de multi c� �n Rom�nia exist� democratie si am pierdut orice mijloc de �ntoarcere acas�, �n Konstanz. Student fiind, cheltuielile ar fi fost enorme pentru o cazare neasteptat�, iar alternativa era s� �mi petrec noaptea �n gar�. De aceea, sunt recunosc�tor �n mod special unui rom�n pe care l-am �nt�lnit acolo si l-am avut al�turi at�tea ore, care s-a oferit s� m� g�zduiasc�. Nu ne-am prezentat unul altuia dec�t atunci c�nd i-am trecut pragul. Multumesc lui si familiei sale pentru ospitalitatea de rom�ni si pentru exemplul de adev�rat� crestin�tate pe care mi l-au oferit. Aceasta e povestea mea, v�zut� si tr�it� pe propria piele.
Alexandru BALTAG, student Erasmus �n Konstanz, Germania
17.11.2014
N.R.: Titlul si subtitlurile apartin Redactiei Monitorul
|