H�rtia de turnesol (Accidentul din Muntenegru)

1. Tragicul accident ne duce cu gďż˝ndul la Cutremurul din 1977, de la Bucuresti si la „Explozia“ de la Cernobďż˝l, cďż˝nd, evident, marile dezastre au dezvďż˝luit tarele unor regimuri politice, dar care, iatďż˝, vrem-nu vrem ne amintim, deoarece, vai, apar niste, aparent, paradoxale reactii, care amintesc de acele ďż˝ntunecate vremuri. Sďż˝ le recapitulďż˝m pe scurt:

2. Cutremurul din ďż˝'77 a „prins“ regimul pe picior gresit: Ceausescu lipsea din tarďż˝, iar subordonatii lui din Capitalďż˝ nu stiau ce sďż˝ facďż˝: sďż˝ informeze sau sďż˝ nu informeze populatia?! Ei ar fi vrut ca poporul sďż˝ nu cunoascďż˝ amploarea dezastrului numai cďż˝ cenzura nu a reusit sďż˝ suprime pe cďż˝t ar fi dorit informatia: din strďż˝inďż˝tate a pornit o avalansďż˝ de ďż˝ntrebďż˝ri de la nenumďż˝rati romďż˝ni care cereau vesti despre rudele lor din Bucuresti. Autoritďż˝tile tďż˝ceau, dar informatia a spart zidul dintre lumea liberďż˝ si cea din tarďż˝, cu stiri si comentarii greu, dacďż˝ nu imposibil de anihilat si controlat. Culmea ironiei, porta-vocea comunicďż˝rii stirilor a fost postul de radio Europa Liberďż˝, care s-a ďż˝ntrecut pe sine cu profesionalismul, promptitudinea si acuratetea comunicďż˝rii mult asteptatelor vesti.

3.Poporul sovietic era cuprins de euforia Glasnost-ului: sďż˝ spui cu voce tare ceea ce auzi (coruptie, alcoolism, productie de proastďż˝ calitate etc) si sďż˝ nu te limitezi, cďż˝ pďż˝nďż˝ atunci, la soapte: vinovati de proasta stare a lucrurilor nu era regimul, ci erau niste activisti, lideri locali etc. Dezastrul de la Cernobďż˝l avea sďż˝ dezvďż˝luie ďż˝nsďż˝ limitele asa-zisei „deschideri“ gorbacioviste: populatia trebuia ďż˝mpiedicatďż˝ sďż˝ stie ceea ce s-a ďż˝ntďż˝mplat la centrala atomicďż˝ si nici lumea de afarďż˝ nu trebuia sďż˝ afle. Asa se face cďż˝, desi savantii ďż˝l informaserďż˝ pe Gorbaciov de intensitatea si gravitatea poluďż˝rii cu noxe mortale, el si ciracii lui si-au ďż˝ngďż˝duit sďż˝ scoatďż˝ ďż˝n stradďż˝ milioane de rusi, dintre care foarte multi tineri si chiar minori (pioneri), ca sďż˝-si manifeste bucuria sďż˝rbďż˝toririi nu stiu cďż˝rei zile aniversare. Crimďż˝ de stat? Prea putin spus. Crimďż˝ fďż˝rďż˝ precedent ďż˝n istorie!...

4. Desi au trecut at�tia ani de atunci, r�m�ne legitim� �ntrebarea: cum au fost posibile asemenea incalificabile aberatii istorice? Simplu: regimurile totalitare s-au temut (si se tem) de adev�r, �nc�t, pe c�t posibil, �l evit�, �l am�n�, din cauza consecintelor pe care adev�rul l-ar putea avea supra propriilor lor interese. La liderii totalitari, apropierea de adev�r dezv�luie mai degrab� resentimentul dec�t satisfactia si mai degrab� senzatia de pericol dec�t sentimentul sigurantei. Asa se explic� putin�tatea informatiilor exacte �n regimul comunist.

5. Preocuparea celor care adunďż˝ informatia pare a fi ďż˝nvďż˝luirea acesteia, iar impulsul celor ce o recepteazďż˝ pare a fi eludarea ei. ďż˝n regimurile totalitare, producďż˝torii si consumatorii informatiei mimeazďż˝ respectul pentru ea, ďż˝n vreme ce, de fapt, o suspecteazďż˝ sau o dispretuiesc. La „ei“, un fapt nu este nici real, nici ireal: el este dezirabil sau indezirabil, complice sau conspirator, aliat sau adversar si nu un obiect supus cunoasterii adecvate. Din aceastďż˝ surclasare a obiectivitďż˝tii demonstrabile de cďż˝tre o posibilďż˝ utilitate, ei si-au clďż˝dit principii care au ajuns un fel de doctrinďż˝: cunoasterea adevďż˝rului detine ultimul loc, situďż˝ndu-se ďż˝n urma prejudecďż˝tilor, aparentelor, a partizanatului, a pasiunilor, a dorintei de a vedea realitatea conform unor idei preconcepute.

6.Sub pretextul protej�rii culturale a natiunii, liderii comunisti tineau masele c�t mai departe cu putint� de ceea ce se petrece �n tar� si �n lume: filtrau stirile sau le inventau dup� nevoie, ca s�-si mascheze esecurile si s�-si motiveze impostura. Reglarea circulatiei informatiei constituia un element determinant al puterii: oamenii aflati �n v�rful piramidei sociale actionau dup� cum le dictau interesele, nu adev�rul. De aceea, manifestau un dezinteres deconcertant nu numai de adev�r ci si fat� de ratiune.

7. �n regimul totalitar, minciuna politic� exprima contra-adev�ruri cinice, opuse total experientei lesne de controlat: minciuna e o parte integrant� a vietii politice. Minciuna totalitar� voia s� �mpiedice populatia s� primeasc� informatii din afar� si s� �mpiedice lumea din afar� s� afle ce se petrece �n�untru. F�r� aceast� minciun� fundamental� si fondatoare, sistemul nu ar fi putut supravietui: minciuna era scutul lui protector! Minciuna de stat e dominat� de cenzur�, de ap�rare pasiv� �mpotriva informatiilor indezirabile si de propagand�, adic� de reconstruirea, pies� cu pies�, a realit�tii, pentru a o pune de acord cu imaginea dorit� de Putere.

8. ďż˝n democratie, informatia este abundentďż˝ si de bunďż˝ calitate. ďż˝n dictaturďż˝, informatia suferďż˝ din cauza mizeriei generale: cenzuratďż˝ sau nu, aici informatia se caracterizeazďż˝, la rďż˝ndul ei, de o mare sďż˝rďż˝cie. Neputinta informatiei de a elucida anumite ďż˝ntďż˝mplďż˝ri si evenimente nu rezultďż˝ numai din cenzurďż˝, autocenzurďż˝, ipocrizie si minciunďż˝. Abundenta informatiilor disponibile stimuleazďż˝ dorinta, paradoxalďż˝, de a le ďż˝nvďż˝lui, de a le ascunde, ďż˝n loc de a le utiliza deschise. Cďż˝nd deosebirea dintre fictiune si realitate devine flagrantďż˝, se fac „dezvďż˝luiri“, spectaculoase sau nu, pentru a se evita prďż˝busirea sistemului, asa cum a fďż˝cut Hrusciov la Congresul XX.

9. Am f�cut acest, un pic prolix excurs istoric, pentru a demonstra c� ceea ce s-a �nt�mplat dup� tragicul accident din Muntenegru are, din p�cate, r�d�cini evidente �n mentalit�tile fostului regim politic: si diplomatii din zon� si Ministerul de Externe, si purt�torul de cuv�nt al Ministerului si ceilalti lideri politici obligati s� fac� demersuri pentru informarea prompt� a opinei publice, �n primul r�nd a rudelor victimelor, �nnebunite de spaim� si de team� c� si-au pierdut pe cei dragi, au reactionat cu mare si condamnabil� �nt�rz�iere, iar atunci c�nd au ap�rut pe post sau la telefon, au fost de-a dreptul penibili...Cum a fost posibil asa ceva?!

10. Nu putem sďż˝ spunem cďż˝ au fost nesimtiti - cum s-au grďż˝bit sďż˝-i catalogheze adversarii lor politici, dar ne temem cďż˝ simtul lor moral a fost anesteziat de propria putere si avere. Ne temem cďż˝ ei nu au fost ďż˝n stare sďż˝-si corecteze o mentalitate mostenitďż˝ din trecutul apropiat. Ne este greu sďż˝ ne desprindem de boantele stereotipuri. Din cauza unor asemenea „reprezentanti“ ai nostri - perindati la putere dupďż˝ anii ďż˝'90 - Romďż˝nia este clasatďż˝ ďż˝n categoria tďż˝rilor problematice si vesnic dďż˝tďż˝toare de probleme. De aceea sďż˝ntem priviti cu un amestec de nedumerire si neďż˝ncredere. Sďż˝ntem ďż˝ncďż˝ ďż˝n Orient, nu ďż˝n Europa.

11. Continuďż˝m, iatďż˝, sďż˝ suferim de o sďż˝rďż˝cie a informatiei, sďż˝rďż˝cie care accentueazďż˝ omniprezenta unor sloganuri simpliste: „nu ne mai deranjati cu atďż˝tea ďż˝ntrebďż˝ri, lďż˝sati cďż˝ vďż˝ informďż˝m noi dacďż˝ aflďż˝m ceva etc.“. Iatďż˝ cďż˝ si ďż˝n democratie informatia este obstaculatďż˝, nu de cenzurďż˝, ci de prejudecďż˝ti, partizanate, teamďż˝ irationalďż˝ de adevďż˝r, partiabilitate, tabuuri, interdictii rituale (obisnuinte proaste, reflexe discutabile sedimentate ďż˝n timp etc.). Chiar asa? Da, este vorba despre fatalul venin al fricii de adevďż˝r, ale unor obscure impulsuri de tipul: „sďż˝ fim atenti, sďż˝ nu deranjďż˝m pe cineva“ etc: „imperativul categoric negativ“ (Caillois)...

12. Teama de risc si fuga din fata responsabilitďż˝tii atestďż˝ o mediocritate de caracter: individul atins de un asemenea „morb“ este incapabil sďż˝ suporte presiunile emotionale create de incertitudine, ďż˝ncďż˝t preferďż˝ siguranta rutinii, a „calmului“: „lasďż˝' cďż˝ merge si-asa, ce atďż˝ta grabďż˝?“. Un asemenea ins nu riscďż˝, el vrea „garantii“: vicleana pudoare care impune o anume „retinere“.

13. Informatia a devenit elemntul central al civilizatiei, deoarece �n democratie informatia este liber� si sacr�, �n scopul asum�rii misiunii contracar�rii a tot ceea ce poate s� umbreasc� judecata cet�tenilor, a celor care, �n ultim� instant�, s�nt factorii de decizie ai interesului general. �n societatea deschis�, domeniul adev�rului e st�p�nit de oamenii �nsisi, care s�nt gata s� promoveze si s� suporte adev�rul, deoarece democratia nu poate exista f�r� o anume doz� de adev�r, nu poate supravietui dec� acest adev�r coboar� sub nivelul minimal.

14. Informatia a devenit un instrument universal omniprezent: �n fiecare moment omul are o imagine asupra lumii si a societ�tii sale �n lume, iar el actioneaz� si reactioneaz� conform acestei imagini: cu c�t aceast� imagine este mai distorsionat� sau falsificat�, cu at�t actiunile si reactiile sale s�nt mai primejdioase. Pentru el si pentru ceilalti: el nu-si d� seama ce face sau, pur si simplu, actioneaz� �ntre limitele realit�tii �nconjur�toare.

15. „Dintre toate puterile lumii, prima este opinia publicďż˝“, spunea Simion Bolivar: de aceea, ďż˝n unle regimuri, Puterea coboarďż˝ lespedea minciunii asupra opiniei publice, de care se teme. Tot de aceea, ďż˝n sistemul totalitar, minciuna ďż˝nvďż˝luie, capitoneazďż˝ ďż˝ntreaga viatďż˝ publicďż˝, mascďż˝nd prďż˝pastia dintre dominatia exclusivďż˝ a partidului unic si incapacitatea acestuia de a gestiona treburile publice.

16. Ce ďż˝nvďż˝tďż˝turi putem sďż˝ desprindem din „bďż˝lbďż˝ieliele“ purtďż˝torului de cuvďż˝nt al MAE si ale altor corifei politici dupďż˝ accidentul din Muntenegru? Viitorul depinde de utilizarea corectďż˝ sau incorectďż˝ a informatiilor. De aceea, nu avem dreptul sďż˝ triem informatiile conform convingerilor noastre, nu avem dreptul sďż˝ ne lďż˝sďż˝m legďż˝nati de contorsiuni mentale pentru a deforma sau obstructiona informatia.

17. Sďż˝ respecti adevďż˝rul, ďż˝nseamnďż˝, ďż˝n primul rďż˝nd, sďż˝ nu te temi de el, sďż˝-l suporti, sďż˝ eviti sďż˝-l ocolesti, ori sďż˝-l siluiesti, considerďż˝ndu-te proprietarul lui. Sďż˝ te deschizi ďż˝n fata adevďż˝rului fďż˝rďż˝ a dori sďż˝-i controlezi conditiile de existentďż˝. A minti si a nu minti: sďż˝ ďż˝ndrďż˝znim, deci, sďż˝ judecďż˝m ceea ce vedem. Aceastďż˝ capacitate si fortďż˝ de a identifica si suporta adevďż˝rul ďż˝nseamnďż˝ „prezentďż˝ de spirit“, adicďż˝ prezenta spiritului fatďż˝ de ceea ce este el si, ďż˝n primul rďż˝nd, fatďż˝ de ceea ce ďż˝i este ostil, adicďż˝ prostia...