Zairezul Aime Mwinga Mi Lame, botezat Ioan de p�rintele Iustin, e fotbalist la Negresti
• Aime Mwinga Mi Lame este pata de culoare a fotbalului judetean, congolezul marc�nd deja dou� goluri pentru liderul Ligii 4 Neamt • a ales Rom�nia pentru a face o facultate, fiind sf�tuit de tat�l s�u, care este diplomat • a fost botezat ortodox cu numele Ioan de p�rintele Iustin, de la M�n�stirea Petru Vod� • �n cariera sa a jucat pe fals si a dat peste nume mari ale fotbalului rom�nesc • „Nu-mi plac rom�nii de culoarea mea pentru c� nu respect�“, zice Mwinga • Aime Mwinga Mi Lame este, poate, cel mai exotic nume de fotbalist care a fost legitimat vreodat� �n campionatul judetean. Are 42 de ani si este originar din Congo, cu capitala la Kinshasa, fosta republic� Zair. De fapt, el asa consider� c� trebuia s� r�m�n� numele t�rii sale, Zair, pentru c� „avea o identitate aparte“. L-am depistat �ntre marcatorii etapei a doua si l-am c�utat. „E vorb�ret si foarte deschis“, a spus Daniel Zavate, antrenor juc�tor la Biruinta Negresti, atunci c�nd am cerut num�rul s�u de telefon. L-am contactat si �ntr-o rom�n� aproape perfect� a acceptat s� ne �nt�lnim a doua zi, la Negresti, comun� unde locuieste si munceste �n prezent. Am ajuns l�ng� terenul comunei si l-am asteptat. Am intrat �mpreun� �n ceea ce se doreste a fi sediul frumos al AS Biruinta Negresti si am �nceput s� st�m la taclale. �n camerele care se renoveaz� erau muncitori de-ai s�i care au r�spuns scurt la salut si si-au v�zut de ale lor. El a fost foarte destins si foarte deschis. A povestit cu lux de am�nunte, cu nume si impresii care nu-i vor fi sterse niciodat� din inim� si suflet. A spus despre lucruri pe care unii le b�nuiesc si altii le ascund. „E mai bine c� st�m la umbr�, c�-s r�u de c�ldur�“, a st�rnit z�mbete africanul.
Botezat ortodox de P�rintele Iustin
Lui Aime Mwinga Mi Lame �i zice si Ioan. Asta pentru c� a fost botezat de p�rintele Iustin P�rvu, de la M�n�stirea Petru Vod� atunci c�nd a decis c� vrea s� fie ortodox. A l�sat catolicismul. „Nu stie aproape nimeni c� m� cheam� si Ioan. E un nume foarte frumos si m� bucur c� l-am ales“, a povestit Aime. „Las’ c� citeste lumea �n ziar si va sti“ vine replica reporterului, iar el a r�spuns r�z�nd cu poft�: „M� vor striga �n timpul meciurilor“. Zairezul a ajuns s�-l cunoasc� pe p�rintele Iustin datorit� firmei de constructii pe care o conduce. Din 2007 a executat c�teva lucr�ri la l�casul de cult si a devenit un apropiat al staretului. A ajuns acolo prin nasul s�u de cununie. Asa s-a �mprietenit si cu patronul de la Lucris Serv, Cristian Lungu, pentru care execut� acum lucr�ri �n Negresti. Acolo este un teren cu gazon sintetic si nocturn�, iar Lungu vrea s� termine amenajarea unui iaz pe un teren proprietate personal�. „Este prietenul meu si mi-a cerut s� am grij� de lucr�rile de aici. Chiar �mi place unde muncesc“, a spus Lema. Bucuros de privelisti si de linistea de la tar�, congolezul nu a ezitat c�nd a fost �ntrebat dac� s-ar muta la Negresti: „Da, as veni aici. E foarte frumos!“.
Fotbalist din �nt�mplare
A venit �n Rom�nia �n 1991, la Bucuresti, pentru a intra la Politehnic�, la Facultatea de Chimie Industrial�. La fel ca multi alti africani sau tineri din zona arab�, care �nainte de ‘89, dar si imediat dup� Revolutie au vrut s� �nvete carte pe b�ncile scolilor rom�nesti. A beneficiat de pe urma faptului c� tat�l s�u este un diplomat al Zairului si a umblat mult prin t�rile africane. „Tata a impus o regul� �n cas�: cine �nvat� si ia bacalaureatul poate merge la facultate �n afara t�rii. El lucra �n momentul respectiv �n Egipt“, a povestit fotbalistul. A vrut s� fac� medicin�, dar tat�l l-a �ndrumat spre petrochimie. „A mai zis c� dup� ce termin m� pot �ntoarce �n Zair s� lucrez �n domeniu“, �si aminteste africanul. A avut de ales �ntre Belgia, Irak si Rom�nia. �n Belgia nu l-a l�sat „b�tr�nul“ s�u, pentru a-l feri de tentatii si de droguri, la fel si cu Irakul, pentru c� se stia c� tara este una cu probleme legate de regimul condus pe atunci de Sadam Hussein. „M-a directionat spre Rom�nia pentru c� avea prieteni aici“, a spus satisf�cut Aime. La Bucuresti, cu prietenii africani, colegi la facultate, a �nceput s� joace frecvent fotbal. Nu a f�cut fotbal �n tara sa la juniori, dar a f�cut sport: box, lupte si atletism. „Nimic de performant�, c� tata m� �mpingea spre scoal�. Mie �mi pl�cea �ns� foarte tare L�c�tus. �n Africa, �nainte de ‘89 lumea stia de Steaua. Stiam de Hagi si de ceilalti juc�tori de la Steaua, dar mai ales de L�c�tus. Multi africani care s-au apucat de fotbal �l aveau ca idol tocmai pentru c� era un fotbalist de vitez� si care juca tare. Asa ne place nou� fotbalul si de aceea nu avem mijlocasi foarte buni. Noi s�ntem pe benzile laterale si pe vitez�“, a spus Lame. I-a pl�cut �ns� miscarea si a jucat fotbal cu pl�cere. „La un moment dat a venit cineva de la Electra Bucuresti, echip� �n Divizia D la acel moment, pentru a juca �mpotriva lor un meci amical. Dup� partid�, eu si �nc� trei b�ieti am fost opriti de antrenorul Dorel Ostrovan. Ce om! Nu o s�-l uit niciodat�. La el totul se �nt�mpla din cauza femeilor. C�stigai, era datorit� lor, pierdeai, o f�ceai c� fusesei �nainte de meci la femei“, a rememorat Aime. R�de �n acelasi timp cu poft� si se bucur� de poveste. De aici a �nceput cariera fotbalistic� a zairezului Ioan.
Pe fals, �n Teleorman
Juca �n D-ul bucurestean pentru Electra Bucuresti. �n ‘95-’96 era invitat de Odiviu Ioanitoaia �n public la emisiunea Procesul Etapei si �ncepuse s�-i plac� mult fotbalul la care se g�ndea din ce �n ce mai serios. Apoi, a fost la preselectie la Acumulatorul Bucuresti, �n Divizia C, dar si la FC Arges Pitesti, �n Divizia B. Acolo antrenor era Andrei Speriatu. „N-am avut baft� �n momentele �n care trebuia s� fac pasul spre fotbalul mare“, spune cu n�duf Aime. Asta pentru c� omul care-l dusese la Pitesti a cerut bani pe el. „Nici nu mi-a venit s� cred c� cineva care nu m� cunostea m�car a cerut bani pentru ca eu s� r�m�n la echip�. Mi-a zis Speriatu c� FC Arges nu-si permite s� pl�teasc� asa o sum� pentru mine. Am r�mas interzis si m-am �ntors la Bucuresti. A fost prima dat� c�nd lucrurile m� sc�rbeau“, a povestit Mwinga. Am fost la probe la Acumulatorul, �n Divizia C, unde antrena Puiu Buburuz. „Nu stiam c� trebuia s� fiu preg�tit de joc si m-am dus �n tenisi. Alunecam pe iarb� si l-am auzit: «Dati-i �stuia niste ghete c� parc� e pe gheat�». N-a vrut nici unul, dar eu am r�mas“, s�nt cuvintele africanului. Apoi a venit vremea meciurilor oficiale si a vorbelor de duh din lumea fotbalistic� rom�neasc�. „Mi-a zis antrenorul c� s�nt juc�tor de deplasare, c� am vitez� bun� si c� nu prea stiu eu cu «varza». C�nd am auzit de varz� nu stiam ce vrea de la mine pentru c� �mi pl�cea s� o m�n�nc“, rememoreaz� Aime r�z�nd cu gura p�n� la urechi.
A urmat legitimarea pe fals la o echip� din Teleroman, la Botoroaga. „Cum s� joc pe fals?“, spune si acum uimit Lema. L-au fotografiat pe un amic de-al s�u si a jucat la Botoroaga. La contestatii venea prietenul din poz�, „c� si asa nu ne recunostea nimeni“ si echipa nu avea probleme. Fiind o echip� bun� a judetului Teleorman, �n toamna lui 1997, aceast� formatie era un real pericol pentru adversarele din Alexandria si Rosiorii de Vede care se b�teau la promovarea �n C. „Am jucat �mpotriva lui B�doi �n acel sezon, care era la Turnu M�gurele si am f�cut si blaturi. La meciul cu Alexandria au zis c� ei ne bat pe teren, dar noi am luat premiul cel mare de la Rosiori si am c�stigat. Apoi, la meciul direct cu Rosiorii am uitat de prietenie p�n� la pauz�, c�nd era 2-0. S-a terminat 2-2“, si-a amintit fotbalistul. Apoi, presedintele de la Rosiorii de Vede, „domnul Nedelcu si nu mai stiu cum“, m-a vrut la echipa lui. Aici au �nceput problemele, av�nd �n vedere c� el juca pe fals. S-a �nteles cu Acumulatorul, care nu mai avea bani, si p�n� la urm� a promovat �n vara lui ‘98 cu Rova �n Divizia C.
„La unele meciuri primeam bani mai multi la �nfr�ngere“
Vara aceea nu i-a adus liniste pentru c� un alt antrenor a fost numit la echip�. Antrenor care nu l-a vrut, iar dup� un amical cu Rapid II Bucuresti a fost remarcat de tehnicianul giulestenilor, Ilie Rontea. Dup� numai c�teva s�pt�m�ni de la startului campionatului 98-99 Aime a plecat de la Rova. Nu-i pl�cea c� se simtea folosit si, �n plus, era nepl�tit. A p�r�sit clubul liber de contract. „I-am zis domnului Nedelcu: «N-am drag s� mai vin» si m-a l�sat“, sustine africanul. Rontea l-a luat cu el la Br�ila (Div C). A jucat �ntr-un amical cu F�urei si a avut sansa s�-l aib� pe B�nel Nicolit� ca adversar. A r�mas la Br�ila si acolo a cunoscut arma letal� a fotbalului rom�nesc: blatul �ntre profesionisti. La echip� erau si fratii Br�tianu printre care si celebrul „Pluto“ din fotbalul autohton, care f�ceau legea cu pumnul. „Nu-mi venea s� cred c� avem primele astfel: 1 milion la victorie, 1,5 milioane la egal si 2 milioane la �nfr�ngere. Tin minte c� portarul zicea: «Ce puncte? Nu m� intereseaz�, eu am un copil acas� si am nevoie de bani». Eram uimit si sc�rbit, dar n-am stat mult acolo, c� l-au dat afar� pe Ilie Rontea, iar patronul, un turc ce m-a pl�cut foarte mult, mi-a zis �ntr-o zi s�-mi v�d de drumul meu. La un blat de care nu stiam am marcat �n minutul 6, iar �n minutul 18 am fost schimbat“, �si aduce aminte fotbalistul.
Dorin Goian l-a scos din fotbal
Aime s-a dus la Bucuresti si se g�ndea s� se lase de fotbal. Kamara, prietenul s�u de la trupa Alb si Negru, l-a luat la Vulcan, tot �n D-ul bucurestean, iar �n primele luni ale lui 1999 s-a dus la probe la FC Onesti. S-a �nteles cu presedintele Nicolae Puiu pentru a lua 5.000 de dolari la semn�tur�. Sum� bun� pentru el. A r�mas la munc�, iar la un amical cu Foresta F�lticeni, cu dou� s�pt�m�ni �nainte de debutul s�u �n Divizia B, a fost lovit de Dorin Goian, actualul fundas al nationalei Rom�niei. „Am trecut de c�teva ori de el �n vitez� si «Magiun» (n.r. - Marin Barbu) i-a zis lui Goian s� aib� grij� s� nu mai trec de el, c� altfel �si pierde locul �n echip�. Si m-a faultat la o faz�, la o intrare cu t�lpile �nainte pe genunchi. M-am lovit r�u si doctorul mi-a zis c� e ruptur� de ligamente la genunchiul drept. Nu a fost vorba de asa ceva, dar am aflat apoi c� el vroia s�-i fac� loc altuia �n echip�. De aia am zis eu c� am avut ghinion �n momente importante“, a completat Ioan. S-a dus iar la Vulcan si a avut sansa de a merge la Juventus Bucuresti. �i pl�cea ideea, numai c� antrenorul nu l-a oprit. Astepta „dreptul“ dup� cum a spus chiar Aime, iar el n-a stiut c� asa se face. „Si am refuzat Minerul Motru si Unirea Urziceni, pentru �mi convenea s� joc �n Bucuresti“, �si aminteste africanul. �n viata sa, Aime Mwinga Mi Lame a avut sansa de a cunoaste nume importante din fotbalul rom�nesc, iar unul dintre ele era Ionut P�rvu. �nainte de celebrul PSG - Steaua, din 1997, c�nd P�rvu era �n scandal cu gruparea din Ghencea, acesta se antrena separat pe stadionul Coresi, din Bucuresti. Aime si P�rvu s-au cunoscut, iar africanul a vrut s� parieze c� Steaua ajunge �n grupele Ligii Campionilor, mai ales c� avea avantaj mare, 3-0, la masa verde. „P�rvu mi-a zis atunci s� nu pariez cumva pe Steaua c� meciul va fi greu tare. Eu s�nt stelist adev�rat si nu voiam s� cred asa ceva. A avut �ns� dreptate“, spune m�hnit africanul. Steaua a pierdut atunci cu 5-0. Vorbind despre nivelul fotbalului rom�nesc, africanul sustine c� �si merit� soarta din prezent. Toate exemplele date de el arat� c�t de multe interese s�nt, c�ti oameni fac lucruri anormale si c�t de mult are de suferit fenomenul.
Cunoscut �ntre negresteni
Oamenii din Negresti l-au adoptat, �l respect� pentru c� vorbeste cu ei, e deschis si corect. „Salut domn’ sef!“, �i zice unul c�ruia Aime �i replic�: „Duminic� avem meci. S� fiti l�ng� echip� si s� o �ncurajati. Voi tre’ s� aplaudati. Eu nu o s� fiu, dar vreau ca Biruinta s� aib� spectatori“. Omul l-a asigurat c� va fi la meci. Un altul i-a cerut voie s� ia o c�rut� de p�m�nt de l�ng� un escavator de-al firmei la care lucreaz� africanul si a primit r�spuns afirmativ. „�mi plac oamenii de aici. Dac� esti corect cu ei, atunci te respect�. Nu-mi plac rom�nii de culoarea mea pentru c� nu respect�“, zice Mwinga dup� ce �si �ncheie discutia cu s�teanul. Vrea s� joace fotbal si pentru ei. Vrea ca �n echip� s� fie cooptati mai multi localnici pentru c� echipa e a satului si acest lucru trebuie �nteles de toat� lumea implicat�. A marcat deja dou� goluri, simte c� este apreciat si asta �l multumeste. „Abia astept s� joc si s� �nscriu, pentru c� �mi place golul. Abia astept s� marchez si s� dedic golul suporterilor, pentru c� fotbalul f�r� oameni �n tribun� nu are farmec si savoare. Marchez si m� duc repede la colt s� dansez, s� ne bucur�m �mpreun�“, mai spune „negresteanul“ care poart� num�rul 16. „E num�r de rezerv�“, spune, dup� care reporterul �i transmite: „E num�rul lui B�nel“. Putin uimit, �si d� seama c� asa e si recunoaste c� la asta nu s-a g�ndit p�n� acum.
Nu accept� angajati beti si hotii, �n general
El este un angajator. Acuz� statul c� impune un sistem care �i forteaz� pe cei ca el si pe cei care vor s� munceasc� f�r� forme legale s� o fac�. „La mine oricum ar fi legal dac� zice cineva c� «muneste la negru»“, zice �ns� �n mod surprinz�tor africanul si r�dem �mpreun� f�r� s� ne oprim c�teva zeci de secunde bune si ne bucur�m de turnura dat� discutiei, care oricum a fost tot timpul degajat�.. Apoi, foarte serios, Aime spune c� nu accept� hotia. Nu accept� oamenii f�r� caracter si pe cei care �ncearc� doar s� profite de pe urma altora. „Angajatul meu nu este soldat sau slug�, dar nu accept c� am unul c�ruia s�-i stau �n spate mereu pentru a face treab�. Dac� aud sau v�d asta, atunci acel om este invitat seara la mine, st�m de vorb�, bem si m�nc�m dac� este nevoie, dar la final �i transmit c� ne desp�rtim. Asa mi se pare corect. Dac� nu esti un meserias �nteleg, pentru c� totul se �nvat�. Caracterul �ns� nu ti-l schimbi“, este de p�rere zairezul. C�nd vine vorba de b�utur�, reteaz� din start ideea c� �n timpul serviciului un angajat de-al s�u poate consuma ceva. Pleac� sigur si nu are sanse de a fi iertat.
Familia �i tr�ieste �n Bucuresti
E �n Rom�nia din 1991 si �n anii ‘90 s-a c�s�torit cu Nicoleta, o bucuresteanc�. Au doi copii: Elena Bokonde, de 11 ani, si Paul Lumiangu, de 9 ani. Fetei i-a dat si un nume din tara sa natal� pentru c� Aime a vrut s�-l poarte pe al unei bunici care a tr�it 117 ani, ca semn de s�n�tate, �n timp ce numele african al b�iatului vine de la un „b�tr�n“ al tribului din care se trage familia sa. Pe fiic� ar vrea s-o vad� handbalist�, iar pe b�iat fotbalist. „Munca ne duce departe de copii si trebuie s� fac� sport, �n special de echip�, pentru c� au sansa de a se disciplina pentru viat�. �ntr-un astfel de mediu se pot dezvolta ca oameni. S�nt idei de la care nu m� poate deturna nimeni“, zice Aime. Plus c� vrea ca ambii copii s� fie s�n�tosi si s� nu tr�iasc� printre golani. „Si eu s�nt si-am fost un golan pentru c� am fost fotbalist. Am apartament �n Bucuresti, s� zicem exact la granita dintre cartierele Rahova si Ferentari, iar peste drum de blocul meu are restaurant Nutu C�m�taru. Asa c� nu stiu deloc ce �nseamn� gol�nia“, �ncheie, r�z�nd cu poft�, Aime Mwinga Mi Lame. Si Ioan, c� e ortodox.
|