Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iunie 2011
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 27 Iunie 2011
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Fl�m�nd si digitalizat

La vita e bella



• Principala activitate economic� a fiec�ruia dintre cei care vietuiesc �n Rom�nia este aceea de a lua banii altcuiva. Pe fat� sau pe dos. Pe la colturi de strad�, militienii stau la p�nd� pentru a demonstra prim-menestrelului c� �si merit� „fonctia“ si c� �nc� mai s�nt �n stare s� beleasc� cu succes populatia. Reprezentantii prestatorilor de servicii se �nghesuie la poart� astept�nd s�-ti confiste ultimul leut. Omul cu foncirea e si el pe aproape, cu servieta plin� cu registre, foi pline de calcule complicate si nelipsitul chitantier. Toti invoc� preceptele si litera legii si amenint� cu executarea. Unii au f�cut din asta o meserie. Ei se numesc executori; financiari, judec�toresti, bancari, lingurari sau c�ld�rari. �n functie de ce execut�. �n lipsa temeiului legal, un cersetor revendic� cu obstinatie si el ceva din putinul de care dispui, iar pe l�ng� tarabe, un hot de buzunare simte �n n�ri adierea golas� a portofelului subnutrit. Statul si b�ncile nu se las� mai prejos si, prin constr�ngerea rezultat� din aplicarea unor legi idioate, g�ndesc doar cum s�-ti ia toti banii si c�te ceva din b�t�tur�; sau, dac� se poate, chiar b�t�tura; si, mai ales, coperisul de deasupra capului. De ce ne vor toti cu capul �n ploaie? Si dac� se poate, gol...!

• Harnici, asa-zisii administratori ai parc�rilor cu plat� din urbe au si ei un temei legal �n virtutea c�ruia patruleaz� temeinic aplic�nd cu entuziasm sanctiuni (i)mobilizatoare care dep�sesc de o sut� de ori taxa impus�. Asta �n timp ce iarna nu poti deschide portierele de n�metii ce cotropesc asa zisele parc�ri, iar vara cobori din masin� pe c�lc�ie sper�nd c� apa nu-ti va cotropi ciorapii. „Ce s� fac�?“ m-a apostrofat cineva multumit si �mp�cat cu jecm�neala tr�ntorilor ce se plimb� cu masina plin� de pripoane. Cum adic�, ce s� fac�? S� dea cu lopetile la om�t si s� str�ng� cu ibricul si m�turicea apa din locurile pl�tite de cel care st� zece minute si achit� pentru treizeci, de pild�. Sau care, neav�nd bani potriviti, pune optzeci de bani sau un leu pentru jum�tatea de or� care cost� 0,75 lei. Ca s� nu mai vorbim de o mic� si simpl� confuzie care face ca dup� orele taxabile s� se adune o sumedenie de bani. S� lu�m, de pild�, un exemplu concret. La intrarea �n Piata mare, �n dreptul ochilor, pe aparat, inscriptia care anunt� programul de lucru al �nghititorului de bani: luni - duminic�, orele 8 - 18. Dac� ar ridica ochii la ceruri, p�c�litul ar vedea, undeva aproape de nori, �n partea cea mai de sus a unei pancarde albastre, scris cu litere ca �n contractele b�ncilor, programul adev�rat: luni - vineri 8 - 18, s�mb�t� - duminic� 8 - 14. De la ora 14 la 14,30, 37 de cet�teni de bun� credint� (i-am num�rat) au l�sat c�te un leu �n schimbul unei h�rtii f�r� valoare. Randamentul este foarte bun, dac� ne g�ndim c� la noi putini s�nt cei ce c�stig� 74 de lei pe or�. Procedeul este identic cu cel al pomenitelor b�nci, �n contractele c�rora descoperi ulterior, dup� ce ajungi acas� si �ti pui ochelarii, tot felul de clauze neb�nuite si �mpov�r�toare. Acest stil de p�c�leal� a devenit clasic �n Rom�nia, iar justitia, singura care are puterea s� corecteze si s� amendeze asemenea anomalii, le ignor�. Ce s�-ti fac, dac� esti prost? Te-am p�c�lit! H�, h�, h�!... �n virtutea unei asemenea judec�ti, putem constata c� tara noastr� este �ntr-adev�r plin� de prosti, cum le place guvernantilor s� cread�. �ntr-un fel au dreptate, dac� ne g�ndim c� 37 de insi �n treizeci de minute reprezint� o proportie cel putin �ngrijor�toare. O asemenea afacere prosper�, cu investitii minime si c�stiguri imense, care, la fel ca si �n domeniul bancar, sfideaz� bunul simt si, mai ales, buna credint�, mai greu de g�sit.

• Menestrela turismului si dezvolt�rii organice constat� c� am devenit o tar� de regalisti (prosti s�ntem deja, precum ati v�zut mai sus) si ne acuz� de ipocrizie. De fapt, madama ne acuz� de tot felul de lucruri, ca si idolul ei cotrocenizat care se viseaz� martir si, oripilat de obedienta si mefienta monarhic�, jinduie dup� un Petru Groza; cu pistol. �n cur�nd ne va acuza - dac� nu a si f�cut-o deja - c� mai si tr�im.

• S� nu ai treab� cu spitalul, zice tot omul care �nc� mai st� pe picioare. Dar, din p�cate, putini s�nt cei care scap� de a trece pe acolo. Rom�nia produce bolnavi �n serie. De prea binele ce copleseste cuprinsurile, industria bolistii este la ea acas�. Neput�nd s� se curariseasc� precum cei cu bani prin cele stabilimente spitalicesti vieneze, omul de r�nd ajunge la spitalul autohton. Acolo unde mai exist�. De regul� �n cadru festiv; adic� cu siren�, lumini albastre si ambulant�. �n orice caz, ce se petrece acum e jalnic. Fondurile, tot mai precare, scad de la o lun� la alta. Lupta pentru un pat e tot at�t de acerb� precum cea de la concursurile pentru un post de director la o gr�dinit� cu orar prelungit. Sau, mai aplicat, ca cea pentru postul de manager la doamna Carmen... Saeculare. Infirmierele merg tot mai agale cu g�leata si mopul t�r�ite de-a lungul sc�rilor. Bolnavii care �nc� mai pot vorbi stau pe culoare, �n pijamale, cert�ndu-se �n leg�tur� cu noua organizare administrativ-teritorial� a t�rii. Asistentele, mai �n miezul problemei, dezbat cazul noii constitutii plin� de prevederi curat (ne)constitutionale. �n saloane, celor cu ochii �nc� deschisi, dac� au puls li se face externarea, pentru ca spitalul s� se �ncadreze �n indicii de „performant�“ stabiliti de minister. Celorlalti li se pun perfuziile aduse de rude si li se d� o jum�tate de aspirin�; din partea casei.

• Caut disperat o caset� audio. Din aceea cu band� magnetic�, folosit� la clasicele casetofoane. Umblu tot orasul, iar la un super magazin ultraspecializat �n rahaturi din astea, preamarele v�nz�tor ce taie frunz� la c�ini printre rafturile vastului si pustiului stabiliment, m� ironizeaz� f�c�nd aluzie la epoca digital� pe care cu m�ndrie evropeneasc� si globalizat� o str�batem. Ce repede si ce prost a trecut rom�nul de la vac� la hai tehnologi. Fl�m�nd, dar digitalizat.

• Blocul de locuinte a fost prima form� de concentrationare imobiliar� �n vremea comunismului. Nu e de mirare c� reactia celor cu bani, de ast�zi, este tocmai aceea de a se izola �n vile somptuoase, personalizate si situate c�t mai departe de centrul urbei. Asta sugereaz� independent�, potent� si acces la libertate. �n acelasi timp, frenezia cu care se investesc bani �n asez�minte pentru b�tr�ni e cel putin suspect�. C�mine de zi, de noapte, aziluri, asez�minte sociale si alte soiuri de lag�re de concentrare adun� am�r�tii dispusi s�-si lase curtile lor �n p�r�sire, convinsi fiind c� la pr�nz vor putea degusta o zeam� fierbinte din fonduri europene. Iar dragostea mare si plin� de compasiune cu care consiliile judetene si tot felul de fundatii, cabinete avoc�testi sau companii veterinare se reped �n a �ncropi un nou stabiliment caritabil este �nduios�toare. Cred c� dac� b�tr�nul ar avea cu ce supravietui decent, ar sta acas�, l�ng� ratele si g�inile lui, pe care le-ar privi multumit seara de pe prisp�, s-ar �ngriji de b�t�tur� si s-ar �nveli cu vechiul s�u ogheal, chiar dac� ar fi vitregit de consiliere psihologic�, sedinte de fitness sau culturism, saun�, sal� de fort� si sfaturi autorizate despre cum s� se �mpace cu impotenta. Universul concentrationar poate �mbr�ca, iat�, si astfel de forme. Deprimante.

• La fel de �nduios�toare mi se pare si parodia numit� admitere la liceu. De fapt, este vorba de o �nghesuial� de circumstant� pentru a putea alege o clas� si o banc� mai aproape „di sentru“. �n rest, se pare c� trebuie s� facem c�teva importuri de scolaci cu care s� umplem b�ncile r�mase libere. S� vedem ce ne ofer� acum parodia mult asteptat� a celui mai drept examen de bacalaureat din toat� istoria �nv�t�m�ntului rom�nesc din cele mai vechi timpuri p�n� �n zilele noastre. Vegheat de mascati, supervizat de spioni si ofiteri sub acoperire si p�zit de trupe antiteroriste. Scoala a ajuns, e trist, o b�taie de joc; ca toate celelalte lucruri din Rom�nia.

Articol afisat de 2768 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective