La Rappresentazione di anima e di corpo
Iesirea din vis (I) �i privea din fata intr�rii ruinate si pe chipu-i �mpietrit nu se putea citi nimic. Auzise zgomot mare, sfor�ituri de cai, l�tr�turi de c�ini, vaiete si strig�te nedeslusite si, dup� ce aprinsese lum�n�rile, iesise din l�cas cu pasu-i m�surat de �ntelept pe care nimic din cele ale lumii acesteia nu-l poate uimi. �l primir� cu un imens oftat de usurare, ca si cum numai prin simpla aparitie i-ar fi despov�rat de o mare ap�sare. �ncepur� s� strige amestecat, gesticul�nd cu m�inile si cu �ntreg trupul, aici flutur�ndu-si bratele ridic�ndu-le la cer sau pocnindu-si tare pieptii, aici �mpreun�ndu-si palmele �ntr-un gest rug�tor si zadarnic. Ochii exoftalmici li se roteau bezmetic �n orbitele cerc�nate si, �nfometati, �si dezveleau cu frenezie dintii si gingiile vinete sau �si muscau v�rtos buzele �ns�ngerate. Femeile ridicau deasupra capului, ca pe niste ofrande, prunci sl�b�nogi cu burtile umflate si strig�tele ascutite ale acestora biruiau c�nd si c�nd larma multimii. Se �mbr�nceau cu furie pentru a ajunge mai �n fat� si picioarele se v�nzoleau c�lc�ndu-se nemilos unele pe altele.
Astept� asa, nemiscat, un timp �n fata lor p�n� c�nd adunarea, d�ndu-si parc� seama de z�d�rnicia larmei, �ncepu s� se potoleasc�. Bratele se l�sar� tremur�nde �n jos, picioarele r�zvr�tite �ncepur� s�-si caute locul, animalele speriate se asezar� �n hamuri si �n cele din urm� strig�tele se domolir� �ntr-un murmur nedeslusit care se f�cu tot mai mic, topindu-se c�te putin p�n� se stinse cu totul. Din piepturi li se ridica doar o imens� respiratie, profund� si precipitat� ca a unui animal trudit. Privirile s�lb�ticite si atente ca ale unor p�s�ri de prad� se aninar� de omul acela �nalt si slab, �nvelit �ntr-o rantie ponosit�, cu umeri �ngusti si adus de spate ce �i privea de la �n�ltimea treptelor roase. Prin usa deschis�, din spatele lui, se z�rea lic�rul lum�n�rilor aprinse si r�bufnea �nafar� miros p�trunz�tor de t�m�ie.
„Stiu ce vreti!“ - le spuse si s�m�nta sperantei �ncolti pe dat� �n toate piepturile. Se uitau cu ochi m�riti de groaz� la el, cel de pe trepte, si de la el asteptau sc�pare. „Nu se afl� nici o iesire!“ - strig� si, dezam�git�, gloata �ncepu s� fream�te din nou ca o mare tulburat�. Se afla acolo adunat� mult� suflare: truditori cu brate puternice, muieri vl�guite cu t�tele c�zute, copii si prunci lacomi, bog�tani v�duviti de vesminte si de acareturi str�ng�nd �n m�ini fr�iele cailor obositi, vizitii cu car�te hodorogite, sarlatani si pungasi rostogolind priviri repezi �mprejur, fecioare cu s�ni obraznici, babe ofilite cu pieile �ncretite ca la botfori, curve nes�tule cu burice frem�t�nde, cersetori orbi sprijinindu-si bratele desc�rnate �n toiege noduroase, r�zboinici si lefegii despuiati, cu s�bii ruginite legate l�ng� coapse, vraci ciol�nosi str�ng�nd la piept tigve �ng�lbenite, profeti si mincinosi, c�m�tari grasi cu buzele �nvinetite de l�comie, pustnici sl�b�nogi, �ndelung postitori, b�iguind speriati rugi tainice �n b�rbile �nc�lcite, preoti dezbr�cati de anterie si ocnasi �ncr�ncenati, judec�tori v�duviti de putere, scamatori si solomonari, poeti si satiri, saltimbanci si clovni, �nv�tati si doftori, iar �ntr-o latur�, �ntinsi �n t�r�na fierbinte, amusinati de c�inii fl�m�nzi, tr�geau s� moar� c�tiva mosnegi desc�rnati, cu pieile negre si pergamentoase �ntinse pe scheletele aproape tepene. Se mai aflau acolo betivani cu chipurile ruinate de boalele m�runtaielor, negustori n�r�viti la clinchetul aurului, c�nt�reti zg�r�ind cu ghearele �ncovoiate strunele l�utelor dogite, �n timp ce printre dinti z�misleau �n soapt� fr�nturi de melodii stranii, gr�m�tici si copisti �n ale c�ror c�l�m�ri, legate la br�ul lat de c�nep� ce le �ncingea soldurile, cerneala se uscase demult, c�rturari cu fete palide m�ng�ind cu buricele tocite ale degetelor subtiri suluri pecetluite cu cear� stacojie �n care, ziceau ei, adunaser� toat� �ntelepciunea lumii, b�tr�ni pofticiosi clef�ind din gingiile putrede �n vreme ce privirile galbene si bolnave h�l�duiau rebele printre c�rnurile muierilor, si multe alte f�pturi ce d�duser� grabnic dosul unei urgii at�t de mari si cumplite. Dincolo de acestia se �nc�lceau �n coarne si se v�nzoleau speriate vitele sc�pate de la �njunghiere. Duhnea crunt a f�ptur� vie, a b�legar si a necur�tenii, caii aveau spume la gur�, iar ochii tulburi ai c�inilor lihniti prevesteau apropiata turbare. Undeva, �nd�r�tul lor, la cap�tul pustiei, cerul prinse a se �nrosi ca sub dogoarea unor fl�c�ri �nc� nev�zute. O gean� s�ngerie se ridic� deasupra orizontului ca o ran� deschis� �n p�ntecul cerului si lumina ce c�dea peste multime prinse a se �ncr�ncena dureros. P�rea c� globul rubiniu al soarelui s-ar fi spart asemeni unui urias g�lbenus si s-ar fi �mpr�stiat v�scos �ntr-o dung� subtire, acolo, departe, unde bolta se unea cu t�r�na. Era cald si zbuciumul sporea cu fiecare clip�. Glasurile devenir� guturale, din c�nd �n c�nd privirile albite de spaim� se ridicau �ngrozite c�tre cerul amenint�tor, si atunci lumina aceea rosie le �nv�luia chipurile f�c�ndu-le asemeni unor m�sti de aram� �ncins�. St�rnite de larma gloatei, vitele speriate prinser� a �mpinge din spate cerc�nd a se r�zleti �n nestire. Se auzir� ciomegele lovind crunt spin�rile osoase, chiotele neajutoratilor fr�nti sub copite, suduielile groase ale lefegiilor si urletul de fiar� r�pus� al unui gr�m�tic str�puns de un corn ascutit. �l traser� �n l�turi, la ad�postul unui m�nunchi de spini si cur�nd din rana p�ntecului izvor� o colc�ial� fierbinte ce ad�p� nisipul �nsetat. Se str�nser� roat� �mprejurul urgisitului stiind c� nimic nu se mai putea face. Se uitau si asteptau, cu un soi de curiozitate bolnav�, ca acesta s� se lepede de viat� sub privirile lor nes�tioase ce-i v�muiau ultimele sufl�ri. C�nd acestea se �nc�lcir� �ntr-un horc�it profund si anevoios, din coltul gurii �ntredeschise izvor� o suvit� rubinie, iar ochii, dup� ce se rotir� panicati jur �mprejur, se r�sturnar� greoi �n orbitele ad�nci pironind, albi si luciosi, �n�ltimile arz�nde. (Va urma)
|