SEXUALITATEA, �N CIFRE SECI
• 9 fetite sub 15 ani au devenit mame anul trecut • alte 455 de tinere p�n� �n 19 ani erau gravide • �n acelasi timp, aproape 100 de adolescente au f�cut un avort �n 2009 • „Contraceptia continu� s� fie o mare necunoscut� pentru nemtence“ declar� medicul Georgeta Vintea • multe dintre gravide, minore fiind, au cerut dispens� pentru a se m�rita cu tatii viitorilor copii • Sexualitatea (oric�t de ciudat ar p�rea mai ales �n contextul avalansei de publicatii sau filme cu continut mai mult dec�t explicit sexual), r�m�ne �n continuare o mare necunoscut� pentru foarte multe nemtence. Din p�cate, la mai bine de 20 de ani de la c�derea comunismului, multe femei mai cred c� avortul este singura metod� contraceptiv�. Altele, �n special adolescentele, afl� mult prea t�rziu c� s�nt gravide si ajung s� devin� mame la v�rste foarte fragede, c�nd colege de-ale lor �nc� se mai joac� cu p�pusile si merg cu ghiozdanul �n spate la scoal�. Datele statistice centralizate de c�tre DSP Neamt pentru anul 2009 arat� c� �n continuare natalitatea este �n sc�dere accentuat�, la fel ca �n ultimii 20 de ani. �n schimb, desi natalitatea scade constant, num�rul avorturilor la cerere continu� s� se mentin� la un nivel ridicat. De asemenea, multe femei constat� c� s�nt gravide abia �n ultimele dou�-trei luni de sarcin�, c�nd mai au putin si nasc. Toate aceste fapte arat�, �n opinia medicilor, c� �n Neamt educatia sexual� si contraceptia continu� s� r�m�n� o necunoscut�. Potrivit acestor indicatori statistici, pe parcursul anului trecut au fost luate �n evident� 4.213 gravide, dintre care aproximativ 2.450 erau din mediul rural iar restul din orase. Marea majoritate a acestor femei au mers la medic �nc� de la primele semne ale sarcinii, ele fiind luate �n evident� de c�tre medicii de familie si de ginecologi �nc� din primul trimestru. �n schimb, exist� si o anumit� categorie de femei care au aflat c� s�nt gravide doar cu putin �nainte de a naste, ele fiind luate �n evident� de c�tre medici abia �n ultimele dou� luni de sarcin�. Datele centralizate de c�tre DSP arat� c� 552 de femei dintre care peste 400 de la tar�, au aflat c� s�nt gravide spre finalul sarcinii. „Aici putem vorbi si de o lips� de educatie dar si de o anumit� doz� de inconstient�. Cu c�t merg mai t�rziu gravidele la medic cu at�t f�tul este mai expus unor riscuri“, a declarat medicul Georgeta Vintea, sefa Maternit�tii Piatra Neamt.
Cea mai utilizat� „metod� contraceptiv�“ - avortul
Aceleasi date centralizate de c�tre DSP arat� c� �n 2009, �n Neamt erau gravide 9 fetite mai mici de 15 ani iar alte 455 de adolescente, cu v�rste cuprinse �ntre 15 si 19 ani fuseser� luate �n evident� ca fiind potentiale m�mici. Trei sferturi dintre aceste tinere ce urmau s� devin� mame erau din mediul rural dar erau suficient de multe si din orase. Dac� peste 460 de fete erau gravide, alte 76 de adolesecente au f�cut avort la cerere si peste 100 au suferit avorturi spontane. Culmea este c� au f�cut avort la cerere si trei copile mai mici de 15 ani iar restul aveau aveau �ntre 15 si 19 ani. Medicii cred c� at�t sarcina c�t si avorturile la aceste v�rste extrem de fragede nu s�nt recomandate si vor avea repercusiuni neasteptate mai t�rziu. De asemenea, num�rul foarte mare de gravide dar si de avorturi �n r�ndurile adolesecentelor este pus� de c�tre doctorii ginecologi pe seama lipsei de educatie sexual�, pe lipsa de suport a familiei dar si pe dezinteresul tinerilor pentru mijloacele contraceptive. „Constat cu tristete c�, la mai bine de 20 de ani de la revolutie, metodele contraceptive r�m�n o mare necunoscut� pentru nemtence �n ciuda tuturor metodelor de promovare si popularizare a acestora. Astfel se explic� si num�rul foarte mare de avorturi �n r�ndurile adolescentelor dar si ale gravidelor la aceste v�rste mici. Multe fete �si �ncep viata sexual� cu un avort, ceea ce nu ar trebui s� se �nt�mple. Fetitele acestea �ncep s� fac� sex f�r� a sti absolut nimic despre acest lucru. Educatia sexual� lipseste cu des�v�rsire �n scoli, familiile nu ofer� suportul necesar, mamele tem�ndu-se sau nevr�nd s� abordeze acest subiect cu fiicele lor iar colaborarea cu medicii, fie ei scolari, fie de familie sau specialisti este inexistent�. Avorturile reprezint� o traum� pentru orice organism darmite pentru cel al unei adolescente care poate avea consecinte nefavorabile tardive. Nici sarcina la v�rste mici nu este recomandabil�, mama nefiind preg�tit� nici fizic si nici emotional pentru noul ei statut. Si copiii n�scuti de astfel de mame tinere prezint� mai multe riscuri de a avea diverse probleme de s�n�tate. �n concluzie, recomand tuturor femeilor s� se adreseze medicilor, �n special cabinetelor de planning familial pentru a primi cele mai complete si competente sfaturi“, a ad�ugat medicul Georgeta Vintea.
Pentru unele dintre tinerele mame, sc�parea e m�ritisul
Multe dintre gravidele minore scap� elegant din situatiile destul de jenante de a aduce pe lume copii la v�rste la care habar nu au ce �nseamn� responsabilitatea de a fi p�rinte. Fortate poate de c�tre p�rinti sau „norocoase“ c� au dat peste parteneri responsabili si constienti de situatia pe care au creat-o, fiind pe drumul de a deveni p�rinti, unele dintre gravidele minore ajung �n fata altarelor. Pentru cele care nu au �nc� 18 ani, dar au �mplinit cel putin 16, pentru a deveni sotii le trebuie dispens�, emis� de c�tre Directia Judetean� de Asistent� Social� si Protectia Copilului Neamt. Cristina P�v�lut�, director al acestei institutii, a declarat c� �n anul 2008, la nivel de judet s-au emis 68 de dispense, iar anul trecut, 74. �n 2010, p�n� pe data de 10 februarie s-au emis nou� astfel de „dezleg�ri“, ceea ce �nseamn� c� �n anul curent s-ar putea s� se dep�seasc� binisor media ultimilor doi ani. „Conform Legii 4/1956 privind Codul familiei, modificat� ulterior, v�rsta minim� pentru c�s�torie este 16 ani. Pentru a obtine dispens� de v�rst�, solicitanta trebuie s� fac� dovad� c� detine aviz medical c� este apt� pentru c�s�torie si s� aib� �ncuviintarea p�rintilor sau a tutorilor. Toate tinerele care au venit p�n� acum la noi aveau aceste dovezi de sustinere �n vederea c�s�toriei. Din cele constatate din practica noastr�, cam trei sferturi dintre solicitantele de dispens� erau �ns�rcinate, iar celelalte voiau s� �si oficializeze relatia, fetele fiind deja mutate la b�ieti. Majoritatea solicitantelor aveau v�rsta medie de 17-18 ani, dar erau si mai mici. Legea permite c�s�toria dup� v�rsta de 16 ani si se d� dispens� pentru legalizarea relatiei minorelor, pentru c� e un drept legal al lor. Noi nu le putem interzice s� se c�s�toreasc�. �ncerc�m s� discut�m cu ele, s� afl�m ce le determin� s� fac� fac� acest pas, dar c�nd tinerele s�nt deja �ns�rcinate, discutiile nu prea �si mai au locul. Atributul de a le �nv�ta despre ceea ce �nseamn� sexualitate si c�s�torie este al p�rintilor, ei trebuie s� �i fac� pe tineri s� �nteleag� acest lucru, nu noi“, a declarat directorul Cristina P�v�lut�. Desi exist� tendinta de a crede c� solicitantele de dispens� s�nt �n cele mai multe cazuri tinere apartin�nd etniei tiganilor, practica demonstreaz� c� m�ritisul la v�rsta adolescentei se practic� �n toate mediile.
P�catul de a fi mame
Cifrele seci ale DSP sau ale Protectiei Copilului care arat� c�te adolesecente s�nt gravide sau c�te au f�cut avorturi ascund nu de putine ori, adev�rate drame. Nu putine au fost cazurile �n care fetite de 13-14 ani au devenit mame ca urmare a unor violuri. Este celebru cazul din Neamt, de acum c�tiva ani, c�nd o fetit� de doar 11 ani a fost violat� de v�rul ei cu care a r�mas si gravid�. Copila a fost nevoit� s� ajung� �n Anglia pentru a face un avort �ntruc�t legislatia de la noi nu permitea acest lucru. De asemenea, �n anul 2009, dou� fetite de 13 ani au devenit mame fiind victime ale unor violuri comise chiar de c�tre rudele lor apropiate. Iar unele dintre aceste acte sexuale condamnabile se �ncheie cu c�s�torii, care „acoper�“ vina celor care le-au comis.
|